20,710 matches
-
meta-realitate din cele patru elemente fundamentale care au dus la apariția vieții pe pământ: „Am rămas apă. Mulți spun/ că m-aud, uneori, plângând.”; „Am rămas foc/ de paie, de dor, de ducă”; „Am rămas pământ./ Țin copacul,/ iubindu-i rădăcinile”; „Am rămas aer. Zbor” (s.n., L.C.). Împărtășesc optimismul creator al autoarei Olguța Luncașu Trifan și cred că în viitorul său literar se vor adăuga valențe speciale în cărțile ce se vor așeza în panoplia-i artistică. Profesor / Scriitor - Lina CODREANU
LINA CODREANU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454254960.html [Corola-blog/BlogPost/384067_a_385396]
-
cel mai înalt posibil, adică de “înger”, nicio suferință și nici curgerea implacabilă a timpului nu vor mai putea să-și pună amprenta asupra Sinelui. „Răspund singurătății:/ - Ești singura jertfă în oglindă,/ cum ar fi/ să-ți smulgi pomii din rădăcină,/ să-ți sădești ecoul urmelor de la malul mării,/ să strigi:/ - Mă iubește lumina!/ Înainte să-i răspund inimii,/ îi așez sub picioare un preș alb/ - Inimă,/ Ai intrat de mii de ori pe porțile cerului,/ ai înghețat de mii de
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
dacă m-aș alătura oceanului lor de cuvinte? Aș fi, poate, ca un val spart pe un mal străin? Vor râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului într-un loc rămas gol de multă vreme. Erau discuții banale, relatări ale unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire, așteptări de îndrăgostiți... N-aveau importanță, pentru mine, banalitățile lor erau ca aurul - aurul reîntâlnirii cu patria... Fusesem prevenită să nu intru în discuție cu frații mei de limbă - i-aș deranja din rădăcinile lor deosebit de slabe, în transplantarea lor pe pământul lui Cervantes. În Canada ar fi normal să intri în vorbă cu cei care îți vorbesc limba și deseori ai șansa să-ți zidești o relație trainică. Să fie, oare, mai acută
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
dacă m-aș alătura oceanului lor de cuvinte? Aș fi, poate, ca un val spart pe un mal străin? Vor râde, poate, de îndrăzneala mea, sau mă vor primi în cascada lor de românisme, de gesturi și deprinderi născute la rădăcinile Carpaților? I-am ascultat mult timp, și inima îmi bătea cu mai multă tărie. Era ca o reîntrupare a graiului într-un loc rămas gol de multă vreme. Erau discuții banale, relatări ale unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
unor lucruri de rutină, bucurii de reîntâlnire, așteptări de îndrăgostiți... N-aveau importanță, pentru mine, banalitățile lor erau ca aurul - aurul reîntâlnirii cu patria... Fusesem prevenită să nu intru în discuție cu frații mei de limbă - i-aș deranja din rădăcinile lor deosebit de slabe, în transplantarea lor pe pământul lui Cervantes. În Canada ar fi normal să intri în vorbă cu cei care îți vorbesc limba și deseori ai șansa să-ți zidești o relație trainică. Să fie, oare, mai acută
AMIAZA IN SPANIA de DELIA ALMAJAN, VANCOUVER, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amiaza_in_spania.html [Corola-blog/BlogPost/372275_a_373604]
-
I se umple sufletul de iubire, de viață, de împlinire. Și-ar dori să rămână veșnic lângă mare, așa ca eroina „Pânzei de păianjen” a Cellei Serghi. Când a citit romanul avea vreo 17 ani. Dar iubirea pentru mare are rădăcini în primii ei ani de viață. Când vacanța era cea mai frumoasă perioadă a anului, pentru că o petrecea alături de părinții și fratele său. Ah, ce s-ar mai cuibări acum la pieptul tatălui său! Să stea, doar un pic, să
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1468080492.html [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
probabil, nu mai e poezie, invocând un termen creat de Magda CÂRNECI - iarăși revine în discuție acest nume - mai citesc totuși poezia de azi și acum încerc să spun ceva despre una anume. Poeziile lui Ioan GHEORGHIȚĂ ne confirmă că rădăcinile existențialismului, modern reformulate, își trag seva din scepticismul biblicului, melancolicului Eclesisast, descurajat, în conștiința tragică a finitudinii ca destin. Ce se mai poate spune nou în vremea noastră, chiar în formula personală, când existențialismul a fost intens susținut filosofic în
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1451484195.html [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
Roman Patapievici excesul de aprofundare analitică în disecarea cauzelor îndepărtate ale sciziunii ce explică simptomatica ivire pe scena istoriei a omului recent. Dar admițând premisa că ivirea și afirmarea lui pe scena istoriei sunt efectul unei îndepărtări treptate, pornind de la rădăcini, de la un set de valori consfințite, puține lucruri sunt probabil mai importante pe planul unei cuprinderi cognitive lucide decât tocmai revenirea obiectivă spre izvoare, retrasarea în spirit imparțial a drumului parcurs de gândirea și practica familiei umane de-a lungul
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
cântec un fulger, a căzut o stea, e steaua mea cea norocoasă, s-a rătăcit de toamnă codrul cu vraja lui cea inocentă în fântâni de somn adânc dorm bunicii mei pe câmp, tata s-a făcut a iarbă, mama, rădăcini de prunc, auguridă de durere, la umbră deasă de nuc. cade totul în târziu și se-ndoaie totu-n noi când vin toamnele tărcate cu vântoase și cu ploi, în amurg de Transilvanii cu Avram Iancu prin munți, s-a
CÂNTEC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cantec_ion_ionescu_bucovu_1382161169.html [Corola-blog/BlogPost/352477_a_353806]
-
frumusețea locurilor, bogăția de tradiții culturale, credința creștinească profundă a oamenilor, scriitorul s-a găsit în centrul unui univers polimorf care iradia în toate direcțiile atât în timp cât și în spațiu. Nu putea vorbi despre localitate fără să atingă rădăcinile istorice mult mai ramificate și mai adânci ale întregii Moldove. Recursul la documente de tot felul este impresionant, efortul de a le găsi, studia, confrunta și corela a fost, fără îndoială, titanic. Așa s-au născut în acest capitol pagini
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Am pătruns în noaptea cerului prin ochii Domnișoarei Pogany! - Aha! Mereu singur, scoți de sub unghiile timpului miez de verb - Până când, Ințelepții vor auzi țipătul din interiorul cuvântului! - Eu, acum percep numai durerea zborului “Păsării măiastre”! - Numai “măiastrele” tale pot prinde rădăcini în cer? - O Măiastră doarme la marginea Speranței... O vezi? - Doar pe cea din oglinda “Coloanei Infinitului”- fulger vestitor! - Mda! În osia luminii sale, Poetule, simți început de trăznet?! - Doar în apa Jiului văd imaginea Timpului. Tu lucrezi zboruri?! - Modelez
DE VORBĂ CU BRÂNCUŞI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_brancusi_elisabeta_iosif_1329849350.html [Corola-blog/BlogPost/346796_a_348125]
-
IV. POATE...DOAR O CRATIMĂ..., de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Între bine și rău poate doar un verb știut și conjugat doar de noi... Între alb și negru poate doar curcubeul întors la rădăcini precum un fiu risipitor... Între noapte și zi poate doar amiaza vie și caldă ca o pâine coaptă pe vatră... Iar...între noi, doar o cratimă, efemeră Cale Lactee pe care ne-am dorit cândva să pornim împreună... Poate... Citește
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
picior de plecare, niciodată pregătiți pe deplin... ne mistuim în iubiri de o clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul, ctitorim în cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună alteori pe cont propriu, și alte verbe-ale trăirii.... ... Citește mai mult Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului,mereu încuiate
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
întinse cum timpul simte când fericirea intră în trupul tău afară e ceață cu umbre împânzită soarele însă se răsfață la orizonturi deasupra câmpiei de nori. marea nu-și mai încape în țărmuri sămânța se vrea încolțită, adâncurile își desțelenesc rădăcinile cu svonuri de muguri văzând lumina cum se aprinde în sufletul tău. pe cer se ivește din hăuri lumina albastră, drumul dragostei măsurându-l cu fericirea ce vine năvalnic dinspre leagănul trupul tău. se aude din codri frunza cum cântă
EXTRAS DIN CHIPUL UNOR CUVINTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1453721590.html [Corola-blog/BlogPost/384082_a_385411]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DIN CEL MAI SECETOS VEAC Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 937 din 25 iulie 2013 Toate Articolele Autorului îți scriu cu acele apusului și Doamne mâna-mi sângerează abia acum văd câți ghimpi au prins rădăcini în palma prin care transferasem în tine lumea în care-mi duceam spre stele răni aurii în Carul Mare am lăsat prima noastră vioară se degradase de-atâtea nuanțe și-apoi cântase prea mult la un bal mascat modelat după
DIN CEL MAI SECETOS VEAC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Din_cel_mai_secetos_veac_gina_zaharia_1374778835.html [Corola-blog/BlogPost/340509_a_341838]
-
din fața ei. Era cochetă, cu buzele senzuale bine rujate și conturate, nasul în vânt și ochii migdalați într-o continuă mișcare îi dădeau un aer ștrengăresc. Trecuse bine de 60 de ani, părul vopsit roșcat lăsa să se vadă la rădăcină albul specific vârstei. -Ce s-a întâmplat, deși suntem prietene de mult timp, e prima dată, când mă inviți acasă? -Am nevoie de ajutorul dvs., nu cunosc pe nimeni altcineva. -Sigur că da, spune-mi, despre ce e vorba? Te
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
a ajuns ținând seama de niște realități locale. Pe lângă asta, mai sunt o mulțime de garanții legale, de forme de sprijinire a Bisericilor și cultelor angajate în viața publică. Mai există și o întreagă cultură a federalismului care își are rădăcinile în istoria locală. Dar la nivel european s-au dat soluții diferite. La noi s-a mers dintotdeauna pe aceasta, cu finanțarea bugetară, pentru că este o soluție care funcționează la noi, cu realitățile românești. În același timp, trebuie să fim
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
de mai/ Câte dorințe/ Tot atâtea fructele oarbe-n/ Pomul haotic din rai ... -Rit) Precum într-o cunoscută poezie a lui Lucian Blaga, poeta simte peste tot în roadele pământului zei minusculi pregătiți să apară în lume, suind prin moi rădăcini :undeva deci(Gest cosmic), pielița de pară cuprinde o întreagă galaxie, semințele eu în noi o bolta statornică (Odihna); altundeva (Pământul viu), Frison, Tâmpla de lapte pământul) laptele se ațâță în formă rotunda , soarele e ascuns în rădăcini, între secolii
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraculum_de_angela_nache_voicu_bugariu_revista_luceafarul.html [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
prin moi rădăcini :undeva deci(Gest cosmic), pielița de pară cuprinde o întreagă galaxie, semințele eu în noi o bolta statornică (Odihna); altundeva (Pământul viu), Frison, Tâmpla de lapte pământul) laptele se ațâță în formă rotunda , soarele e ascuns în rădăcini, între secolii grei, pământul e o tâmplă de lapte etc . VOICU BUGARIU Referință Bibliografică: Miraculum de Angela Nache. VOICU BUGARIU revista LUCEAFARUL / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011. Drepturi de Autor
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraculum_de_angela_nache_voicu_bugariu_revista_luceafarul.html [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
o țară tradițional catolică, Valentine's Day este cunoscut simplu drept Sfantul Valentin și este sărbătorită ca în restul țărilor occidentale. În Danemarca și Norvegia 14 februarie este cunoscut ca Valentinsdag. Dragobetele, pe de altă parte, este o sărbătoare cu rădăcini slave de rit vechi celebrată în unele locuri și pe teritoriul țării noastre pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Dragobetele este o sărbătoare cu o tradiție
de la Valentine's Day la Dragobete by http://www.zilesinopti.ro/articole/6500/incepe-luna-iubirii-de-la-valentines-day-la-dragobete [Corola-blog/BlogPost/98827_a_100119]
-
această zi o fată nu întâlnește niciun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită și viceversa. Dragobetele mai poartă și denumirea de Cap de Primăvară, iar în ziua în care se ține sărbătoarea, se aprinde în casă rădăcină de iarbă-mare pentru a apăra de rele și durere. Alte denumiri ale acestei sărbători mai sunt "Ioan Dragobete", "Drăgostițele", "Sântion de primăvară", dar si "Dragomiru-Florea" sau "Granguru"”, explică Raluca Andrei, muzeograf în cadrul CNM Astra. În plus, de ani buni muzeul
de la Valentine's Day la Dragobete by http://www.zilesinopti.ro/articole/6500/incepe-luna-iubirii-de-la-valentines-day-la-dragobete [Corola-blog/BlogPost/98827_a_100119]
-
în această zonă. Pagina de poezie este semnată de nimeni alții decât fondatorul Vasile Dan Marchiș (poeme reprezentative care pot oricând concura cu altele la orice festival de poezie) și prof. Adela Naghiu - un om de-al locului, cu evidentă rădăcină codrenească (mă întreb, spre știința mea, între Viorica Naghiu și Adela Naghiu, există vreo legătură?). Versuri proprii care vor face parte, nu peste multă vreme, dintr-un nou volum, mi-ar place să cred! Felicitări dumneavoastră celor care mânuiți cu
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
acoperit cu pânză de velă[vii]vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn. Gândurile și fantezia noastră erau ca efectul unui drog puternic. In
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de scorburi, cu rădăcini enorme înfipte în maluri și crengile scăldate în apa tulbure a brațului, ne și imaginam ce locuri bune de pescuit se găseau la rădăcina acestora, mai ales pentru somn. Gândurile și fantezia noastră erau ca efectul unui drog puternic. In stânga brațului Sulina a apărut întinderea cenușie a lacului Obretinul Mare, ale cărui ape îmbrățișau cu dragoste și dărnicie miraculoasa conviețuire a zecilor de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]