159 matches
-
lipsite de conotație socială. La hotarul dintre mormintele celor avuți și a celor nevoiași, Bandura se Împletici cînd să urce pe un podium Înalt al unei lespezi de marmură neagră (un Înger din bronz ținînd o coroniță deasupra unei micuțe răposate), și-n fața mulțimii tăcute a marinarilor cu capetele dezgolite și a prostituatelor boite va ține un discurs solemn. Va relata pe scurt, chiar schematic, biografia Marietei: existența chinuită a unui vlăstar de proletar, dintr-o mamă spălătoreasă și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cimitirul satului. Patru bărbați cu creștetul descoperit duceau pe umeri un coșciug de brad, iar În fruntea cortegiului pășea, cu pălăria În mînă, un om despre care știam - așa scrie și-n carte - că era bunicul dinspre tată, Marko, bărbatul răposatei pe care o Însoțea pe ultimul drum. Și despre ea erau trecute toate cele, cauza bolii și a morții, anul nașterii, evoluția bolii. Mai scria cum fusese Îmbrăcată, cine o Îmbăiase, cine-i pusese bănuții pe ochi, cine-i legase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Samuraiul asculta de fiecare dată tăcut, rupând surcele. Erau povești despre scoaterea duhului de vulpe, sau despre bărbați ce fuseseră înșelați de vulpi pe care samuraiul le auzise și el în copilărie povestite de bunica și de mama sa, amândouă răposate acum. Nimic nu se schimba câtuși de puțin prin locurile acestea. Sosi și prima zi a Anului Nou. În vale se aduceau ofrande de mochi zeilor Anului Nou și se găteau niște mochi cum nu mâncau în fiecare zi, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
neglijabilă. Nu, susțin În continuare ceea ce am spus la Început. Există și un instinct Împotriva aruncării În Lumea de Apoi. Punerea În scenă, pentru o asemenea conversație, era În sine curioasă - covoarele verzi, glastrele mari, draperiile de mătase din sufrageria răposatei Hilda Gruner. Aici Govinda Lal, mic, Încovoiat, adumbrit, cu tenul lui auriu-ruginiu, fața și barba pline, era ca un ornament sau o pictură orientală. Chiar și Sammler pica sub această influență, ca o siluetă În culori indiene - obrajii roșii, părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Întrebat femeile trecute de treizeci... „Tocmai asta-l chinuia. Unde să-și găsească omul femeia potrivită? Pentru un astfel de melesteu i-ar fi trebuit o iapă zdravănă de tot...“, au zis cele de cincizeci. „Pesemne, Dumnezeu s-o ierte, răposata avea și ea ceva deosebit“, conchiseră cele de șaptezeci... „Vă caută moartea pe acasă și gândul vă este numai la prostii!“, le mustrase Mașa... În sfârșit, babulea Tatiana era atât de pornită pe această nouă pacoste trimisă În lume de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lipsite de conotație socială. La hotarul dintre mormintele celor avuți și a celor nevoiași, Bandura se Împletici când să urce pe un podium Înalt al unei lespezi de marmură neagră (un Înger din bronz ținând o coroniță deasupra unei micuțe răposate), și‑n fața mulțimii tăcute a marinarilor cu capetele dezgolite și a prostituatelor boite va ține un discurs solemn. Va relata pe scurt, chiar schematic, biografia Marietei: existența chinuită a unui vlăstar de proletar, dintr‑o mamă spălătoreasă și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cimitirul satului. Patru bărbați cu creștetul descoperit duceau pe umeri un coșciug de brad, iar În fruntea cortegiului pășea, cu pălăria În mână, un om despre care știam - așa scrie și‑n carte - că era bunicul dinspre tată, Marko, bărbatul răposatei pe care o Însoțea pe ultimul drum. Și despre ea erau trecute toate cele, cauza bolii și a morții, anul nașterii, evoluția bolii. Mai scria cum fusese Îmbrăcată, cine o Îmbăiase, cine‑i pusese bănuții pe ochi, cine‑i legase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lângă pat, să ajungă până la fereastra luminatorului. „S-a târât“, încerca să explice o femeie. „Eu știu, că am lucrat în casa lor. Domnișoara nu făcea niciodată la closet. Făcea în dormitor, la oliță...“ și descria amănunțit procedeul intim al răposatei. Cel mai ciudat în comentariile lor mi se părea faptul că nici unul dintre ei nu rostea numele mic al sinucigașei : îi spuneau „moarta“ sau „fata lui domnu’ avocat“ sau „domnișoara Persu“. În ceea ce mă privește, deși evitam să mă gândesc
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Domnul de față l-a luat de pe jos pe bietul meu Pichín, care-a căzut pe stradă, și-a avut bunătatea să mi-l aducă. Și dumneavoastră - adăugă ea întorcându-se către Augusto -, cine sunteți?... — Doamnă, sunt Augusto Pérez, fiul răposatei văduve a lui Pérez Rovira, pe care s-ar putea să o fi cunoscut. — Fiul doñei Soledad? — Chiar așa, al doñei Soledad. — Cum să nu, am cunoscut-o bine pe admirabila doamnă. A fost o văduvă și-o mamă exemplară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Martei de a suporta duritatea muncii în olărie, problemă deocamdată fără soluție pentru că depinde de așteptata numire, întrebarea dacă copilul se va naște înainte sau după mutarea în Centru. În ce privește prima chestiune, Marta afirmă că nu crede că mama ei, răposata Justa Isasca, care a muncit fără odihnă până în ultima zi, a ales să se bucure de plăcerile unei totale trândăvii doar pentru c-a rămas gravidă, Eu însămi aș aduce mărturie despre asta dacă aș recupera memoria celor nouă luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
excentrici care își închipuie că știu mai mult decât au fost învățați, ar spune că aici e o pisică ascunsă, cu coada afară. Cu scuze pentru nepotrivita și nepoliticoasa comparație, vom spune că, în cazul de față, coada felinei este răposata Justa, și că, pentru a găsi ce lipsește din pisică, nu trebuie decât să dăm colțul. Cipriano Algor n-o va face. Totuși, când va ajunge în sat, va lăsa furgoneta la poarta cimitirului, unde nu se mai întorsese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
bucurat la înmormântarea soției sale. Adică situația aceea, atât de tristă și de nedorită pentru ceilalți, era întocmai viceversa pentru el. Asta, căci pasărea Phoenix era acum vie în inima lui, văzând cum îi parcă deodată renaște idealul din cenușa răposatei, fiindcă toate acele neîmpliniri și zbateri supărătoare, pe care le încercase el până atunci, simțea acum cum i se topesc grabnic și fără întoarcere, întocmai așa cum se topește zăpada în fața soarelui de vară. Iar aceasta se întâmpla pe când el avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
venit și el pe la noi, dacă tu nu vrei să mergem pe la el!... îl luă Norica la rost, așezând pe masă, pentru musafiri, o prăjitură preparată după rețetă bulgărească, numită "chihălă", pe care învățase s-o facă de la mama ei, răposata Elvira. Ce măgari, Severe!... Să te dea afară din serviciul tău de la radio! îl compătimi Ticu, scuturându-i scurt mâna. Am spus eu bine ce i-am spus lui nenea Stelică acum patru ani, când l-au lăsat fără pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
incert despre care vorbeau cei ca Grigore. El nu-și mai dorea decât să-și poată trăi în liniște viața, lungă sau scurtă, atâta câtă îi mai rămăsese de trăit. Asta, desigur, Grigore nu putea înțelege prea bine, așa cum nici răposata Elvira nu voise să accepte și să înțeleagă. Era adevărat că avusese mult de suferit, dar asta nu însemna, totuși, să ducă o viață de anahoret, izolându-se de oameni și închizându-se în sine. Nu i-ar fi folosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
el întoarse lucrurile pe toate fețele, ca să găsească o cale de a ieși din noua încurcătură. Situația aceasta îl făcu să își pună fără ocolișuri întrebarea care i se conturase în minte mai demult, pe când trăia Elvira: dacă nu cumva răposata avusese totuși dreptate să-l suspecteze că ar fi fost înclinat să-si calce pe conștiință și să se dezică de lucrurile în care crezuse o viață, pentru a dezerta, cu arme și bagaje, în tabăra celor slujeau regimul? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
celebru și artist de cinema ratat. Familiile Doheny, Sepúlveda și Mulholland făceau și ele parte din cercul lor de apropiați, ca și guvernatorul Earl Warren și procurorul districtual Buron Fitts. Cum eu îi aveam doar pe senilul Dolph Bleichert, pe răposata Greta Heilbrunner Bleichert, pe japonezii pe care-i dădusem în gât și pe cunoscuții mei din lumea boxului, brodam pe marginea premiilor școlare pe care le câștigasem, a balurilor la care participasem ca licean și a faptului că fusesem garda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
aici ca să-mi spui ceva anume? Am râs. Puștii chicotiră la vederea incisivilor mei. — Da. Am hotărât să renunț la tot. Vrei să te măriți cu mine? Cu o figură imobilă, Kay mă întrebă: — Și o să îngropăm totul? Inclusiv pe răposata aia a drac..? — Da. Și pe ea. Kay îmi sări în brațe. — Atunci da! Ne-am îmbrățișat. Copiii au început să strige: — Dom’șoara Lake are un prieten! Dom’șoara Lake are un prieten! • • • Ne-am căsătorit peste trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și Harry au păstrat intactă camera cu dosarul de la El Nido și au continuat să lucreze ore suplimentare la cazul Short. Aveam și eu cheia, dar nu am folosit-o, pentru că-i promisesem lui Kay c-o să îngrop cazul cu „răposata aia a drac...“ Mă mai întâlneam uneori cu padre și luam prânzul împreună. Întrebam cum merg lucrurile și el îmi răspundea mereu „Încet“. Știam că nu-l va găsi niciodată pe criminal, dar și că nu se va da niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se temea să nu fiu eu. Ceea ce nu putea ea spune, nici măcar încet în inima ei, avea să cuteze să exprime doar bătrânul Astaghfirullah, e adevărat că printr-o parabolă. După ce s-a ridicat în picioare spre a face elogiul răposatei, el s-a adresat mai întâi unchiului meu: — Se povestește că un calif din vremea veche își pierduse mama, la care ținea așa cum tu țineai la mama ta, și că începuse să se tânguie fără nici o reținere. Un înțelept s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
acest eveniment, numai că eu am fost identificat greșit (În grupul Mesure, stând relaxat În jurul unei mese de grădină din piatră) drept „Audiberti“. În America, unde am emigrat pe data de 28 mai 1940, „Mademoiselle O“ a fost tradusă de răposata Hilda Ward În engleză, revăzută de mine și publicată de Edward Weeks În numărul din ianuarie 1943 al Mensualului Atlantic (care a fost și prima revistă care mi-a publicat povestirile scrise În America). Colaborarea mea cu The New Yorker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
avea importanță. Pe vremea aceea eram încă virgin, dar mă cunoșteam destul de bine ca să știu că nu contează. O dată, Cary Grant s-a așezat lângă mine în barul cu pian și a început să mă mângâie pe picior. Altă dată, răposata Jean Harlow s-a întors din mormânt ca să facă pătimaș dragoste cu mine în camera 427. Dar mai era și profesoara de franceză, Mademoiselle Des Fôrets, quebecoasa cu picioare frumoase, ruj roșu aprins și ochi căprui și umezi. Ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ca și cum te-ai plimba într-o duminică pe aleile unui cimitir metropolitan și ai da, la cîte un colț, de cîte un mort celebru care îți reține atenția. Doar că ceea ce afli pe această „cruce” virtuală a răposatului sau a răposatei nu diferă cu nimic de ceea ce poți găsi și pe Wikipedia, dacă ești curios. Dar site-ul e mai mult decît atît. Iată, de pildă, cum îl prezintă un ziar local : „Față de varianta tradițională de publicare a anunțurilor de deces
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
bucurat la înmormântarea soției sale. Adică situația aceea, atât de tristă și de nedorită pentru ceilalți, era întocmai viceversa pentru el. Asta, căci pasărea Phoenix era acum vie în inima lui, văzând cum îi parcă deodată renaște idealul din cenușa răposatei, fiindcă toate acele neîmpliniri și zbateri supărătoare, pe care le încercase el până atunci, simțea acum cum i se topesc grabnic și fără întoarcere, întocmai așa cum se topește zăpada în fața soarelui de vară. Iar aceasta se întâmpla pe când el avea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
afară totul se petrece concomitent e ca o revelație) — ...las-c-așa-i trebuie că s-a Înhăitat cu una tînără că așa e bărbații cum miros prospătura cum le ia Dumnezeu mințile, da auzi dumneata să facă el parastas de șase ani răposatei și să nu-și cheme vecinii. Măcar pă mine, de, că dacă n-a găsit pîine la complex sau sare sau ceapă, numa ce-l vezi că-mi sună la ușă. N-ai vecină, să-mi dai și mie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai apropiată coloană și rupe evantaiul pe care îl ține: — Aș vrea ca împăratul Hsien Feng să te fi îngropat cu el! urlă el la mine. Ai înșelat Curtea și ai exploatat bunătatea și vulnerabilitatea împărătesei Nuharoo. I-am promis Răposatei Sale Majestăți să fac dreptate. Aș vrea să o rog pe Majestatea Sa, împărăteasa Nuharoo, să-mi acorde sprijinul. Se întoarce spre ea: împărăteasă Nuharoo, chiar o cunoașteți pe femeia care stă lângă dumenavaostră? Credeți că ea ar fi satisfăcută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]