169 matches
-
o coborâre în Infern și o inițiere în destin. Omul trăiește în lume, în exil, iar suferința este o treaptă spre desăvârșire. Durerea sa este fizică și metafizică, provocată de răul imanent (relegatio), dar și de un rău transcendent (fatum). Răscolirea suferinței îl apropie de greci (Pindar), dar și de Scriptură (Iov). Dolor se convertește oximoronic, în voluptas ("Est flere voluptas, expletur lacrimis dolor", Tristia IV, 3 v 37). Suferința nu ajunge însă la neant, întrucât e luminată de speranța grațierii
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în exteriorul meu. Servitorul s-a întors pe la miezul nopții, să fi fost ora 2. - Domnul nu s-a îmbrăcat în pijama și nu a băut ceaiul. Domnul nu s-a culcat. Domnul mai dorește ceva? Era în mine o răscolire atât de neobișnuită încât parcă nici nu l-am auzit. Și cum știam unde este terasa, m-am dus într-acolo, mi-am umplut cu tutun belgian una din cele douăsprezece pipe ce le aveam în rastel, m-am aruncat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
potrivită. Evident că ținea la ea. Doar avea să se însoare cu ea. Asta însemna că o iubește. În cazul ăsta, ea, Darcey, era singura încă nelămurită asupra sentimentelor ei. Iar această nelămurire se arătase de când auzise de nuntă, odată cu răscolirea unor amintiri de mult îngropate și cu senzația că trecutul devenea din nou important. Trecutul rămânea în trecut. Se desprinsese de el. Sigur că, pe parcurs, mai făcuse câteva greșeli. Dar i se putea întâmpla oricui. Iar viața ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o zi sau două. - Au, spuse Sellitto. Exact. Au. După ce închise, Rhyme luă decizia că nu e convenabil să aștepte pentru raportul APC, așa că îi spuse lui Sellitto să trimită cheia lui Bedding și Saul cu ordinul de a începe răscolirea Manhattanului în căutarea tuturor hotelurilor care foloseau cardurile ale naibii de populare APC-42. Criminalistul nu uită firește să ceară luarea tuturor amprentelor de pe card și de pe permis. Rezultatele fură în mod la fel de firesc negative. Doar niște urme ale deja binecunoscutelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cum se depărtează de mine cel tînăr. Și ca orice înstrăinare de sine, faptul apare în minte ca amintirea unei vremi ploioase. Încercarea de a fugi din convenția comună duce, de cele mai multe ori, nu la un chip divin ci la răscolirea demonului furibund. Sămînța profundă a ființei umane în fața imposibilei zone de non-sens poate erupe în puteri malefice. Comunul e vasul valorilor. Le dă forma. Scoase de acolo, ele devin lichide, se 61 scurg printre degete și urma lor împrăștie miros
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
Flori de câmp Elena Marin Alexe Ascult bombănelile vântului cațărându-se prin tremurul frunzelor, atingând cu privirea vălul corolelor aurii, uit să mai respir. Răscoliri tainice, îmi pun întrebări de demult, apoi dau ocol timpului, când sufletul cheamă dor cu arome de eternitate. Zâmbesc soarelui, hotărâtă să adun speranțe, cu palmele sărutate de mireasma florilor de câmp, într-o vară fierbinte...
Flori de c?mp by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83285_a_84610]
-
a lui din care nu mai pricep nimic, dar e poate mai bine să nu-mi răspundă și să lase lucrurile să curgă cum vor ele pentru că sunt întrebări ce nu se pun și lucruri care nu trebuie aflate, oricâtă răscolire și nerăbdare aș simți în mine... și n-ar trebui să-i vorbesc despre asta și să-i pun întrebări, ci să mă las numai purtată de nebunia din mine, deși nu se poate, nu se poate, dar asta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
ca și Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, într-o zi de 7 noiembrie, umed și rece, cu doi ani în urmă, prin fierberea apocaliptică a demolărilor din somptuoasele cartiere, prin forfota zgomotoasă a liniștitelor mahalale, înecate vara în verdeață, prin răscolirea dezordonată a zonelor sărace și insalubre, de la o zi la cealaltă, întinzându-se, peste tot, dezolantul peisaj al calvarului nestatorniciei dintr-un paradis neurastenic. Rămași, brusc, într-o insulă temporară, garnisită cu detaliile vechimii sale, Cristina și ai ei abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
imita în mod patetic. De pildă, Sebastian știe precis că în România e nevoie de o revoluție spirituală și socială. Fantasma ei este prezentă încă din 1929, cînd, examinînd starea României, recunoaște că revoluția - ce ar trebui să fie "o răscolire sufletească pornită din adîncuri, o desțelenire fertilă și bruscă, o ridicare lăuntrică pînă la credință și dincolo de fapte" - nu este încă iminentă. În 1933, în schimb, diagnosticînd "criza de structură" și un "germen de disoluție burgheză", vede peste tot numai
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
de flori și de aceea nu-mi trecuse prin cap vreodată să mă duc la florărie și să-i aduc un buchet de ziua ei... Dar când s-a născut Silvia? Ce petrecere am dat? relua ea neobosită în această răscolire a vieții mele. Petrecere de țigani! Până și ăștia din spate erau "mai va" decât mine și decât "intelectuala" cu care mă înhăitasem! Dacă nu venea nenorocirea să fiu arestat și trimis la ocnă ași fi ajuns să merg în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spicul / mă-mparți cu dumicatul /.../ te-nfigi ca-ntr-o gingie, mă clatini ca un lanț”, „și sângele-n desfaceri se leagănă de cer” - sunt doar câteva ilustrări ale acestei reciproce împărtășiri a tensiunilor sufletești traduse în imagini marcând trezirea (răscolirea) tuturor forțelor eului, voința de osmoză și identificare. Nu mai puține sunt, tot aici, semnele „deplasării liniilor” pe o hartă a lumii din afară: „un cer ce se dilată în toamna unde crești”, „cu unghiile-n talangă sporești stelarul pântec
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
atingerea baghetei” (Brățara nopților), a „nuielei fermecate” („Ca o nuia fermecată privirea peste pianul colinei” - Zodiac, XI) sau a „toiagului” magic („Cu un toiag învie în literă un șipot” - Zodiac, III). Tot ce se poate deștepta, prin atingere, izbire, deschidere, răscolire etc. viața secretă, amorțită, a lucrurilor se bucură de atenția poetului, pentru care acestea devin, în consecință, surse de energie sonoră, muzicală (clape, strune, arcușuri), de ecouri așteptate ca tot atâtea răspunsuri. A deștepta și a răspunde devin, pe mari
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imediat prin decizia și aplombul cu care-l înfruntă pe directorul școlii din localitate, Mavrichi Tomina, considerat până atunci infailibil. De o urâțenie extremă, "suplinitorul" exercită totuși o adevărată fascinație asupra celor inteligenți. Atitudinea sa incisivă devine molipsitoare, produce "o răscolire a spiritelor". Profesorul de matematică, Mihai Șerban, și cel de educație fizică, Ion Cârjan, se vor disocia curând, repudiindu-și lașitățile, de Tomina. Radicalizarea celor doi e de scurtă durată. Treziți la demnitate, ei au revelația dureroasă că sunt "condamnați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
altfel spus șiretenie - e o laudă! - feminină care-și ascunde ochii sub accesoriul numit voaletă, pentru a privi lumea nestingherită, dar și pentru a trezi Întrebări celor care caută să-i Întâlnească sau pătrundă. Așa și așa, pălăria este o răscolire și o ridicare - precum odinioară și astăzi chiar scoarța terestră munții - a substanței Înconjurătoare; tot negentropizare - de astă dată Însemnând frumusețe - a banalului păr de merinos, iepure și - vai! - câine ori chiar pisică, la starea de creație artistică care e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar omoară frații. Ce Înseamnă fiecare poznă? Nici măcar nu le-am amintit pe toate... Ce Înseamnă gunoaiele lăsate În urmă, decât mânzgâlire? Dar defrișarea decât că odaia devine răscrucea vânturilor, de-a valma arzătoarele deșertului și Înghețatele Siberiei? Dar Îndărătnica răscolire după minereu și cărbune, care dislocă munți și surpă pământul, decât cojirea pereților casei? Ce Înseamnă arderea combustibililor fosili, prin consecutivul efect de seră, ca și distrugerea ozonului prin freoni și avioane, decât dezglirea casei, lăsând odaia În dogoarea soarelui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Americanii întârzie... Oari or mai veni..?!” „ Da, vor veni!..vor veni, cu siguranță!”, interveni Baltă, prompt, simțind că le slăbește speranța. În ascunzătoarea de sub Toaca, discuțiile se încingeau seară de seară, uneori mai aprinse, care trezeau în sufletul lor întărâtare.. răscoliri de dureri amorțite.. până când somnul îi dobora și ultimul sufla în lumânare. În liniștea deasă care se așeza, sub Toaca, nu se mai auzea decât, doar, răsuflet de om în somn. Și, astfel... ”așteptarea” primăverii, părea mai ușoară... ... Era la
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și, din care le mai citea câte o rugăciune. După o vreme, fostul seminarist oftă, și cu vorbă rară și molcomă, așa cum îi era felul... le povesti amintiri din marele refugiu, în Banat,.. unde, de acolo de departe, își ogoiau răscolirile sufletești și apăsarea dorului de casă... de școală... de Moldova.. de Moldova, cu cântecelul ăsta.. Urmară câteva clipe de tăcere.. „ - Bine... dar, Moldova-i chiar aici... trăim chiar în inima ei..!”, frânse Sofronie tăcerea. „ - Da, da..așa este !.. fu de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
să stau de vorbă cu violonistul Marcel Pascaly, nepotul marelui actor din veacul trecut, ca să ni-l cânte și eventual să-l introducem în repertoriul formațiilor instrumentale locale. Am primit între timp și scrisoarea surorii Dv. Sunt rânduri de profundă răscolire sufletească. Am înțeles că a suportat destul de greu despărțirea de mărturiile scrise ale poetei Doina Bucur, care, înainte de a fi poetă, este mama Dv. Dar, orice realizare presupune un sacrificiu. Principalul e să reușim a o restitui conștiinței contemporanilor, de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
dar este un reportaj făcut pe meridianele imaginației. Poate de aceea poezia pare a se transforma într-o piesă de teatru atent jucată în fața unui public pe care trebuie să-l surprindă, să-l implice în jocul poetic astfel încât, dincolo de răscolirile interioare, pe care le va provoca să-i atragă atenția asupra unei imense posibilități de a resemantiza lumea. Cititorul, devenit spectator, e invitat să depășească și el o barieră, aceea dintre public și actor și să ia parte la asaltul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
65). Asemenea schimbări singure asigurau transfomările sociale și crizele culturale pentru toți cetățenii. Dar aceste transformări erau exacerbate de perioade de flux și reflux economic. Prima a fost panica financiară din 1873, apoi cea din 1884-85 - câteodată caracterizată ca Marea Răscolire - și apoi panica financiară din 1893. În timpul crizei din 1873 au dat faliment peste 5000 de afaceri și mai mult de 3 milioane de salariați au rămas fără slujbe. Economia Statelor Unite a avut nevoie de cinci ani ca să-și revină
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din Amsterdamă, nici un alt pictor nu are atâtea autoportrete obsedante (despre Frida dinafară și cea dinăuntru, ori despre ambele Fride, siameze terifianteă precum Frida Kahlo. Părul ei împletit în cozi rar s-a desfăcut și atunci doar ca să puncteze o răscolire, o devastare interioară, o traumă, moartea ei trăită de zeci și zeci de ori, datorită contextului ei femeiesc de invalidă neputincioasă. Există, de pildă, celebrul autoportret impasibil, cu părul lăsat (din 1947Ă, sau pictura intitulată „Patul zburător“ (despre spitalul Henry
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC ȘI NECESITATEA REFORMEI V.1. Vremea stabilizării în școala românească După toate schimbările care s-au făcut în ultimii ani în învățământ, trăim cu impresia că școala românească stă pe un teren mișcător, aflat într-o continuă răscolire. Este momentul ca acest teren să fie stabilizat. Schimbarea continuă a planurilor de învățământ, înființarea a zeci și zeci de noi specializări, într-o legătură mai mult sau mai puțin solidă cu posibilitățile materiale și manageriale ale școlilor și universităților
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la Înțelegerea mai completă a acestui proces cultural, de valoare națională, a contribuit fericita ocazie de a parcurge splendidele pagini al lucrării Dvs., lucrare pe care personal o apreciez În mod deosebit, ca unul care am fost atras de pasiunea răscolirii trecutului. Dar mulți nu știu, nici nu Își dau seama că o astfel de muncă, În afara unei pasiuni fără de care nimic nu se poate realiza, este nevoie de perseverență, aș spune de Încăpățânare, de un volum mare de efort și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de mase umane pe care a întreprins-o Ceaușescu în anii ’70 și ’80, în vederea unei industrializări forțate, a distrugerii vetrei românești tradiționale ce era satul, ca și pentru dispersarea vârfurilor intelectuale, umilirea și intimidarea lor. O unică și „canceroasă” răscolire de straturi, „boală” de care suferă și azi societatea românească, de care nu vorbește aproape nimeni, deoarece foarte multă lume a crezut că, o dată cu dispariția clanului Ceaușescu, răul social major este extirpat, iar vina a fost dată, ulterior, în plină
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nostalgia” unora după dictatură - care, probabil, unor comentatori din străinătate, chiar și multor români, li se pare absurdă, dacă nu un semn „de întârziere civică a poporului român!” - este perfect explicabilă din acest punct de vedere, al acestei „realități” a „răscolirii straturilor populației”, care a subîntins, vreo două decenii, societatea noastră și ale cărei urme, uneori violente, ca niște cicatrice purulente și sângerânde, se fac simțite la un deceniu după căderea ceaușismului. Mineriadele sunt doar exemplul flagrant și grosolan al acestei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]