1,724 matches
-
tot și fărâm tot. A doua zi să mă caute pe dincolo, f...e morții mamei lor la toți! a izbucnit iar tuciuriul, fără să-și poată controla gesturile ori cuvintele și nu s-a liniștit până nu s-a răcorit așa cum era obișnuit. Avocatul l-a privit lung, cu milă și înțelegere, poate pentru prima oară de la începutul discuției, și nu l-a mai întrerupt. „Credeam că e numai gura de tine, dar se pare că ai fi în stare
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
și lași lumina să-ți fugă-n afară pe aripile gândului, fluture alb. Seara te cheamă cu tăceri pe care le auzi, sunetele sunt simple gesturi care te mângâie cu degete de aer. Așa cum vântul îți răsfiră părul și-ți răcorește pielea, de înfloresc în tine vise conturate din care se vor naște copiii de mâine. Cuvintele ți se închid în memorie, îndoielile nu le dau voie să iese, se așteaptă sămânța mirabilă ce încolțește fără sens și sparge uitarea. Timpul
SUNETELE SUNT SIMPLE GESTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunetele_sunt_simple_gesturi_llelu_nicolae_valareanu_1390785326.html [Corola-blog/BlogPost/347347_a_348676]
-
era apă caldă. Apoi am încercat să frec dârele, lăsând restul de nas plutind în apa roșiatică. „Al cui ar putea să fie”?, m-am întrebat în timp ce mă priveam în oglindă, cu ochii limpeziți de apa rece cu care-mi răcoream fața. Aveam fața întreagă. Iar nasul înroșit de-atâta frecat cu apă rece și cu prosop. „Bine, dar atunci al cui era? Și cum de ajunsese în camera mea”. Tot mai nedumerit, m-am îndreptat spre șifonier. Trebuia să mă
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
a scurs o parte pe mine. Prima reacție a fost să mă încrunt, însă văzând un bătrân neajutorat mi-am spus că, până la urmă, nu s-a întâmplat nimic grav și accidente se pot întâmpla oricui. Până la urmă m-a răcorit puțin. Abia când mi s-a adresat pe un ton apăsat (cu vocea lui inconfundabilă) cu „iartă-mă, eu de fapt voiam să te fac atent să nu verși tu paharul”, am realizat cine era, moment în care mi-a
„Un pahar cu apă pentru un bătrân în suferință...” Zâmbetul trist cu care Mircea Albulescu a ieșit din lume by https://republica.ro/iesirea-din-lume-ultimele-ore-din-viata-actorului-mircea-albulescu [Corola-blog/BlogPost/338607_a_339936]
-
Așadar, orice om se naște sub semnul unor „arderi” din părinți și strămoși care au contribuit prin energia lor la nașterea, îmbogățirea ori doar la întreținerea tradițiilor , a culturii specifice poporului din care face parte. „Memoria, ca salcia se apleacă/ Răcorindu-și crengile/ În râurile mele interioare/” (Eu, asemeni lui Hermes). Cred că avem datoria dictată de acel câmp al subconștientului, să punem în lumină ceea ce înaintașii noștri au reușit să clădească în spirit - dintr-o înaltă și curată simțire - și
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_taina_scrisului_38_elena_armenescu_1350957353.html [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
dulce care stă să cadă nu mă pot întoarce să te văd cum vii tu mireasă dulce lasă-mă în gându-mi să te simt regină peste plaiuri sure să te am în sânge ca pe-un râu de luncă răcorindu-mi fața noaptea-mi stă în cale luna nu mă lasă să mă-ntorc la tine să-ți văd ochii umezi de atâta dor trupul mi-e adaos tremur de emoții ochii tăi luceferi când îi văd mă dor jocul
IMN ÎNCHINAT DRAGOSTEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1397314949.html [Corola-blog/BlogPost/347795_a_349124]
-
aprinsă și cartea pe piept. Dimineața, când a trezit-o cocoșul cu cântecul său matinal, era obosită și o durea tot corpul. Parcă o bătuse cineva cu un mănunchi de nuiele peste tot. S-a dus la baie să se răcorească, să facă un duș rece și apoi să-și facă cafeaua. Proprietarii reușiseră să tragă apă în casă și să-și amenajeze un duș în camera unde era doar un lavoar cu ligheanul unde se spălau, transformând-o în baie
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
dorul mă cuprinde: Fie-n Țara mea mai rău Și-n străini fie mai bine.... Tot mai drag mi-i satul meu! NU PLÂNGE, CÂNTĂ ! Vreau Bucuria și-Adevărul sa mă îmbete cu putere, O dată- n viață să mă răcoresc. Nu plânge, Țară-mamă, cântă de bucurie și plăcere Pentru că românii astăzi se unesc! Tu plângi? Nu plânge - cântă! Cânta-mi de dor, numai de dor, Dragostea și viitorul mă-nspăimântă Iar eu de dor și dragoste-o să mor. Să-mi
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
pe această lume, Cântă-mi de dor, numai de dor, Ca văile și codrii să răsune, Căci eu de dor și dragoste de țară o să mor. Vreau Bucuria și-Adevărul să mă îmbete cu putere, O dată-n viață să mă răcoresc. Nu plânge, Țară-mamă, cântă de bucurie si plăcere Pentru că românii astăzi se unesc! --------------------------------------------- CAZACU (ISTRATI) Iacob, poet, ziarist, publicist, istoric, comentator, participant la diferite manifestări cu caracter cultural-literar, social șI istoric. Născut la 4 noiembrie 1954, în Sărățenii Vechi, județul
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1410532651.html [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
risipesc ca un șirag de perle rare, Scăpat pe o scară, în spirală. Lângă tine sunt calm ca o icoană, Blând ca briza mării! Ești soare printre nori, Ești lumina sfântă ce-mi inundă sufletul, Ești roua dimineții ce-mi răcorește durerea, Ești liniștea nopții ce-mi străjuiește visele! M-am lăsat atras de tine într-o dulce rătăcire Pe țărmul fanteziei. Am comis o crimă: Am îndrăznit să sfidez rațiunea Și să mă las pradă Unei iubiri ca un fum
FARA TINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fara_tine.html [Corola-blog/BlogPost/367391_a_368720]
-
Tentația le dădea tîrcoale mereu dar reușiseră să o învingă. Se odihneau la umbra unui palmier. Într-una din zilele în care soarele ardea mai tare, mai schimbaseră câteva cuvinte când, deodată, stârnindu-se puțin vîntul care să-i mai răcorească puțin, i-a înlăturat pentru o clipă frunza care-i acoperea lui Adam partea din față, a lui, știută la fel ca a ei. Niciodată până atunci nu se întrebaseră de ce și la ce le foloseau aceste frunze, ce ascundeau
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_1404817996.html [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
un zugrav al penelului și ar trebui să imortalizați o imagine din această mirifică lume, care ar fi acest tablou ? Grigore Vieru Ferestrele casei/ deschise-n Univers./ Pereții albi/ ca miezul de nucă proaspăt,/ ca niște steaguri de pace,/ mama răcorindu-și palmele,/ alipindu-le de fața lor. Iarba înaltă, uitându-se pe geam în casă. Eu, jos, în ogradă, sub umbra zarzărului, care nu mai este, păzind țărâna, pasărea, izvorul... Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
vieții strună, Un colț de rai din cerul necuprins,, Copilul meu, ești sfântă revărsare, Chiar și atunci când viața este grea, Când te privesc, în clipe de-ncercare, Primesc puterea de-a înainta, Copile drag, ești susurul de apă, Ce-mi răcorește arșița din piept, Ești vis dorit pe-al amurgirii pleoapă Și împlinire-n tot ce eu aștept, De-aceea azi, copile-ți spune mama, Cu dor arzând, cu lacrimi pe obraz, Trăiește sfânt, la ce faci, ține seama, Să te
COPILUL MEU de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1464785178.html [Corola-blog/BlogPost/385272_a_386601]
-
se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpul cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
cu ultimele resurse trebuia să ne adunăm de pe jos, să urcăm câte un pic, iar acolo, la stână, aveam speranța să căpătăm ceva caș de oaie. Când am prins ceva înălțime, începu să adie un vânticel firav, care ne-a răcorit fețele. Începeam să vedem mai limpede poiana și pădurile din jur, deși încă le vedeam în culori sumbre. Parcă nici panta muntelui nu mai era chiar așa de mare. Da, intrasem în poiana din apropierea stânei. Oaza nădejdii noastre era la
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1401074444.html [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Am cerut dimineții: ,,O cinzacă de viață, vă rog! Dar să fie din cea foarte tare!” De-a binelea să mă amețesc, mulți, mulți ani să rătăcesc în splendori-filon să mă răcoresc și să-mi astămpăr - setea, de zbor înalt, ierburi moi, senin și înțelesuri ... Pitoresc? Poate, dar nu mă amăgesc... Timpul, cu coasa în claie de vers îl răstălmăcesc, sub toate strigătele hăulesc, în păduri de dor mă adăncesc... Astfel, mulțumesc
SETE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1465328639.html [Corola-blog/BlogPost/379316_a_380645]
-
Să cari tu tristețile Sufletelor neiubite De prin toate viețile?" Poate n-o să-ți știu eu chinul Pentru care ne-ntristezi, Dar n-aș vrea să-ți ruginească, Toamnă, lacrimile verzi! Căci venind sub ploaia-ți verde Sufletul să-mi răcoresc, Poate voi afla în chinu-ți Locul ce nu mi-l găsesc. Blestemate amândouă Vom căra tristețile Sufletelor neiubite De prin toate viețile. Referință Bibliografică: SUB LACRIMI VERZI / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie
SUB LACRIMI VERZI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467140224.html [Corola-blog/BlogPost/378891_a_380220]
-
mamei de colegul ăsta care nu se numărase, aparent, printre prietenii ei! Dar ce știa Aura?! Iar Mira, obedienta Mira, dacă i se spusese n-ai voie să... După intermezzo-ul cu mamă-sa, Mira trecuse rapid pe la baie, își răcorise fața cu apă și se întorsese la imprevizibilul ei musafir, nepomenind nimic despre propunerea lui, îi dăduse cursul, apoi îl condusese până la stația de tramvai. Din ziua aceea nu-l mai văzuse. Cum era ultimul semestru al anului cinci, întâmplarea
CAPITOLUL 9 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1451808842.html [Corola-blog/BlogPost/378602_a_379931]
-
două colege, prietene. La ora 3.00 intram în gara Pașcani, unde am coborât să fumez repede o țigară. A început să plouă și m-am bucurat. Era foarte cald, chiar dacă fereastra compartimentului nostru fusese întredeschisă în permanență. M-am răcorit suficient de bine. După aceea, temperatura a scăzut vizibil, dar era ceea ce-mi trebuia să mă țină treaz. Pe măsură ce timpul trecea, aerul se simțea mai proaspăt și mai curat. După ora 4.00, a adormit și Silvia. Mi-am
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412452382.html [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
privi în jos, la problemele cotidiene, mărunte și neinteresante, după care, începe să respire și realizează că nu mai are aripi... Din când în când, zborul este reluat, ajutat de adieri de vânt, de norișori albi ce îți dezmiardă tâmplele, răcorindu-ți temerile. Cel mai rău este când picajul devine plăcut și pământul te primește înapoi cu palmele grele ale prezentului. Mira retrăia acum momentul în care a spus „DA” în fața primarului. Hotărâtă, plutind de fericire. Știa că și el simțea
7 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1458685621.html [Corola-blog/BlogPost/348625_a_349954]
-
Noaptea este lungă și ea dispusă să dea o mână de ajutor partenerului când este vorba de amor. Gândurile i-au fost întrerupte de Mircea, care o întreba dacă nu dorește să iasă afară în fața căminului cultural, să se mai răcorească, aerul fiind irespirabil în sala banchetului. Oare ce și-a propus acest flăcău? se întreba Săndica, privindu-l cu insistență. Văzându-l liniștit, temerea că el nu a priceput nimic din mesajele corpului său se accentua. Nu-i nimic. Mai
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
De fapt nu îi era teamă. Era doar o obsesie a sa. Era învățată ca ea să conducă ostilitățile, să aducă evenimentele numai așa cum dorea ea și de aceea nu-i plăceau surprizele. Săndica acceptă să iasă afară să se răcorească. Avea dreptate Mircea că temperatura devenise greu de suportat, mai ales după partida de dans. Nu era de top orchestra, dar mergea pentru nivelul pretențiilor locale. Era o noapte liniștită de vară. Pe cer începeau să se adune câțiva nori
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
dispărea. Curând sosi și ziua plecării pe insulă, în regatul Marii Britanii, în patria marelui poet și dramaturg William Shakespeare. Pe vapor, Narcisa avu câteva amețeli când nava fu lovită de valuri. În schimb, Prințișor abia se abținea să nu se răcorească în apele înspumate ale mării. Prințului îi pria atmosfera londoneză. Era printre puținele capitale din lume pe care o agrea. Umezeala, ploaia, ceața, în general vremea mohorâtă fără soare, îi fortifica forțele și-i dădea noi energii. În schimb, fata
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1427872387.html [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
Opinii Prea cald, prea rece. Plouă prea mult sau prea puțin, e vânt (atenție că ar putea fi radioactiv!) sau ne lipsește măcar o boare care să ne răcorească. Să nu ieșim de sub clopotul de sticlă (beton) decât la anumite ore că până și soarele a devenit nociv. Mâncați sănătos, atenție la E-uri, insecticide, prafuri radioactive, etc., etc. Că am devenit renumiți printr-o veșnică nemulțumire și stilul
Vară românească by http://www.zilesinopti.ro/articole/181/vara-romaneasca [Corola-blog/BlogPost/100045_a_101337]