300 matches
-
Asia, poate fi un poncif ca altele. Semnele au devenit necesare, și necesarmente au apărut, oriunde comunităților primitive li s-a făcut lehamite de riscurile barbariei jafului și s-au dedat neguțătoriei; asta a implicat de îndată evidențe, contabilitate, fiscalitate, răbojuri. Așadar privesc, nu fără oarecare neliniște, construcția unui alt poncif, căci e în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
revista „Licăriri” și întemeia revista „Cristalul” (Găești, București, 1930-1932), al cărei director este. Tot acum frecventează cenaclul „Sburătorul”. Colaborează cu eseuri și cronici literare la „XY. Literatură și artă”, „Luceafărul literar”, „Păianjenul”, la „Păreri studențești”, la „Democratul Basarabiei” (Chișinău), „bobi”, „Răboj”, „Pegas”, „Viața literară”, „România literară”, „Brazda literară”, „Graiul tineretului” (Turnu Măgurele), „Adevărul”, „Timpul nostru”, „Cruciada românismului”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Sfarmă-Piatră”, „Munca” (1941) ș.a. Este redactor al revistelor „Litere” (1933-1935), „Sabarul” (Pitești, 1935-1937) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
kamikaze desemnați. Unul din ei (aidoma tuturor celorlalți, nu avea nume; un tatuaj pe dosul mâinii îl înlocuia: Ancora) era un bărbat cu ochii nedeprinși cu soarele, cu fața arsă de frigul din Nordul îndepărtat. Îi arătă lui Pavel scrupulosul răboj al zilelor, niște crestături fine pe mânerul cuțitului: pentru o lună de serviciu în companiile disciplinare, îi explică el, li se reducea pedeapsa cu cinci ani, două luni ștergeau șapte ani de lagăr, trei luni făceau cât zece ani. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
revistă o suită de articole. A colaborat la „Bilete de papagal”, „Caiet”, „Viața de azi”, „Bis”, „Vestea”, „Știrea”, „Informatorul”, „Convorbiri literare”, „Litere”, „Pământ bănățean”, „Azi” (unde a fost redactor), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista dobrogeană”, „Comuna”, „Floarea de foc”, „Răboj”, „Viața literară”, „Lumea românească”, „Cuvântul”, „România satelor”, „România literară”, „Familia”, „Meridian”, „România”, „Almanahul ziarului «Timpul»”, „Teatrul Național”, „Biruința noastră”, „Arta nouă”, „Dumineca”, „Vremea” (unde, peste ani, își mută rubrica „Țintar”), „Revista Fundațiilor Regale”, „Rampa teatrală și cinematografică”, „Spectator”, „Ramuri”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
desfacă vîntul. Îți treci ca un descîntec mîna prin evocare... Lumea capătă străluciri cristaline, devine diafană și muzicală: Ascultă: șlefuită În muzici sticla crăngii, Profund glasul iubirii rostogolit pe minge În floare, ireală e lacrima tălăngii Și-n scoarță suveniru-i răbojul pe meninge... A scrie Înseamnă Încă o dată pentru poet a contura, prin aproximări succesive, infinitele fațete ale trăirii, dezvăluite fără preconcepție, În Însuși actul producător al discursului liric: Și-n vers voi bate ca pe un căutător de aur Care
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
știe, de spune chiar el, ori spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niște niscai amintiri, despre niște simțuri... despre vechi izvodiri... Puterile ni se tot scurg și mai grea, zi de zi, pare scula cu care crestăm ist răboj... De ar fi să ajungem cu bine, măcar cît pe colo, aproape de îndepărtatul popas... Că doar știm că pe urmă se vor ispiti omeni tineri, să ducă nainte aceea ce noi începurăm cîndva... prea demult... Costache Buraga Vremea Nouă dec
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și coleg, dr.ing. Mihai Cristea. Acest fapt arată că adevărații prieteni sunt cei care nu uită, care nu se schimbă după vremuri sau la fiecare ceas. Doar câteva luni ne despart ca vârstă, așa că amândoi am crestat un semn pe răbojul vieții. Așadar, alunecând pe albia timpului, nu odată ne-am spus că suntem înzestrați de Domnul să depășim vârsta înscrisă în Psaltire. Pe toți cei de vârsta noastră, cu siguranță ne încearcă neliniștile că nu am făcut în viață tot
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
istorie, teorie literară și reflecții pe marginea literaturii, aparținând lui Gheorghe Grigurcu, Al. Piru, Edgar Papu, Cornel Regman, Constantin Ciopraga, Al. Balaci, Cornel Moraru, Ovidiu Papadima. Revista mai cuprinde o suită de eseuri ale lui George Sbârcea (în cadrul rubricii intitulate „Răbojul meu”), Alex. Ștefănescu și Constantin Țoiu. Apar numeroase traduceri de poezie, proză și eseuri (Alexandr Soljenițân în transpunerea lui V. Loteanu, Rainer Maria Rilke în tălmăcirea lui George Popa, Baudelaire în versiunea lui Radu Cârneci, Chateaubriand, tradus de Ioan Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289272_a_290601]
-
conceptuale) focalizează un singur aspect al fenomenului, există, în schimb, texteme generice, care cuprind întregul proces al FURIEI. E cazul expresiilor a scoate din sărite 357, a scoate din pepeni 358, a scoate din țâțâni, a-și ieși/scoate din răboj, a-și da frâu liber, a-și pierde cumpătul și a-și ieși din fire. Toate aceste expresii se configurează în jurul metaforei conceptuale FURIA ESTE O SCHIMBARE A STĂRII FIREȘTI A LUCRURILOR, fapt care se confirmă prin prezența unor simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pierde cumpătul și a-și ieși din fire. Toate aceste expresii se configurează în jurul metaforei conceptuale FURIA ESTE O SCHIMBARE A STĂRII FIREȘTI A LUCRURILOR, fapt care se confirmă prin prezența unor simboluri ale ordinii, echilibrului și/sau stabilității (țâțâni, răboj, cumpăt ș.a.). Caracterul generic al acestor texteme provine, pe de o parte, din faptul că indeterminarea lor semantică nu ne permite să spunem dacă e vorba despre declanșarea (stadiul b din modelul Lakoff - Kövecses) sau despre izbucnirea furiei (stadiul e
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
2. Legionarul disprețuiește lumea politică și nu stă de vorbă cu ea. 3. Legionarul seamănă sămânța bună în sufletele curate ale poporului. 4. Legionarul se întreabă în fiece clipă: ce am făcut bun pentru România legionară. 5. Legionarul înseamnă în răbojul lui pe cei păcătoși pentru ziua de mâine. 6. Legionarul începe orice muncă cu gândul la Dumnezeu și-I mulțumește la ajungerea scopului urmărit. 7. Legionarul este disciplinat prin conștiința și voința lui proprie. 8. Legionarul n-are teamă decât
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
precizate formele de manifestare ale sufletului legionar de la ignorarea deșertăciunii lumești în care se scaldă politicienii, până la ancorarea conștientă în viața virtuoasă, cu acceptarea bucuroasă a jertfei propriei ființe pentru neam și țară. Pare curioasă porunca 5: „legionarul înseamnă în răbojul lui pe cei păcătoși pentru ziua de mâine”? Să nu ne închipuim că cineva are dreptul să lovească și să batjocorească ființa neamului profitând de bunătatea lui. Dacă pentru cei buni legea nu are rost, pentru cei răi ea se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
frică de moarte, departe-de-mine-ce-se-poate-spune-prin-cuvinte descîntecul de ieșire, sufletul nemuritor formula de ieșire, vremea caldă și locul s-au împărtășit de temeri, cuminecătura "Mioriței". Ora 14,00, la Muzeul etnografic Tîrgu Mureș etnografica, ca gen alternativ constituirea ei, mioriticele cuvinte de răboj, cîinii de vatră, cupa, cujbele țin de obiecte nu mai mult decît îndemînarea lor de duh, Strabon geto-dac, alături de bou oaia, turmele sînt marea lor bogăție, lunecă în uitare, ignoranța asigură prezentul, actualizat deplin în țest la muzeu, erau și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești, străzile țarțamuri electrice, rambleu tot orașul, de la nivelul etajului scade la gară, spațiul se încarcă pe urbanitate, zăpada organ de om se lipește de tren. INTERVENȚIE ÎN TEXT Textul mnemotehnica pe răbojul cuvintele. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Ora 19,03, în acceleratul Timișoara Adjud Galați, ramura de Iași, crucile de lumină țin trupuri populate pe Comănești, pe Vermești, biserică stil neomoldovenesc, trupul Domnului cruce în nașterea lumii veșnică! ba încă moarte pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
15 (Lămășeni), 17 oct. 1990 Stimate d-le Eugen Dimitriu, Iată-ne trecuți de jumătatea toamnei secetoase din acest an cu mai puține bucurii pentru cei singuratici ca mine și cu sănătatea zdruncinată. Totuși mai cerc să fac Însemnări prin răbojul timpului, deși nu mai cunosc posibilitățile de publicare, În urma schimbărilor care au avut loc În 659 țară. Aflându-te În reședința județului ai posibilitatea să te informezi, mai ales că ziarul „Crai nou” Îți publică, din când În când, articole
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Onciu și directorului-editor al cotidianului Obiectiv de Vaslui, Clara Bișoc pentru sprijinul financiar și moral acordat. Să se știe... Pe treptele unui veac, timpul se prelinge fugar întru întâmpinarea veșniciei. Întâmplările secolului ce s-a dus au fost scrijelite în răbojul vremii, în ochi și în inimi omenești. Cei ce au trăit, au râs și au jelit ritualic trecerea vieții cu lacrimi de sânge și dureri înăbușite. Au rămas umbrele lor pentru ca urmașii să știe. Prefigurarea conștiinței noastre istorice, românești, a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trage concluzia că Lupu Solomon nu era prea sigur de identitatea jefuitorilor și tocmai de aceea nu a riscat să se constituie parte civilă. Totuși, dacă nu și-a putut recupera bunurile sau contravaloarea acestora, măcar i-a trecut la răbojul justiției pe câțiva: „N. Antohi, Constantin Cocuz, Gheorghe N. Andone din Cursești și N. Grigoruță Melenciuc care strica dughenile cu un ciocan (subl.ns.)”. Zahman Solomon, comerciant însurat de 72 de ani din Pungești, care și-a semnat declarația cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acela din prima și a doua zi... Încet, încet... mi-aduc aminte că în celula de la Securitatea veche, a două zi am văzut pe un perete liniuțe trase, nume și mesaje scrise... Eu le ziceam răboaje. M-a impresionat un răboj la care am numărat 273 de liniuțe. Asta însemna 9 luni. Și sigur mă gândeam și eu: 9 luni e posibil să fii ținut aici în bătăi și foame și în frig? Era frig acolo? Da, nu exista nici un mijloc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de lut.. După o vreme, Bistriceanu, cu ochii blânzi și sfioși, porniți pe lacrimi murmură cu tremur în glas. Numai Dumnezeu știe câte se pot întâmpla până mâine !, gândindu-se, poate, la unii dintre noi cu mulți ani crestați pe răbojul vieții, și cu sănătatea șubrezită, ori, poate chiar la dânsul... O presimțire rea... mă cutremură. Mi se părea că ne vedem pentru ultima oară. Ne-am privit o clipă într-o tăcere tulburătoare, de parcă am fi măsurat tot trecutul trăit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
licitație pe internet! Sunt trecute acolo, cu meticulozitate, șiruri lungi de cifre scăzute ori adăugate, care nu știu ce înseamnă și, oricum, nu mai înseamnă nimic, adrese, numere de telefon de mult expirate, liste de cumpărături diverse ș.m.a. Dincolo de oarece haz, ditamai răbojul păcatelor (ce ocupă prima jumătate a carnetului) vine, peste atâtea decenii să arate cât de naivi eram în suferința noastră prilejuită de degringolada cronică a fotbalului românesc și cât de tare îi durea în cot pe jucători de soarta clubului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cu râvna pe-ogoare și uzine În școli, în cercetare, în arte, sănătate, Si am purtat făclia pe calea spre mai bine. Acum, la ALMA MATER ne-ntoarcem cu sfiala Cu-armurile uzate și viața în trecut, Cu un lung răboj... a celor împlinite Dar și mâhniți c-ades’ sa-nvingem n-am putut. Ne așezăm în bănci - elevii de-alta dată... Dar multe locuri goale se află printre voi Pe locurile-acelea au stat colegii noștri Ce azi din altă lume
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Craciun Murgoci () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93276]
-
originea Într-un orizont sacru. De aici rezultă unicitatea și altitudinea valorică a acestei legături. Dacă alte tipuri de raporturi pot fi accidentale, circumstanțiale și temporare, relația dintre fini și nași devine unică și definitivă, fiind Înscrisă pentru totdeauna pe răbojul temporalității și al memoriei afective a celor implicați. Nașii „moșesc” o nouă familie, instalând În comunitate o nouă „cărămidă” În „zidul” persistenței sale. Nu ei au conceput-o, dar ei sunt cei care o prezintă În fața lumii și a lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
fel". În afara întrevederilor formale, un președinte ajunge în mod obișnuit să se implice direct în diplomație fie când este vorba de aspectele cele mai simple, fie când acestea sunt greu de controlat. Dacă sunt simple, vi se va trece pe răboj reușita. Dacă sunt incontrolabile, veți fi implicat fiindcă negociatorii de la un nivel inferior nu și-au putut face treaba. Acest lucru se va întâmpla frecvent, deoarece negociatorii sunt instruiți să ascundă elementul esențial până în ultimul moment, iar prin definiție nu
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
pentru prima oară și care erau considerați cu șanse deosebit de mari de vindecare definitivă. Alții s-au apropiat și s-au alăturat discuției. Injecția Îi făcuse să se simtă comunicativi. Primul a venit un negru din Ohio. - CÎt ai pe răboj? l-a-ntrebat italianul. - Trei ani, a zis negrul. Căzuse pentru falsificare și vînzare de rețete. A-nceput să povestească despre pușcăria pe care o făcuse În Ohio. - E locu’ dracu’ să stai la bulău acolo. O liotă de puști, niște derbedei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
După ce-și făcea injecția, zicea În timp ce-și cobora mîneca de la cămașa de mătase reiată și-și punea la loc butonii: - Băieți, uitați ce e, sînt cam strîns cu banii. Nu vă supărați dacă-mi treceți asta pe răboj, bine? Știți că mă achit. Pat se uita la el cu ochii lui mici, injectați. O căutătură urîcioasă, de țăran. - La naiba, Lonny, noi trebuie să punem banu’ jos pentru marfa asta! Cum ți-ar plăcea dacă oamenii ar veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]