286 matches
-
dus“; Matei, fiul lui Ion, a constatat cu ochii lui boala Păunei, provocată de soț, atunci când: „am mer su di mi nea ța la el acasă și au îndrăznit de mi-au arătat unde să pișa întru ea și să rădicase bășicile ca prunele pe alocuri“. Ceilalți susțin spusele celor doi fără să intervină prea mult. Deosebirea dintre cele două medii este evidentă. Pri mii, meșteșugari cu o oarecare cul tu ră a scri su lui și socotitului, iti ne ranți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Îl punto più alto del tentativo leopardiano (...) l'interrogazione costante, în profondità, l'interrogazione disperată sulla presenza dell'uomo în terra, Carlo Bo, L'eredità di Leopardi, Vallecchi, Florența, 1964, p. 7. 336 Dei misteri cercava i significati reconditi, le rădici. Non trovare era una condanna afflittiva, dall'esito perpetuamente rinviato, Curzia Ferrari, op. cît., p. 69. 337 Cfr. anexă, 3 și 4. 338 Verbalizate, ele structurează întregul sau univers imagistic, încă de la titlul primului volum: Ape și pământuri: Da piante
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
uomo, che è la sola a cui guardino i più. Giacomo Leopardi, Gli amori di Giacomo Leopardi e Pensieri cavati dall'epistolario e dalle appendici ad esso, distribuiți în ordine cronologico, Lucio Zoppelli, Treviso, 1891, p. 59. 419 Grecità come rădice e traguardo (...), coscienza di remota nobiltà, contrassegno del poeta del secolo ventesimo, privilegio e patimento, Marcello Gigante, L'ultimo Quasimodo e la poesia greca, Guida, Napoli, 1970, p. 17. 420 Bogată și controversată opera quasimodiană de traducere conține și tălmăciri
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de putere creatoare. Astfel îmbrățișați, aruncai neagra și strălucita mea manta peste umerii ei albi, i-nconjurai talia c-un braț, strângând-o tare la pieptul și la gura mea, iar cu cealaltă mână fluturând cealaltă parte a mantalei ne rădicam încet, încet prin aerul luciu și strălucit de razele lunei, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, prin ploaia de raze până ce ajunserăm în lună. Călătoria noastră nu fuse decât o sărutare lungă (Umbra mea Eminescu: 2011, II
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vădită satisfacție au fost însămnat prin începerea unui curs de pravile și prin învățarea științii inginerești și de arhitectură (la Academia Mihăileană n.ns.). Numărul școalelor începătoare au primit asemine întindere. [...] Numărul celor ce urmează învățătura în școalile publice să rădică la 1.272 și alți 1.565 să cresc în instituturile particulare, care, la un loc, urcă numărul total la 2.837, din care 137 sunt ținuți pe cheltuiala statului; șapte tineri aleși dintre acei ce au dat mai multă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuințată nu numai spre întărirea trupului, dar și spre vindecarea feluritelor boale. <H>ipocrat 10, lumina cea nestinsă a vecinicului adevăr, întrebuința scăldătoarea răce la leșân, spasmuri, durere la închieturi și la alte boale. Lui Anton Muza11 i s-au rădicat o statuie lungă, aceea a lui Esculap, drept răsplătire a minunatelor cure ce au făcut cu apă răce. Înțăleptelor sale pilde au urmat Razek și Avicena, vestitul Cels<i>us, Galen, înființătorul alopatiei și alții, a cărora număr este așa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ferro, este în stare să întoarcă puterile unui tânăr carele le-au pierdut prin purtări desfrânate, numai printrânsa poate el să câștige focul cel vesel și ager al duhului, carele-l vedem într-un trup tânăr și sănătos. Nimică nu rădică mințele obosite a unui bărbat ce muncește cu capul ca scăldătoarea răce; numai aceasta este în stare a-l scăpa de boalele acele tirănitoare carele se încuibă în om prin multă ședere și gândire. Dară și acii în ani adâncați
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și acele civilizate a<le> tuturor veacurilor au cunoscut însemnatul folos al înotatului, pentru care sfârșit, tineritul acelora și astăzi se aruncă, cu primejdia vieții, în ape adânci, în care nevoia-i silește a învăța să plutească; iar națiile civilizate rădică sholi de înotat, adeseori cu cheltuieli grele, în carele tineritul îmbelor părți, și în deosăbit ostașul, învață a înota fără vreo primejdie. La romani ero o rușine și o defaimă pentru toți aciia care nu știa<u> să înoate și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
învârtindu-se într-un cerc îngust de 32 palme, amețesc și peste puțin [timp] se fac nefolositori. Sulul în giurul căruia se înfășoară odgonul are un diametru numai de 6 palme; deci, încungiurând o dată caii cercul, încărcătura de sare se rădică numai 18 palme, când, dacă după regulă, sulul ar fi <de> 20 palme gros, atunci cu o singură încungiurare a cailor, încărcătura s-ar sui 60 palme. O încărcătură nu poate scoate mai mult decât 3 droburi de sare, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Epitropii, n-am adus statului o slujbă simțitoare. Pre lângă aceste, rog pe cinst<ita> Epitropie a lua următoarele în binevoitoarea privire: Pentru de a putea mai bine face devizul acestui apăduc cu a me cheltuială, am pus a să rădica planul topografic a locului de la izvorul la Aron Vodă și Șapte oameni, pân la turnul Goliei, pentru privigherea vărsării țevilor, lăsând toate însărcinările mele, am călătorit de cinci ori la Iacobeni, din care de două ori cu cheltuiala me și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar deprinde în fabricația atingătoare foarte greu și numai după mai mulți ani. 4. Producerea unei fabrici de fer poate, cu vremea, a fi colosală și, mai ales, la împregiurările aceste de aici, foarte folositoare, poate în viitorime a să rădica la milioane de oca și aceasta cu un rezultat mult mai sigur decât la alte ramure de fabrici. Adevăratul câștig curat a<l> unei fabrici de fer atârnă: 1. De la <i>eftina prodecere a fer-petrei și a cărbunilor, cum și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
contururile înspăimântătoare ale unei fantome: Stafia se apropia de pat, întinse mâinile, postelnicul se credea perdut. El simte mișcările mînicii ei...". Din păcate, alternanța timpurilor verbale (imperfect vs. prezent) derutează, efect contracarat, întrucâtva, de organizarea paratactică a frazei: "Mâna stafiii rădică plapoma după capul postelnicului; atinge fața lui; o răsfață; postelnicul nu mai sufla...". (Anti)climaxul nu întârzie: Stafia se așeză pe pat lângă dânsul, postelnicul scoase un gemet. Un fulger aruncă lumină... Acum stafia începu să tremure. Ea văzuse fața
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
plastic, despre "o pagină învolburată de presentimentul medieval al sfârșitului de lume" (1998: 213). Sentimentul de teroare care, practic, inundă epiderma textuală a descrierii este augmentat de participarea directă a naratorului la incident: "Cu unu anu mainte de ce s-au rădicat Hmil hatmanul căzăcescu asupra léșilor, aproape de sécere, eram pre atuncea la școală, la Baru, în Podoliia, pre cale fiindu de la sat spre oraș. Numai ce vădzum despre amiadzăzi unu nuor, cum să rădică deoparte de ceriu un nour sau o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cu unu anu mainte de ce s-au rădicat Hmil hatmanul căzăcescu asupra léșilor, aproape de sécere, eram pre atuncea la școală, la Baru, în Podoliia, pre cale fiindu de la sat spre oraș. Numai ce vădzum despre amiadzăzi unu nuor, cum să rădică deoparte de ceriu un nour sau o negură". Convenabilul indeterminat meteorologic, împletit cu repetiția aparent stângace a substantivului în formă ușor modificată, prepară terifianta clarificare vizuală din fraza subsecventă: "Ne-am gândit că vine o furtună cu ploaie, deodată, pănă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de trei sau patru sulițe nu era mai sus, iară carile era mai gios, de un stat de om și mai gios zbura de la pământu". Enumerarea substantivelor în formă nearticulată accentuează plasticitatea diluviului insectivor: "Urlet, întunecare, asupra omului sosindu, să rădica oarece mai sus, iară multe zbura alaturea cu omul, fără sială de sunet, de ceva. Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă și așa mergea pe deasupra pământului, ca de doi coți, până în trei sulițe în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de om și mai gios zbura de la pământu". Enumerarea substantivelor în formă nearticulată accentuează plasticitatea diluviului insectivor: "Urlet, întunecare, asupra omului sosindu, să rădica oarece mai sus, iară multe zbura alaturea cu omul, fără sială de sunet, de ceva. Să rădica în sus de la om o bucată mare de ceia poiadă și așa mergea pe deasupra pământului, ca de doi coți, până în trei sulițe în sus, tot într-o desime și într-un chip". Timpul însuși se comprimă sub efectul asaltului neprevăzut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l rădici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești „Ce vezi ?” întreab-o fată. „Nimic... Mi s-a părut așa!” Și jalea te răpune, Și fiecare vorbă-a ta
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești „Ce vezi ?” întreab-o fată. „Nimic... Mi s-a părut așa!” Și jalea te răpune, Și fiecare vorbă-a ta E plâns de-ngropăciune. într-un târziu, nerădicând De jos a ta privire „Eu simt ca voi muri-n curând, Că nu-mi mai sunt în fire... Mai știu și eu la ce gândeam Aveți și voi un frate... Mi s-a părut c-aud la geam Cu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ei Si stai îngândurata. Si firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământa, Spui șoapte fără de-nțeles, Si ochii tai stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când firul se desfira... Te uiți la el si nu-l rădici, Si fetele se mira. ...O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afara lung privești -Ce vezi? întreab-o fata. -Nimic... Mi s-a părut așa! Si jalea te răpune, Si fiecare vorba-a ta
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
în culori foarte sumbre și realiste, tabloul dezolant înfățișat de capitala Moldovei în timpul cumplitei molime. Iată cum reproduce scriitorul povestirea militarului nostru: Chemat de slujba-mi a videa și a trăi cu moartea în toate zilele în acea vreme, a rădica strejele ce picau, a îngropa fără deosebire soldații și țivilii, rugasem pe doftorul ștabului să-mi dea vreun leac, socotind și ieu că ar putea fi vreun leac [...] Doftorul îmi dădu râzând un șipușor și-mi prescrie să beau tiutiun
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îi era alături. - Nu te uita în gura lor, fata tatii dragă, că de ale lor sunt sătul. Da’ ce m-oi face eu că nu am stat destul cu tine? Of, lumina ochilor mei. Nici bine nu te-ai rădicat și iaca eu tre’ să plec. M’or vrea cei de dincolo mai devreme, s-or fi plictisit unul de altul și vor să mai schimbe o vorbă cu cineva de pe acasă. Ochii fetei dădură în lacrimi, obrajii păliră, inima
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
că prin vizir i s-a prezentat împăratului „o blană de hulpe de mosc neagră... Și atunce împăratul l-au iertat de cap și l-au dat pe mîna unui agă, de l-au adus prin Ieșu, de l-au rădicatu cu tot ce-au avut și l-au dus la Țarigrad. În loc de milă și cinste ce aștepta să aibă, ei l-au mazilit”. Păi Duca-vodă era obișnuit cu mazilirea încă cu cea din 1666, vere. ” Drept-îi. Cu îngăduința ta, însă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
impersonalele Iele, Dânsele, Frumoasele) etc. În multe lucrări de etnografie, ursitoarele ce se înfățișează la patul nou-născutului rostesc unele cuvinte care-i pecetluiesc destinul micuțului. Auzirea lor, de către mamă, în special, poate aduce ghinion familiei. "Acest băiat/ Ce l-am rădicat/ Să fie norocos/ Și mintos/ Și voios/ Și bogat/ Om de treabă/ Și luat în seamă"69 Chiar dacă de această dată rostirea nu mai este una umană și aparține unor ființe misterioase, în mentalitatea populară ea are același rol divinatoriu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
propter virtutem sensitivam, unde et nobiliori modo recipit sine materia: omne enim recipiens aliquid, recipit illud secundum suum modum. Et sic sensus communis nobiliori modo recipit quam sensus proprius, propter hoc quod virtus sensitiva consideratur în sensu communi ut în rădice, et minus divisa. Neque oportet, quod per aliquam actionem sensus communis species recepta în organo fiat în ipso: quia omnes potentiae partis sensitivae, sunt passivae; nec est possibile, quod una potentia sit activă et passiva. Considerandum est etiam, quod sensus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de singurătate. L-a iubit mult pe Ceaușescu, cetim: „marele patriot constructor neobosit de școli, uzine, case, metrouri, canale, hidrocentrale”, zău, așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l Învieze numaidecât pre constructorul neobosit, carele de-o Învia are să-l și pupe. Iară până atuncea kir direktor amarnic mai ceartă În grai cu pârjolire pe ceia carele au uitat pe marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]