300 matches
-
Murășanu, Ion Th. Ilea, Al. Iacobescu, Miron Radu Paraschivescu, Valeriu Bora, Zaharia Stancu, Ecaterinei Pitiș, lui Ștefan Bezdechi, D. Gherghinescu-Vania, Bogdan Amaru, George Voevidca, Cicerone Theodorescu, V. Copilu-Cheatră, Radu D. Rosetti. În același timp Ion Agârbiceanu dă, în foileton, romanul Răbojul lui Sf. Petre (1931) și povestirile În taină și Amintirea (1927). Proză mai semnează Teodor Murășanu, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Pora, iar dramaturgie D. Psatta. Până în 1926 majoritatea articolelor de critică și teorie literară sunt scrise de G. Bogdan-Duică. Alături de studiile
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
București, de unde se și pensionează. A colaborat la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (unde a fost și secretar de redacție în 1934), „Bilete de papagal”, „Familia”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Universul literar”, „Manifest”, „Răboj”, „Semne”, „Viața literară”, „Vremea” ș.a. A semnat și Silviu d’Ilivahia. Debutând semnificativ sub semnul suprarealismului, S., interesat îndeaproape de fenomenul poeziei moderniste, realizează în 1934 Antologie de imagini din poezia nouă. Numai un accident biografic a făcut ca volumul
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
SLOVA NOASTRĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
la București, cu periodicitate variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii”. Director: Mircea Ispir. Revista este editată sub auspiciile Asociației Generale a Învățătorilor din România. Rubrici: „Note-Informații-Polemici”, „Însemnări”, „Bazar”. Colaborează cu versuri N. Bocșa, Em. Papazissu, D. I. Pietrari, G. Bobei, V. Copilu-Cheatră, G. Roiban, iar cu proză
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
de marcă ai genului. Se editează periodic și un supliment în corpul revistei („Satiră și umor de la canalul Dunăre-Marea Neagră”) sau autonom („Claxonul”, sub îngrijirea lui I. Avian). Rubrici: „În țepii Urzicii”, „Sport”, „Urzica ajută”, „Din zona dolarului”, „Penultima oră”, „Răbojul Urzicii”, „Epigrame și epitafuri”, „Lampa lui Aladin”, „Cronica rimată”. Se publică versuri satirice, fabule, cronici rimate, epigrame, monologuri, poezii pe rimă dată, semnate de Aurel Baranga (minifabule și alte stihuri), Camil Baltazar, Mircea Micu (parodii), Nichita Stănescu (Venus, Cu pământu-n
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei”, „Răboj” ș.a. În 1934 i s-a acordat Premiul Societății Scriitorilor Români. S. a publicat, într-un timp scurt și frământat, peste douăzeci de volume. Existența sa și viziunea asupra scrisului îl apropie, prin trăirea acută și violentă a unei crize
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
literar. Este absolvent al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1935). Debutează cu note critice în februarie 1931, la revista studențească „Licăriri”. Articole, alte note critice și recenzii mai tipărește în „Păreri studențești”, „Vremea”, „Seara”, „Brazda literară”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața intelectuală”, „Timpul nostru”, „Politica”, „Lumea românească”, „Jurnalul”. La „Adevărul”, „Dimineața”, „Cruciada românismului” (unde e redactor-șef în 1934-1936) și „Acțiunea” (1941-1943) face parte din redacție. După război va lucra la „Jurnalul de dimineață” (1944-1947) și la „Viața economică
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
publică sau se reproduc versuri (I. Radu, V. Săiniceanu, G. Tutoveanu, St. O. Iosif) și proză (A. Davidescu, Dariu Pop), textele aparținând frecvent unor autori modești. Pot fi consemnate câteva recenzii la cărți de Liviu Rebreanu (Ion) și Gala Galaction (Răboj pe bradul verde), o cronică a revistelor, precum și un comentariu de Dariu Pop, intitulat Cum scria Eminescu. A. Nour figurează cu versuri traduse. Sunt popularizate și regulile ortografice ale Academiei Române. La istoria învățământului din Transilvania se referă Ambrozie Nicoară (Școala
ŢARA DE SUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290064_a_291393]
-
RĂBOJ, revistă apărută la București, lunar, din martie 1932 până în aprilie 1933 și de la 7 decembrie 1935 până la l februarie 1936. Redactori sunt Horia Fulger și Bazil V. Nistor (prima serie), Ioan Vasiliu, V. Scupra și M. Georgescu (seria a doua
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
nevoie de un critic”. Se aduc în discuție și alte probleme de actualitate, cum ar fi modernismul, avangarda, tradiția literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
de actualitate, cum ar fi modernismul, avangarda, tradiția literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan Vasiliu, care
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
secretar general de redacție la „Națiunea”, condus de G. Călinescu, redactor-șef adjunct la „Frontul plugarilor” (1949-1952), redactor la „Agricultura nouă” (devenită „Agricultura socialistă”), de unde a ieșit la pensie. A debutat în 1929 la revista „Limba română”. A colaborat la „Răboj”, „Plai”, „Litere”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Facla”, „Credința”, „Însemnări ieșene”, „Orion”, „Bobi”, iar, timp de peste un deceniu, până la moarte, a realizat pagina a doua a „României literare”. A semnat cu pseudonimele Ralex, Ion Drincea și Alexandru Iancu. Deși
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
H. Maxy, F. Brunea-Fox, B. Fundoianu, Ștefan Roll, Ilarie Voronca și Claude Sernet (Mihail Cosma), scoate în aprilie 1928 revista „unu”, asumându-și responsabilitățile redacționale și financiare pentru a face ca publicația să apară regulat până în 1932. Debutase cu placheta Răbojul unui muritor (1925), ce conține poezie cu precădere bacoviană, pastișe și parodii, experimentul avangardist fiind aici prezent în pofida fiorului elegiac care însoțește adesea imaginea unei lumi eterate. Dar acțiunea lui esențială este ilustrarea și promovarea suprarealismului în câmpul literelor românești
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
despre insatisfacția provocată de inevitabila cumințire a poemului, urmată de o melancolică resemnare. Am putea spune că o mare parte a creației lui Sașa Pană e un reflex al tristeții de a nu fi un suprarealist complet. ION POP SCRIERI: Răbojul unui muritor, București, 1925; Diagrame, cu desene de Victor Brauner, București, 1930; Echinox arbitrar, cu desene de M.H. Maxy, București, 1931; Viața romanțată a lui Dumnezeu, București, 1932; Cuvântul talisman, cu un desen de Marcel Iancu, București, 1933; Călătorie cu
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
kamikaze desemnați. Unul din ei (aidoma tuturor celorlalți, nu avea nume; un tatuaj pe dosul mâinii îl înlocuia: Ancora) era un bărbat cu ochii nedeprinși cu soarele, cu fața arsă de frigul din Nordul îndepărtat. Îi arătă lui Pavel scrupulosul răboj al zilelor, niște crestături fine pe mânerul cuțitului: pentru o lună de serviciu în companiile disciplinare, îi explică el, li se reducea pedeapsa cu cinci ani, două luni ștergeau șapte ani de lagăr, trei luni făceau cât zece ani. Nu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
confirmă aceste particularități. Cu timpul, în poezia lui se intensifică nota meditativă, cresc ponderea elementului folcloric, precum și rolul simbolului și al parabolei, de o remarcabilă plasticitate (Ploaie torențială, Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur, 1961, Răboj, 1965, Rubiconul, 1984), precum și de critică literară (Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri
BOŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
Balada mâinilor ciungi). B. este autorul unor volume de proză (Ciugur-Mugur, 1961, Răboj, 1965, Rubiconul, 1984), precum și de critică literară (Cercurile trunchiului, 1979). SCRIERI: Baștina, Chișinău, 1959; Pe drumurile Bugeacului (în colaborare), Chișinău, 1960 ; Ciugur-Mugur, Chișinău, 1961; Credință, Chișinău, 1963; Răboj, Chișinău, 1965; Continente, Chișinău, 1966; Versuri, Chișinău, 1967; Panoplie, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1969; Zodiac, Chișinău, 1971; Casă în Bugeac, Chișinău, 1973; Ruguri, Chișinău, 1975; Popasuri, Chișinău, 1976; Ornic, Chișinău, 1978; Balada mâinilor ciungi, Chișinău, 1979; Cercurile trunchiului, Chișinău, 1979
BOŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285843_a_287172]
-
pleacă la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, unde e profesor de civilizație hispano-americană (1962-1964), ca și la Honolulu, unde se stabilește definitiv. Până la plecarea din țară a fost și redactor la revistele „Start” și „Stilet”; a mai colaborat la „Răboj”, unde debutase în 1933 cu versuri, la „Klingsor”, la „Brașovul literar”, „Viața literară”, „Abecedar”, „Vremea”, „Pagini literare”, „Familia”, „Gândirea”, „Gând românesc”, „Pământul”, „Azi”, „Universul literar”, „Rampa”, „Frize”, „Claviaturi” „Meșterul Manole”, „Cuvântul liber”, „Manifest” ș.a. Ulterior a lucrat ca redactor la
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
noastră”, „Universul literar”, „Propilee literare”, „Darul vremii”, „România literară”, continuă colaborarea la „Viața românească”, „Cosinzeana” ș.a. Tot acum îi apar volumele Legea trupului (Povestea unei vieți) (1926), Legea minții (Povestea altei vieți) (1927), Stana (1929), Biruința, Dactilografa și Dolor (1930), Răbojul lui Sf. Petre (1934), Minunea (1936), ediția a doua din Arhanghelii (1932). Nu-și uită obligațiile confesionale și, la Beiuș, tipărește numeroase broșuri cu caracter religios. În 1930, este numit protopop al districtului, iar în anul următor, este înaintat arhidiacon
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
stihinică, încât scrierea se transformă într-o aglomerare de caricaturi stângace, agitate necontenit, obositor și confuz. Clară rămâne doar pornirea dintotdeauna a scriitorului împotriva demagogiei de toate nuanțele, care a generat un partid „de dreapta extremă”. Tot pamflet este și Răbojul lui Sf. Petre, în care unul dintre „sfinți” e adus pe pământ, spre a constata și îndrepta neregulile provocate de „Mamona”. Alteori, A. apelează doar la scene parodice, precum în romanul Arhanghelii, alternându-le cu cele grave, care în context
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
în același an, Căsnicia lui Ludovic Petrescu, în „Cosinzeana”, apoi Arhanghelii, cel mai cunoscut dintre toate, în 1913 (și în volum în 1914). În 1915 scrie Legea minții (Povestea altei vieți), pe care îl tipărește abia în 1927. Urmează Biruința, Răbojul lui Sf. Petre, Sectarii, Pustnicul și ucenicul său, Licean... odinioară, În pragul vieții, Domnișoara Ana, Vremuri și oameni. Lume nouă, Vâltoarea. Romanul Strigoiul, încheiat în vara lui 1944, apare abia în 1969, iar Faraonii se tipărește în 1961. Unele povestiri
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
1930; Biruința, București, 1930; Dactilografa, București, 1930; Dolor, Craiova, 1930; Pentru ziua de astăzi (în colaborare cu Gr. C. Mărcuș și S. Opreanu), Sibiu, 1930; Marii cântăreți: Vas. Alecsandri, Gh. Coșbuc, Grig. Alexandrescu, Sibiu, 1931; Pentru temeiul țării, Sibiu, 1932; Răbojul lui Sf. Petre, București, 1934; Minunea, București, 1936; Asociațiunea transilvană pentru literatura și cultura poporului român (Astra), Sibiu, 1936; Cărturarii români, Sibiu, 1937; Povestiri, București, 1938; Sectarii, București, 1938; Pustnicul și ucenicul său, cu desene de Lena Constante, București, 1938
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi! Unul caută-n oglindă de-și buclează, al său păr, Altul caută în lume și în vreme adevăr, De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj; Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii, Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii. {EminescuOpI 131} {EminescuOpI 132} Iar colo bătrânul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate, Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate Și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
deschis-o. Puștiul ăsta o să-și distrugă ochii... Cât despre mine, eu aveam o grămadă de griji pe cap, la care se adăuga o mahmureală cumplită, așa că nu aveam nici un chef să mă complic. Astă-noapte am mai trecut una pe răboj. Cocteiluri: 17£, Cina: 68£, Selina: 2 500£. M-ai auzit, două miare și jumătate. Află de la mine că laba care mi-a tras-o She-She pe bani, în Insula Fericirii, fusese curată pomană. Încep să mă lase puterile, să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]