543 matches
-
Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu Și decupat din amintiri! Referință Bibliografică: Hanul
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
cel mai dureros cu putință, adevărul pe care îl emanau spusele înțeleptului. Îi veniră instantaneu în minte versurile unui poet obscur, necunoscut, dar care îi plăcură la nebunie într-un moment al vieții : „Am fost și eu la rândul meu Răpit de moarte în turneu; Uitat de vise în coșmar, Rănit de zei ce n-au habar.” O durere atroce de ceafă îl făcu să închidă ochii. Amețit, cădea în golul propriului eu, un vortex uriaș care ducea spre un nicăieri
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
ofițer, arestați-i ca să vă spună tot ce știu. - Doamnă, nu pot să-i rețin fără dovezi. Și, în niciun caz, nu-i pot aresta fără un mandat emis de judecător, mai ales că nu știm exact dacă fata este răpită ori... - Ori, ce?! Credeți că fata mea este din alea care... - Este posibil să fi mers de bunăvoie la o distracție cu prieteni pe care nu-i cunoașteți și, știți cum se întâmplă, petrecerea s a prelungit... - Fata mea mi-
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
și să readucă în atenția publicului busturile din piatră și bronz ale poetului Grigore Vieru, din Pitești, București, Alba Iulia, Iași, Râmnicu Sărat, Târgu Mureș, continuând, în „Manifest pentru înveșnicirea Neamului și-a Limbii” pledoaria pentru aducerea acasă a pământurilor răpite. „România despre care tăcem din ce în ce mai des ... ” este unul din cele mai profunde și esențiale eseuri, prin care se caracterizează sufletul de româncă al Marianei Cristescu, deschis precum cele două cărți despre care facem vorbire. Eseul se deschide cu un citat
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > O VIAȚĂ DE OM ȘI UN NUME: BORIS DAVID (I) - INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului ,,Ismailul răpit rămâne pentru mine parte din România Mare” Născut în anul 1929 (10 mai) în orașul de pe malul Dunării, Ismail, din România Mare, Boris David (Daris Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu în a ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
-l plusez, Astfel încerc să-mi calmez puțin gândul! Nu sunt timorat, fiindcă nu am motiv, Însă mai atent mersul mi-l calculez, Astfel că uneori devin mai evolutiv, Cu optimism spre viitor să avansez. Visele nu pot fi nicicum răpite, Ar vrea unii să fie sub cheie puse, Nici după gratii nu pot fi trântite, Ele vor rămâne în suflete ascunse. Referință Bibliografică: ANALIZA VISELOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1766, Anul V, 01 noiembrie 2015. Drepturi
ANALIZA VISELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353310_a_354639]
-
nume pe o pagină de ziar, o prezență la emisiuni tv... Pianistul genial Dan Grigore, ca toți marii artiști a fost pironit pe crucea istovirilor sale în lungi și grei ani de comuniune cu arta și în absență cu sine, răpit și jertfit, de la necrezut de multe firești nevoi de libertate și trăiri personale. Maestrul Dan Grigore de mult nu se mai trăiește pe sine, și pentru sine, aproape niciodată nu a trăit pentru sine, ci pentru muzică, iar de la un
DAN GRIGORE. PERIPLUL ETERN ŞI INFINIT AL PIANULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353549_a_354878]
-
al vieții tumult. De ce? Mă întreb pe mine, Oare nu știi că mă cheamă, Aceste dealuri bătrâne, Ce nimănui nu dau seamă. Și CIOFUL pârâu mocirlos, Ce unduiește printre răchiți. Ah! Peisajul acesta frumos, Vă rog să nu mi-l răpiți! Degeaba îl păstrez în amintire, Acum privind bătrânul ARIEȘ, Din inima plină de iubire, Copilărie nu dispari în veci. TURDA 1963 Referință Bibliografică: Locuri natale / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 270, Anul I, 27 septembrie 2011. Drepturi
LOCURI NATALE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354210_a_355539]
-
Ediția nr. 770 din 08 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Rupți din soare, teiul și castanul umbra-și risipesc. Pe vechile văi ale vinului unde cântecul care mă caută și-a făcut sălaș în flaut. Aburul degetelor mele tot mai răpit și bogat calcinează lumina argintului. Ape curgătoare din suflet cu frunzele toamnei pe valuri trec prin inele de platină. Pe noduri de rugă se destramă altare ceruite de sare priveghind adâncul din priviri cum mușcă cerul de sticlă. Referință Bibliografică
ALTARE CERUITE DE SARE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354574_a_355903]
-
forțată, zeci de mii de morți prin înfometare sau condamnați la moarte de așa-zisele tribunale populare înființate ad-hoc, fărădelegi pe care poporul român basarabean nu le va uita niciodată. Azi, tot rupt din trupul țării este ținutul Basarabilor, tot răpită este „fata cea basarabă”, încă stă departe de inima lui Ștefan Voievod, de sufletul României care o așteaptă să se întoarcă. Când va fi ziua aceea? În miezul celor cinci decenii comuniste prin care a trecut România, marele poet Adrian
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
finalul scrierii de față, o voi reproduce în întregime: Țara noastră zbuciumată, Mamă mult îndurerată, Ți-au furat cei răi o fată, Încă-o dată și-ncă-o dată. La-ntuneric de ursită, Când barbarii se agită, Ți-au răpit, răpit, răpită, Partea cea mai răsărită. Au venit cu mare grabă, Roșii steaguri pe tarabă, Prefăcându-se c-o-ntreabă Că știau că sângeri, slabă. Și-au făcut să fie roabă Fata ta cea basarabă, I-au făcut coșciug din lemne
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
scrierii de față, o voi reproduce în întregime: Țara noastră zbuciumată, Mamă mult îndurerată, Ți-au furat cei răi o fată, Încă-o dată și-ncă-o dată. La-ntuneric de ursită, Când barbarii se agită, Ți-au răpit, răpit, răpită, Partea cea mai răsărită. Au venit cu mare grabă, Roșii steaguri pe tarabă, Prefăcându-se c-o-ntreabă Că știau că sângeri, slabă. Și-au făcut să fie roabă Fata ta cea basarabă, I-au făcut coșciug din lemne Și-
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
pe uliți fetele caste? nu există decât femei de rasă care aduc apă să ne hrănim cămilele împovărarea verde abuziv îmi tulbură vederea virgină din ochii de vultur îmi fură ideea în cofe de dud pline la refuz cu apa răpită fântânilor ca la răpirea fecioarelor numai clopotul acela bătea eu așteptam răstignit pe catarg și străbunul meu a fost un pirat și pe eșafod a ajuns; acolo... o fată... THE GIRL IS COMING with the millennium hanging on the shoulder
GEORGE FILIP LA 77 DE ANI. LA MULŢI ANI, POETE! de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344631_a_345960]
-
în 1811, iar Agafia însoțind familia fiului Vasile în Bucovina și stingându-se la Călineștii Cuparencu în anul 1818 la venerabila vărstă de 83 de ani. Atras de condițiile economice și sociale oferite de Austria imigranților stabiliți în Bucovina recent răpită Moldovei la 1775, Vasile Iminovici, în vârstă de 26 ani, se mută cu familia la Călineștii Cuparencu în 1804, unde primește post de dascăl de biserică și lot agricol din rezerva religionară. Dintre copiii lui Vasile Iminovici - 4 băieți și
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
ei. S-a preschimbat sufletește în copilul care a fost cândva, dar parcă ieri. A redevenit un copil adânc relaționat în prezent, într-un interschimb de afectivitate, dintre exuberanții copii și doamna muzicii lirice, sensibilă ca un copil fermecat și răpit de întreaga plăcere de viață, și neștiință de nicio mâhnire. Puțini maturi, și rareori, se pot bucura și reușesc să descopere miezul incandescent al comuniunii cu cei mici, puțini sunt maturii care să participe la bucuria copiilor, ca la arderea
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
temporal al ultimelor decenii parcurse. Ridicarea cu repeziciune a unui eșafodaj macabru sprijinit pe forma insalubră de dezîndumnezeire a lumii a reprezentat și reprezintă în continuare, după cum lesne se poate constata, contribuiția lor concretă de-a lungul unui timp definitiv răpit, până la urmă, umanității și prins cu tristețe în jocul miliardelor de pixeli inconcreți ai new-age-ului contemporan. „Unde mă duci, Pantiușa?/ Taci și umblă! La plimbare!/ Nu mai scos niciodată pe-aici./ Umblă mai repede c-a răsărit soarele!/ Hai, domnule
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
“Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să își simpatizeze răpitorul. Persoanele captive încep prin a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât într-o situație
Ţara Sindromului Stockholm aplicat () [Corola-blog/BlogPost/338242_a_339571]
-
de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât într-o situație de captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute drept o amenințare, întrucât, într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit. Drept consecință, victima devine hiper-vigilentă în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, întrucât ar pierde singura relație pozitivă formată - cea cu răpitorul.” Sursa Wikipedia Așa
Ţara Sindromului Stockholm aplicat () [Corola-blog/BlogPost/338242_a_339571]
-
Istanbul, e însoțit de cel mai apropiat prieten al său, Ibrahim. Concomitent, din Crimeea, traversând Marea Neagră, pleacă o navă ce duce fete creștine ca daruri la același palat. Printre ele, se află și Alexandra Lisowska, fiica unui preot ortodox ucrainean, răpită și dusă cu forța în sclavie de corsarii tătari din Crimeea, după ce i-au ucis întreaga familie și logodnicul. Destinul o va aduce ca sclavă la palatul sultanului, pentru ca ulterior, devenind favorită și născându-i fii, să-l determine pe
SERIALUL DE TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL” de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340913_a_342242]
-
cu regatul ROMÂNIEI și NAȘTEREA ROMÂNIEI MARI. Și continuă, cu același tremur în glas, însă, ferm și recunoscător atitudinii consecvente de martiriu, la care s-a supus, vrând-nevrând, neamul românesc de-a lungul veacurilor: „...Basarabia și Bucovina, cele două fiice răpite, s-au întors una după alta în casa părintească, iar Ardealul, frumosul leagăn al poporului român, de unde au descălecat întâii voievozi ai țărilor românești, a votat astăzi la Alba Iula unirea cu Regatul Român”. Ca structurile pe care este înălțată
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai mare premiu, odată cu titlul de laureată a concursului. Această hore este bine cunoscută și răspîndită - „Balada ciobăniței răpite”. În Oaș, de omul de la miază-noapte. La noi, de lei și zmei. În alte părți, de turci. Forma muzicală a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei în transformarea și șlefuirea anumitor melodii, te face
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
în concursuri șî de lelea Mărie, în '954, șî de Mărioara, în '62. Juriul a adus cea mai frumoasă apreciere și cel mai mare premiu, odată cu titlul de laureată a concursului. Această hore este bine cunoscută și răspîndită - „Balada ciobăniței răpite”. În Oaș, de omul de la miază-noapte. La noi, de lei și zmei. În alte părți, de turci. Forma muzicală a acestui cântec transformatr aproape în doină îi aparține lelii Mărie. Contribuția ei în transformarea și șlefuirea anumitor melodii, te face
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata, Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo Certare lui au rânduit Dine-les leș o marimo' Și moarte, drept bun dar, cerea. Thai sar pokin mangălas o merimo'. Din sânul patriei răpit, Peskă themestar chordino, Ca un copil plângea cumplit Rovelas sar îk tsinoro El la aducerea aminte K'o goghiako andimo' De zilele de mai nainte, Le ghesăndar le anglutne , Murind, a fost lăsat cuvinte Merindoi, mukleas alava A lui înstrăinate
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
de nimicuri flămând răscolesc, Doi ochi de cicoare, cu riduri de lut, ... Citește mai mult Prin perdea de brocart te zăresc uneoriCum îți plimbi ochii grei, de tăciuni, obosiți,Canarii doinesc peste munți de culori,Vântul mătură pași, licuricii-s răpiți.Pe un colț de batistă-ți gravez flori de cer,Disperări să-ți alini în agonice nopți, S-o păstrezi talisman și cu lanțuri de gerLeagă-ți pași rătăciți sau descântă-i, de poți.Să n-ai doruri, nici vise
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
rusesc. Așa a fost Prințul culturii, dar șerbul diplomației, Principele Dimitrie Cantemir, care dorea actualizarea în practică a primului tratat de la 1656, încheiat între Moldova și Rusia, ce stipula la art. 4, ajutorul rusesc pentru realipirea Buceagului și a cetăților răpite Moldovei,pentru ca așezarea ei: să fie iarăși în hotarul țării noastre și în stăpânirea noastră (a Moldovei) precum au fost dintru început la domnii vechi, înainte de a le fi luat turcii. Marea dramă pentru Moldova, începe odată cu marea ascesiune a
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]