3,042 matches
-
de 48 de ore, ca să părăsească țara. Un neamț, neavând loc, se legase cu niste curele de aripă unui Messerschmit. Gest cavaleresc din partea ofițerilor români, foști aliați, desi regele rupsese cu ei. Germanii au fost primii care n-au respectat răgazul de 48 de ore, bombardând imediat capitala. Astfel, încât, înțelegerea celor 48 de ore a fost anulată. * Mă aflam în acel moment, de relativ armistițiu, ca elev militar, cu unitatea mea, pe marginea șoselei naționale de lângă Turda. Stăteam pe un
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
rolurile, Venera ce-și ascunde viclenia sub stratul gros de fard sfîrsind însă inevitabil pedepsită pentru a-și fi asumat o îndrăzneala nefirească. Nimic din toate acestea în Jurnalul iubirii dintre Alecsandri și Elenă Negri, elaborat în scurtele clipe de răgaz din perioada iunie 1846-mai 1847. "Iată cum am trăit și iubit timp de două luni", ne spune la un moment dat Alecsandri, direct și apropiat, fără a se pune la adăpostul metaforelor convenționale. Cei doi se exilează benevol în orașele
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
Era un fel de alchimist, stăpîn peste laboratoarele unde se căutau proporțiile ideale pentru posibile spectacole Cehov. Deocamdată, în eprubete și pensete, pe balante analitice, se aflau eșantioane, mostre. Atelierele Maestrului au fost nu doar școală profundă. Au fost un răgaz spiritual. Un fel de vagabondare prin lumea lui Shakespeare și Cehov alături de un Lord. O mare șansă de a pleca în căutarea libertății interioare și creatoare, cea mai splendida și aventuroasa călătorie a ființei. A fost pentru un timp la
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
sta prea mult pe gânduri, am încercat marea cu degetul, cerându-i permisiunea de a înregistra pe bandă cuvintele sale. Răspunsul a fost afirmativ. Dar repeziciunea cu care s-au succedat evenimentele - recunosc, în favoarea mea -, nu mi-a mai dat răgazul necesar consultării proiectului de dialog schițat cu o seară înainte, așa, pentru orice eventualitate... Mă temeam să nu spulber, pe de o parte, starea de grație ivită în mod neașteptat, pe de altă parte, nu voiam să abuzez de timpul
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
Magdalena Popescu-Marin M-am întâlnit cu Gion Deplazes în luna noiembrie a anului trecut la Cuera (Chur), capitala cantonului Graubünden, cu un prilej fericit pentru mine. Am avut amândoi răgazul să stăm pe îndelete de vorbă în casa lui primitoare de pe străduța Buchenweg. Pe fiecare din străduțele paralele locuiește un scriitor, un om de cultură de expresie romanșă: Carmenaweg, Arnold Spescha, Weinberg, Alfons Maissen etc., un cartier de intelectuali, aș
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
imposibilă. Ești acum un autor cunoscut, respectat, premiat, cu toată opera republicată recent. Și asta nu numai datorită vârstei. Cum se simte un scriitor elvețian la ceasul împlinirilor? Sunt mulțumit că după pensionarea mea de la catedră, în 1981, am avut răgazul să lucrez la ce mi-am dorit, să-mi folosesc timpul după placul inimii. Am scris mult, fără un scop material și fără să știu ce voi face mai târziu cu manuscrisele mele. Peste ani, unele lucruri nu mi-au
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
oameni, s-a dovedit a fi o binecuvîntare care îi permite libertatea de a fi el însuși, eliberat de așteptările celorlalți. Căci acum nu mai e nevoie "să joace nimeni vreun rol... circul a încetat". Propria urîțenie i-a oferit răgazul și posibilitatea de a contempla lumea așa cum e, "o lume goală pușcă, așa cum a făcut-o Dumnezeu", fără a se mai opri la aparențe, fiind însă condamnat la imposibilitatea de a se apropia de ceilalți, de a putea comunica cu
Despre actualitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17245_a_18570]
-
al XVI lea, a unui artist pe nume Sun Kehong care picta mai ales flori. Fermecat de florile predecesorului său, Xian a recompus una din lucrările lui, îngăduindu-și, spre a obține o operă la fel, dacă nu mai frumoasă, răgazul (nemaiauzit) pictării unei singure petale de floare pe zi. Privind suavele flori de cais de pe pînză, unele mici și palide, cîteva însă exploziv colorate, aproape falnic supradimensionate, m-am gîndit, mirată și tulburată, ce poate să însemne, ce poate simți
Riscul gazetarului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17254_a_18579]
-
se întrebe ce va zice, sau ce ar zice, sau ce a zis lumea etc. La urma urmelor, în lumea largă se prăbușesc avioane, eșuează negocieri de pace, medici cu figuri inocente își ucid în masă pacienții. Cine mai are răgaz să se întrebe dacă o carte își merita sau nu laurii literari? Dar tocmai aici se află, cred eu, răspunsul. Lumea violentă și tulbure în care trăim determină, între altele, și apetitul de lectură. Întrebarea care mai merită pusă este
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
opere nuvelistice a lui Nabokov mi se pare o idee foarte fericită. Asta înseamnă că acum nuvelele pot fi traduse, și poate că pe măsură ce achiziționăm, cu eforturi lăudabile precum cele ale Getei Dimitriu, toți urșii împăiați ai postmodernismului, vom avea răgaz și pentru astfel de crisalide literare. Vladimir Nabokov - The Stories of Vladimir Nabokov, Knopf Publishing House, 1998, 663 pag. Thomas Pynchon - Strigarea lotului 49, traducere și prefață de Geta Dimitriu, Editura Univers, București, 1999, preț nemenționat.
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
poet important, după cum cu siguranță există scoțieni care privesc cu indiferență sau chiar cu ostilitate, scrierile lui. Mie personal Burns mi se pare că marchează o etapă importantă în evoluția poeziei romantice, dar nu-i citesc în clipele mele de răgaz versurile. Invers, nu cred că Eminescu a avut o contribuție foarte importantă la istoria literaturii, dar poezia lui de dragoste mi se pare de o frumusețe tulburătoare, și de aceea o citesc. N-am defel pretenția de a participa la
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
anului nu mi s-au părut deloc evidente. Steiner salută ediția completă a operelor lui Borges, în vreme ce Tournier a savurat, pare-se, un volum despre semnificațiile culturale ale gătitului, semnat de Noelle Chatelet; Rorty își va fi ocupat ceasuri de răgaz cu fantezia istorică Cryptonomicon de Neal Stephenson, aparent o compoziție pynchoniană despre al doilea război mondial, pe cînd Searle, mai atras de istorie decît de ficțiune, s-a întrebat, alături de cîți alții, Nu cred că risc mult prognozînd că nici una
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
derivate firești ale vocației unui om de teatru obișnuit să acapareze publicul, fac din această carte nu numai cronică sentimentală și ușor vetusta a unei boeme apuse, ci și dovada discretă a unei anumite mentalități. A unui "modus vivendi" dedat răgazurilor contemplative, artei de a cultiva relații ori entuziasmelor în fața operelor de artă. Calități de altminteri indispensabile oricărui slujitor al scenei, observarea proaspătă, candida pînă foarte tîrziu, a vieții, oamenilor și întîmplărilor și disponibilitatea sinceră pentru admirație îl ajută pe Mircea
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
Cu ani în urmă, că tânăra muziciana, Dana Borsan era apreciată pentru prospețimea cantului, pentru rigurozitatea jocului pianistic. Cucerise laurii unor distincții importante în tot atât de importante competiții la Varșovia, la Zwickau, la Viena. Astăzi este un tânăr maestru ce are răgaz ca sa gandeasca. Are răgaz să se împlinească pe măsură. Este laureata a prestigiosului premiu conferit de Uniunea Criticilor Muzicali. În urmă cu trei luni, pe parcursul unui mare recital bucureștean, Dana Borsan a demonstrat o dată în plus că dispune de mijloacele
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
că tânăra muziciana, Dana Borsan era apreciată pentru prospețimea cantului, pentru rigurozitatea jocului pianistic. Cucerise laurii unor distincții importante în tot atât de importante competiții la Varșovia, la Zwickau, la Viena. Astăzi este un tânăr maestru ce are răgaz ca sa gandeasca. Are răgaz să se împlinească pe măsură. Este laureata a prestigiosului premiu conferit de Uniunea Criticilor Muzicali. În urmă cu trei luni, pe parcursul unui mare recital bucureștean, Dana Borsan a demonstrat o dată în plus că dispune de mijloacele unor introspecții lămuritoare de
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
sărbătoare, beție, dragoste, pace/ pretutindeni se zbat în lumina mii de chipuri buimace" (Aurul înălțimilor). Repetiția persuasiva are uneori cicluri foarte scurte, constând și într-un singur cuvânt: "Ard mii de sfeșnice/ veșnic ard veșnice/ ard fără zăbava/ ard fără răgaz/ ard pentru veșnică slavă -/ mii de glasuri/ într-un singur glas// Ard în albe potire/ peste oraș în somn și cimitire/ ard pe piept și pe buze/ ard clare, difuze/ ard pentru veșnică îndoială/ și pentru veșnicul adevăr/ ard pe
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
fi asimilat locului, si ca odata cu asimilarea el își pierde privilegiul de a fi o privire venită de undeva din afară, deci echivalentul unui Sine autodeterminat. Sînt foarte multe amănunte narative și personaje interesante pe care nu am avut răgazul de a le invocă sau include explicit în scenariul meu de lectură. Românul Oxfordului crește însă dintr-o poveste complicată, și tocmai de aceea pasionanta. Nu vreau să îi descurajez pe cei ce ar putea căuta, eventual, ironia sau umorul
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete postume...". Titlul cărții trimite la Trei într-o barcă de Jerome K. Jerome. Livius Ciocârlie parodiază dialogurile interminabile din cartea britanicului efectul fiind, în fond, acelasi: într-o vreme de răgaz, de vacanță, fiecare personaj are impresia că muncește prea mult pentru ceilalți doi. Probabil iritarea este maximă când modestă barcă se transformă în galera. Chiar dacă adnotat, chiar dacă umbrit de un intreg "scandal" auctorial, avem totuși în față un jurnal. Trei
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
autorul acestei postfețe, care e totodată coordonatorul colecției în care a apărut volumul, nu șovăie a explica această "elocventa omisiune" făcînd trimiteri explicite la "marxismul" lui Jankélévitch. Nu contest argumentația lui Cornel Mihai Ionescu, pentru că ea e expusă sumar, fără răgazul unor explicitări detaliate, dar nu pot să nu mă întreb: oare orice reflecție despre timp trebuie să ne ducă la Heidegger, doar pentru că el e autorul unei cărți întitulate Sein und Zeit? Voi fi fiind eu naivă, dar nu mi
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
altă psihologie a artei, mai putin înfeudata gliei strămoșești, vagabondînd slobod sub alte ceruri. Din continuă infuzie de gravitate provine contradicția care o mistuie. Ar dori să scrie, acaparata de proiecte mari, care pretind un decalaj față de agitația realului, un răgaz de concentrare, un spațiu al solitudinii, propice unor meticuloase distilări ale embrionului inițial, tentative triate în tihna, în atelierul de lucrul. Cît timp va trăi sub presiunea celor două chemări - politică și literatura - asumate integral, din toată ființă, vă tînji
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
an lucrarea lui Tudor Vianu "culmea observației și a informației celei mai moderne, ajutată de o reală cunoaștere a fenomenelor artistice..." Și fiindcă e vorba de situația culturală a momentului, atat Tudor Vianu cat și G. Călinescu ași iau un răgaz să descopere că au aceleași aspirații. Sub un cer ăntunecat, conflictual, căci izbucnise al doilea război mondial. an chiar izolarea amăndorura, Vianu obligat să ași apere, din cauza legilor rasiale, postul la catedră, Călinescu, luptănd cu varii vicisitudini să scoată "opul
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
alte unghiuri, care adăugate privirii frontale, redimensionează personajele și acțiunile lor. an fața oglinzii, scena propriu-zisă, este imensă sala de așteptare a Istoriei, cu ușile ei cu turnichete, pe unde se intră și se iese, după ce s-a consumat scurtul răgaz an care oamenii ăncearcă să marcheze ieșirea din turmă anonimă printr-o urma, printr-un cuvânt, eventual printr-o crimă. Așa cum de atâtea ori se spune an piesă, haosul se exprimă prin ăntuneric. Un ăntuneric modelat cu hâr de Lucian
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
mers cu autobuzul poștal de peisajele meridionale, si mai putin de atât, probabil, de strălucirea elegantă a piscurilor alpine. Pentru Nietzsche, Sils-Maria avea "un amestec de blândețe, grandoare și mister" care l-a convins să al aleagă drept loc de răgaz pentru scrierea celei de-a două părți din Așa grăit-a Zarathustra. Pentru Iso Camartin, este locul unde e deopotrivă acasă și departe. La urma urmelor, aceasta este esența acoperișului ca metaforă: odată cătarăți pe el, săntem anca prinși de
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
bănci. ași chivernisea excelent averea agonisita iar, ăn 1940-1942, ași achiziționase, pe lângă ceea ce avea, o mică vie la Izvoreni. Și nu lipsea de niciunde, ținând apreciate conferințe la București (la Fundația Carol) și an provincie. Iar de literatură să găsea răgaz să se ocupe cu folos, publicând mereu volume de versuri (Biserică de altădată și Florica an 1926, Limpezimi, 1927, Caietul verde, 1932, Scutul Minervei, 1933, Poeme ăntr-un vers, 1936, Țărm pierdut, 1937, Umbră timpului și Balcic, 1940 etc. etc.). Există
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
mal rămas "de la inundații". Chiar dacă vechiul context era mai ănverzit decât astăzi, totuși ămpătimitilor de "munte" și, oricum, doritorilor de intens ozon, le lipseau brazii -, care nu cresc pe acolo decât plantați și bine ăngrijiti. De aceea, făcând - ăntr-un scurt răgaz de "dat voie" - o căsuță "de odihnă", ăncropită dintr-o moștenire și din lefurile de belferi universitari, tânjeam de dorul brazilor din jurul "moștenirii" de la munte. Am adus, de la o pepiniera, șapte (ca an balade!) brazi canadieni, care, plantați de-a
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]