286 matches
-
vânat. În mijlocul pădurii, rotindu-se după soare, se află niște case mari, de sticlă, Împresurate de dafini (laurul se asociază cu simbolismul nemuririi), În care locuiesc trei zâne cu părul de aur. Masa singură li se punea, singură li se rădica, și niciodată piciorul pe pământ nu puseseră. Ele plănuiesc să iasă din Dafinul Verde (cât aș dori să calc și io pe pământul oamenilor!), fiind atrase de tabăra feciorului de Împărat. Fata cea mare rostește o incantație, iese din Dafin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
neam blagoslovit”, „carele era mai ales și mai temătoriu de Dumnezeu”, și lui Neagoe Basarab, pe care, în țară fiind, Nifon „îl întăria cu învățăturile sale, ca să crească și să se înalță în toate faptele cele bune și să se rădice în noroc bun”. Fostul patriarh ar fi un soi de „semn”, o prezență tutelară, cuvintele lui prezic (sfârșitul lui Radu cel Mare petrecut „întru niște tâmplări rele” vine ca o confirmare a „cuvintelor sfântului”), rugăciunile sale dezvăluie (uneltirile mârșave puse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290531_a_291860]
-
propter virtutem sensitivam, unde et nobiliori modo recipit sine materia: omne enim recipiens aliquid, recipit illud secundum suum modum. Et sic sensus communis nobiliori modo recipit quam sensus proprius, propter hoc quod virtus sensitiva consideratur în sensu communi ut în rădice, et minus divisa. Neque oportet, quod per aliquam actionem sensus communis species recepta în organo fiat în ipso: quia omnes potentiae partis sensitivae, sunt passivae; nec est possibile, quod una potentia sit activă et passiva. Considerandum est etiam, quod sensus
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Îl punto più alto del tentativo leopardiano (...) l'interrogazione costante, în profondità, l'interrogazione disperată sulla presenza dell'uomo în terra, Carlo Bo, L'eredità di Leopardi, Vallecchi, Florența, 1964, p. 7. 336 Dei misteri cercava i significati reconditi, le rădici. Non trovare era una condanna afflittiva, dall'esito perpetuamente rinviato, Curzia Ferrari, op. cît., p. 69. 337 Cfr. anexă, 3 și 4. 338 Verbalizate, ele structurează întregul sau univers imagistic, încă de la titlul primului volum: Ape și pământuri: Da piante
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
uomo, che è la sola a cui guardino i più. Giacomo Leopardi, Gli amori di Giacomo Leopardi e Pensieri cavati dall'epistolario e dalle appendici ad esso, distribuiți în ordine cronologico, Lucio Zoppelli, Treviso, 1891, p. 59. 419 Grecità come rădice e traguardo (...), coscienza di remota nobiltà, contrassegno del poeta del secolo ventesimo, privilegio e patimento, Marcello Gigante, L'ultimo Quasimodo e la poesia greca, Guida, Napoli, 1970, p. 17. 420 Bogată și controversată opera quasimodiană de traducere conține și tălmăciri
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
încearcă să gândească pe cont propriu, primind automat tot ceea ce decide stăpânul: "Toți Șoimii, Uleii și Coruii și alalte de stârvuri iubitoare pasiri frumos crăngăitul Corbului lăudară și cu multe lingușituri și colachii învățătura-i și înțelepciunea-i preste nuări rădicară (că mai toți supușii de frică obiciuiți sint, nu ce adevărul, ce ce stăpânul poftéște, acéia să laude și să fericească) și fietecarile în sine și cu sine socotiia, precum alt siloghizm împotriva acestuia arătătoriu nici a să afla, nici
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici Când fusul se desfiră... Te uiți la el și nu-l rădici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești „Ce vezi ?” întreab-o fată. „Nimic... Mi s-a părut așa!” Și jalea te răpune, Și fiecare vorbă-a ta
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești „Ce vezi ?” întreab-o fată. „Nimic... Mi s-a părut așa!” Și jalea te răpune, Și fiecare vorbă-a ta E plâns de-ngropăciune. într-un târziu, nerădicând De jos a ta privire „Eu simt ca voi muri-n curând, Că nu-mi mai sunt în fire... Mai știu și eu la ce gândeam Aveți și voi un frate... Mi s-a părut c-aud la geam Cu
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
specială [în împrejurările] de față, ca o puternică garanție pentru viitor. Devenit numai de ieri Capitala unui stat pe deplin independinte, orașul București e mândru d-a deschide astăzi porțile sale liberatorului popoarelor din Oriente. El m-a însărcinat a rădica vocea în numele său pentru a saluta cu cel mai profund respect pe marele monarh care, prin vizita sa, a binevoit a face îndoit memorabilă noua fază în care a intrat România liberă și independentă. Trăiască Maiestatea-voastră! Trăiască familia imperială!“81
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce ți-a răspuns, să rădici călcîiul și să cauți sub el; de vei găsi un păr negru sau castaniu, ai să mori în tinereță, ori de vei găsi un păr alb, ai să mori bătrîn de tot; iar de va fi părul jumătate alb și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ajunge chiar să aprobe unele aprecieri negative la adresa irlandezilor, ceea ce În Gazetă nu s-ar fi putut Întâmpla. Reproducând afirmațiile unui deputat englez, potrivit cărora „răul de căpătâi” al „poporului Irlandiei... e lenea... și numai asta-l Împiedică a se rădica la o stare mai bună”, redactorii blăjeni apreciază că acestea sunt „unele adevăruri pre verzi”. Ba mai mult, În consens cu orientarea lor ideologică de tradiție iluministă, moderat-conservatoare, ei ajung chiar să utilizeze exemplul irlandez pe latura sa negativă, extrapolând
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de putere creatoare. Astfel îmbrățișați, aruncai neagra și strălucita mea manta peste umerii ei albi, i-nconjurai talia c-un braț, strângând-o tare la pieptul și la gura mea, iar cu cealaltă mână fluturând cealaltă parte a mantalei ne rădicam încet, încet prin aerul luciu și strălucit de razele lunei, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, prin ploaia de raze până ce ajunserăm în lună. Călătoria noastră nu fuse decât o sărutare lungă (Umbra mea Eminescu: 2011, II
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
vincolo di ciascun individuo con îl tutto a cui și sottomette e da cui attinge îl valore stesso della propria individualità - e che Croce definisce "la buona individualità - è sostituito dalla "cattiva individualità", ovvero la rottura di quel legame. La rădice della cattiva individualità, Croce la ritrova nei vizi della storia nazionale (tra cui l'incapacità della classe dirigente nazionale), nelle teorie socialiste e nell'idea di "lotta di classe". În questo climă proliferano programmi politici di ogni tipo mă tutti
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
pur dev'essere vinto da me, e che minaccia di soverchiarmi, e spesso mi soverchia, e che pure io confido sempre di vincere o rivincere. Se îl male, se l'errore fossero una semplice illusione, se non avessero le loro rădici o ragioni positive nel differenziarsi dialettico delle forme spirituali, la lotta contro di essi sarebbe ridicolă, per mancanza d'avversario. A me, insomma - è la conclusione dell'articolo di Croce che è senza dubbio uno dei suoi scritti più intenși
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
609. 28 Gentile prosegue affermando che questo è stato l'oggetto costante del contendere "delle nostre discussioni - dolci nella memoria - le quali ebbero per effetto îl solito effetto di tânte discussioni filosofiche: che cioè mettessero sempre più salde e profonde rădici negli animi noștri le opposte esigenze a cui obbedivano da una parte la tua distinzione, e dall'altra la mia avversione ad essa, e și facesse quindi più reciso, șu questo punto, îl nostro dissenso. E tu, se ți șei
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
bun, Înțelegerea asupra mijloacelor de propășire, asupra mijloacelor de Îndepărtare a dezbinărilor ce ne sfâșie, a relelor materiale și morale ce se lățesc molipsitoare Înlăuntrul nostru - iată, conchidea Xenopol, lucrarea ce este menită a așeza temeliile pe care timpul va rădica odată viitoarea Românie; lucrare Înceată, dară nesfărâmată, ca aceea a polipilor ce rădică insule din sânul oceanului, pe care apoi viața Își așterne covorul său, iar nu ca acea a furtunilor mării ce nalță Într-o clipă cumpliții munți de
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
ne sfâșie, a relelor materiale și morale ce se lățesc molipsitoare Înlăuntrul nostru - iată, conchidea Xenopol, lucrarea ce este menită a așeza temeliile pe care timpul va rădica odată viitoarea Românie; lucrare Înceată, dară nesfărâmată, ca aceea a polipilor ce rădică insule din sânul oceanului, pe care apoi viața Își așterne covorul său, iar nu ca acea a furtunilor mării ce nalță Într-o clipă cumpliții munți de spumă ca iarăși să-i cufunde În latul ocean!“ Am reprodus lungul pasaj
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
bine decât voi care conduceți Tyadeâe, care ați fost inițiați de către tatăl vostru și mama voastră în Misterele lui Osiris?". Dionysos sau beatitudinile regăsite exprimă unitatea paradoxală a vieții și a morții. De aceea Dionysos constituie un tip de divinitate rădica] diferită de a olympienilor. Era el mai aproape de oameni decât ceilalți zei? În orice caz, omul se putea apropia de el, ajungea să-1 încorporeze, și extazul rezultând din mania demonstra că putea fi depășită condiția umană. Aceste ritualuri erau susceptibile
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
poți! Pentru o palmă, pe tine, mare boier, te târăște la pârcălăbie, cot la cot cu mojicii, să dai socoteală de "drepturile de om"! răbufnește Alexa. Nu mai e rușine, nu mai e frică de Dumnezău!... Înainte vreme, țăranu' nu rădica ochii de pe opincă... Acu', se trage cu tine de brăcinar și-ți râde în nas, fluturând hrisovu' cu pecete domnească! fornăie Isaia ca un taur întărâtat. Niciunde, nicicând, nu s-a pomenit să dai puterea în mâna prostimii! "Oastea boierească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-au întors înapoi cu izbândă... Minunat lucru: că așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei C VALEA ALBĂ. ISPĂȘIREA. BUCIUMĂ!!! Un bucium buciumă răgușit. "Fugi!! Fugi Măria ta!! Fugi", aude el răsunându-i ca un ecou, gândul... "Și eu , Măritul Domn și Voievod a toată Țara Moldovei! Sabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
căutat a fugi, lăsând pleanul și tot ce au prădat. Iar Ștefan Vodă s-au întors înapoi cu izbândă... Minunat lucru: că așa iaste Ștefan Vodă după poticala dintâi, unde biruia alții, nu perdea nădejdea , că știindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor..." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Principii creștini și vecinii... cu toată nădejdea mea într-înșii, deși aveam cu ei jurăminte și învoieli... m-au înșelat și m-au lăsat singur... Turcii, tătarii și muntenii, m-au înconjurat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu se îndărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde-l biruia alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor." Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei * "Mijlocul de care dispunea Ștefan cel Mare, pentru a îngenunchea marea boierime care, în interesul ei, tindea să ia în mână toată puterea, spre marea pagubă a țării este, firește, o represiune sângeroasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
precum nu mai sânt mulți în lume, un tip din vremea lui Ipsilant, un om care au văzut pe Moldova noastră îmbrăcată cu șlic și cu giubea, numărând pe osișoarele metăniilor sale generațiile ce au trecut, un român care au rădicat sprincenile când au văzut fracul cel întăi șezând pe divanul strămoșesc; un bărbat care au strâns din umeri când moldovanul, lepădându-și cel de pe urmă anteriu, au rădicat cu gulerul unui surtuc de modă și ale sale pretenții de a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
pe osișoarele metăniilor sale generațiile ce au trecut, un român care au rădicat sprincenile când au văzut fracul cel întăi șezând pe divanul strămoșesc; un bărbat care au strâns din umeri când moldovanul, lepădându-și cel de pe urmă anteriu, au rădicat cu gulerul unui surtuc de modă și ale sale pretenții de a face parte din Evropa țivilizată. Și când au descoperit că psihi mu se tălmăcește moldovenește ma belle, atunci, sărmanul! au oftat din greu, din suflet și din inimă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ochiu, războiu. Dar s-au conservat cu consecvență o serie de particularități ale graiului moldovenesc sau ale limbii române literare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este cazul cu forme ca următoarele: cătră, cetitor, înțălege, mâne, mulțămire, nalt, oară, prietin, rădica, răle, samă, sară, ticnită, urieș. În aceeași situație se află numeroase dublete, ca în cazurile acuș-acuși, atunci-atuncea, care-cari, întâi-întăi, nimeni-nimene, până-pănă etc. Același este cazul cu dubletul toponimic Fălticeni (formă oficială)-Folticeni (formă populară și etimologică), ca și cel onomastic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]