2,842 matches
-
al servituților necontinue ori de la data primului act contrar servituților continue. (2 Exercitarea servituții de către un coproprietar ori de către uzufructuar profită și celorlalți coproprietari, respectiv nudului proprietar. Art. 772 Răscumpărarea servituții de trecere (1 Servitutea de trecere va putea fi răscumpărată de proprietarul fondului aservit dacă există o disproporție vădită Între utilitatea care o procură fondului dominant și inconvenientele sau deprecierea provocată fondului aservit. (2 În caz de neînțelegere Între părți, instanța poate suplini consimțământul proprietarului fondului dominant. La stabilirea prețului
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
stau lucrurile aici. Aceasta este poezia: Rătăcire De multe ori/ Uit că sunt al Tău, Dumnezeule; Închei afaceri cu vânzătorii de zei, Te vând, Te cumpăr Înapoi/ Și iar te vând... De fiecare dată mai ușor, mai ieftin; Dar te răscumpăr din ce În ce mai greu... Că te scumpești mereu. Nu știu când am Învățat joaca asta nebună, Dar mă trezesc jucându-mă, Oare de ce numai străinii te adună, Iar eu te vând În fiecare lună? Poate pentru că te-am moștenit de la tatăl meu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
condiție modestă(cu exceptia Amazoanei și încă depinde de felul în care îi înțelegem alegerea). Unicul personaj fără pată, Coup-de-Fouet fiind un aproape țăran! Da, mi s-a mai spus! Dar pentru mine, daca doriti putem folosi un limbaj cristic, femeile răscumpără, ele sunt cele care împiedeca negura totală. Desigur există femei de o răutate atroce, amintiți-vă de Lupoaica Franței! Adevărate strigoaice abominabile! De fapt eroina, pe care eu o găsesc mai degrabă simpatică din Coup-de-Fouet, nu este deloc "drăguță", nu
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
ele sunt cele care împiedeca negura totală. Desigur există femei de o răutate atroce, amintiți-vă de Lupoaica Franței! Adevărate strigoaice abominabile! De fapt eroina, pe care eu o găsesc mai degrabă simpatică din Coup-de-Fouet, nu este deloc "drăguță", nu răscumpără nimic! Acestea fiind zise, pentru mine femeile reprezintă singura salvare. Și de fapt nu sunt singurul care crede asta! Am realizat ca si Kafka împărtășea aceeași idee! Kafka este unul dintre scriitori pe care îi iubesc, pe care îi cunosc
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
derizorie, dar personajele lui Racine sau Shakespeare mărturisesc pesimismul de un negru total al grecilor. Shakepeare este mai complicat pentru că în el întâlnim totul, paradisul cât și infernul. În cea mai frumoasă, preferata mea, Hamlet, totul este negru. Singura care răscumpără, Ofelia, moare. Nu este o întâmplare! Ea trebuie să moară! Finalul este și el de o lipsă de speranță absolută. Nu există replică mă înspăimântătoare decât "restul e tăcere". Poate că scriu disperarea pentru că este mai greu să fi amuzant
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
au adoptat vocabularul compasional al americanilor, si astfel nici ei nu mai spun "orb", ci rau-vazator, etc. Toate prostiile pe care le știți. Dar, dacă priviți comportamentele profunde, în cele din urmă, nu este decât cultul simulacrului pentru a-și răscumpără constinta și asta, în cel mai bun caz, dispretuindu-l pe celalalt până la a crede că va fi victima simulacrului, iar în cel mai rău caz ajungând până la a crede ei înșiși propria retorica. Cum poate cineva să creadă să
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
adevăr, ceva ce Dora nu vroia să dezvăluie În public. Dar panglica franjurată ascunsă În burta sa nu era secretul ei, ci al Dorotheei Walter. Ceea ce pentru una era dragoste, pentru cealaltă reprezenta durere. În felul ei, Dora Încercase să răscumpere greșelile Dorotheei. N-a mai confundat niciodată hormonii cu inima. Ultimul lucru la care se aștepta era ca cineva care Își spunea Anton să-o oblige să se răzgândească. Nu, acesta era probabil penultimul lucru. Ultimul lucru la care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
i-a fost greu, cu copil mic... Și mie mi-e groază că n-o să mai ieșim de aici. Doina n-are nici o vină; noi, cei maturi... Am luat cu mine bani, mulți, o sută de mii, nu să-mi răscumpăr păcatul de-a nu-i fi fost tată, dar... Am iubit-o mult pe Maria, singura pe care... Aș vrea ca ea să facă ce vrea cu banii ăștia, chiar să mi-i dea și-ntre ochi, dar... Cine, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
zeci de explicații. S-ar putea, de pildă, adăugă el vîrÎndu-și degetele În buzunarul vestei, să fie vorba de un abuz de Încredere. SÎnt foarte ingenioși tipii ăștia. Individul ți-a oferit, cumva, o sumă de bani ca să-ți răscumpere cozonacul, fiind convins că Înăuntru se ascunde ceva de preț? — Ce să se ascundă? — Planul poziției unei comori spaniole scufundate În largul coastelor Irlandei. Sau altceva, la fel de romantic. Ți-a cerut să-i dai În schimb un gaj, o sumă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Dar și dacă ar fi fost mai multe tu le atribui tuturor aspectul Ludmilei... Nu susține ea că nu-i putem cere acum romanului decât să trezească un fond adânc de neliniște, ca ultimă condiție de adevăr care să-l răscumpere de la destinul de produs de serie de la care nu se poate sustrage? Imaginea ei, goală, sub soarele de la ecuator, ți se pare mai credibilă decât în spatele vălului de sultană, dar ar putea fi vorba de aceeași Mata Hari, traversând absorbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
De cine știe ce boală fatală marțiană cu transmitere sexuală. Le-ar plăcea să creadă că sunt îngroziți de un bigot homofob. Că nimic din toate astea nu-i din vina lor. Le-ar plăcea ca eu să cred că trebuie să răscumpăr ceva. Nu eu am aruncat tubul ăla de fixativ. Tot ce-am făcut a fost să sting becurile din cameră. Apoi s-au auzit pompierii venind din depărtare. A fost lumina portocalie pâlpâind dincolo de draperiile mele, și când am coborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de atenție din Întreaga colecție i se părea - Jurnalul de campanie al unui ofițer rus - restul ar fi fost În stare să i le Înapoieze lui Arcadie Ipolitovici, dacă o astfel de ofertă n‑ar fi sunat ca o jignire. Răscumpărase acele cărți „en bloc“, cum va spune mai târziu și În primul rând, pentru a Împiedica „decăderea morală a unui ofițer țarist, ca și a unui prieten“. Nu se putea Însă nega că nu fusese sincer interesat de Jurnalul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că ea nu are suflet. Înțelegeam dacă ar mai fi fost căsătorită, dacă ar fi fost fată bătrână, da, în lipsă de altceva te duci, te arunci în necunoscut, dar ea, fata mea, de ce s-a dus, ca și cum avea de răscumpărat o greșeală, cum de poate să șadă lângă copila aia a lui, fără s-o vadă, clipă de clipă pe cealaltă femeie, pentru că fetița îi seamănă mamei ca două picături de apă. Cum de nu se gândește că ușa șifonierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pornit totul. Mă simt vinovat. Atunci poate ai vrea sa rezolvi problema, îi propuse Adrian. Cumpăra toate exemplarele suplimentului duminical al lui Sentinel de azi și ocupă-te de incinerarea lor. Străbate toată țara, mergi din ușă-n ușa și răscumpără la un preț fabulos toate exemplarele deja livrate. Administrează-le medicamente ce induc amnezia tuturor celor care au apucat să citească articolul lui Fanny Tarrant. Își privi ceasul de mână. — În locul tău, m-aș pune pe treabă imediat. Nu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nemișcat. Era momentul. Acum putea să Își Împlinească misiunea: scoase din palton un tub de carton și i-l Întinse. E pentru tine, mai bine spus, e al tău. Trebuia să fac lucrul ăsta mai demult. A fost amanetat și răscumpărat de mai multe ori. La un preț tot mai mare. Până când banii nu au mai contat. Atunci s-a hotărât să ți-l restituie. Și crede-mă că au fost sume importante În joc. A fost ca o autoflagelare... Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ababil, distrugătoarele Sodomei, nu zburau pe-acolo. N-am mai spus nimic. Prea erau iritați că uitaseră la Iași un nécessaire de toilette. Unde să fi cumpărat de la Tîrgu-Neamț așa ceva? Am plecat cu regret dintr-unul din locurile care răsplăteau, răscumpărau opreliștile traiului ceaușiu, dar am răsuflat ușurată cînd s-au dus, în fine, la Paris. Antipatia față de Patrick m-a înrăit, s-a revărsat și spre Brăduț. Nu-i vedeam decît "buză-n buză", ca pe meduzul și meduza din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
necesar să faci?" și, în final, "de ce-ai făcut?" Cu sau fără vină, neliniștea crește în noi pe măsură ce-i lăsăm ușa deschisă, ca într-un târziu, când ne dăm seama cât de plini de incertitudine suntem, să încercăm să răscumpărăm ce am pierdut, culpabilizându-ne, asumându-ne toate negânditele lumii, însușindu-ne munți de pustiu în suflet, precum Iov în cartea tăcerii, uitând, de fapt, că noi suntem cei care am naufragiat în mijlocul ei. Este atât de simplu să privești lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
observat, în fața dorinței, printr-un singur cuvînt de laudă ("însușirile Voastre") nemeritată de mediocrul Lorenzino de Medici. Dedicația se citește cu plăcere, de la un capăt la celălalt, pentru jocul inteligent al analogiilor și unda de ironie amară în care se răscumpără însuși gestul dedicator. Cartea, spune autorul, e fără podoabe encomiastice, fără ficțiune; prețul ei e noutatea conținutului practic. Nici un dar mai prețios decît ceva util. Principele e cea mai veche, mai sistematică și mai durabilă carte de antropologie politică, Are
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pot opune." (II, 29) "Republicile și principii cu adevărat puternici nu-și cumpără aliații cu bani; îi atrag doar prin curajul și reputația forțelor lor." (II, 30) "Soarta, a spus istoricul Titus Livius, n-a vrut ca romanii să trăiască răscumpărați cu aur." (Ut Romani auro redempti non viverenf) (II, 30) " Într-adevăr, acolo unde înțelepciunea și curajul sînt lipsite de forță, trebuie ca destinul să-și arate puterea; iar cum soarta este neașezată și schimbătoare, republicile și statele care stau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ei erau primii care favorizau încălcarea ei, lăsînd-o nepedepsită pînă ce se aduna un număr destul de mare de vinovați; atunci îi urmărea pe infractori, dar nu din zel pentru lege, ci din cupiditate și din speranța că aceștia își vor răscumpăra cu aur pedeapsa ce le era hărăzită." (III, 19) Frederic II ANTI-MACHIAVEL sau ANALIZA PRINCIPELUI LUI MACHIAVELLI Traducere de Lăcrămioara PETRESCU CAPITOLUL I [Cîte feluri de principate există și cum se poate ajunge la conducerea lor] Dacă vrem să judecăm
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fie cunoscute de toți regii, dacă ele "ar putea fi sursa fericirii oamenilor". De presupus că în subtextul, cel puțin al ultimei considerații, se poate citi maliția de marcă specific voltaireană. Ceea ce plusează în favoarea tînărului autor cu mentalitate germanică e răscumpărat prin ironie, cum se întîmplă într-o frază în care Voltaire afirmă că eseul lui Frederic e mult mai bine scris decît cel al lui Machiavelli și "e o fericire pentru speța umană că, în fine, virtutea a fost mai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
15 sau 16 ani pot să-și aleagă pensionarea începând de la 56, 57 sau 59 ani dacă au cotizat cel puțin 42 de ani sau 40 pentru pensionarii de 59 de ani. Cei cu studii superioare au posibilitatea de a "răscumpăra" până la trei ani din cotizații. Pentru a încuraja munca seniorilor, regulile de cumul ale unui serviciu și ale unei pensionări sunt flexibile. Reluarea unei activități este posibilă dacă suma salariului și a pensiei nu excede ultimul venit din activitate. Întreprinderile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
găuri sînt În ciur.“ Au luat drumul străinătății deoarece În acele vremuri țăranul german era iobag, nu avea dreptul de a se căsători fără aprobarea stăpînului și fără a deține o casă. I se propunea acum șansa de a se răscumpăra și a deveni proprietar liber pe o bucată de pămînt generoasă, departe, În est, dar În același stat, căci pe atunci Suabia făcea parte din posesiunile Coroanei Vieneze. Candidații la viață slobodă și nedijmuită În cealaltă margine a Împărăției se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai vechi decât TM). În TM (urmat, cum am văzut, de tălmăcitorii români pentru fragmentul din Exod), versetul 43 spune doar atât: „Neamuri, slăviți poporul său, căci el va răzbuna sângele slujitorilor săi, va face să cadă răzbunarea asupra vrăjmașilor, răscumpărând astfel pământul și poporul său”. Traducătorii români, dornici să concilieze, se pare, cele două versiuni (prin alegerea sistematică, dar absolut arbitrară a variantei mai lungi), urmează de data aceasta textul LXX. Versetul 43 sună așa în Biblia românească: „Veseliți-vă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
viza pur și simplu reîmprospătarea credinței pe model patristic, nu altceva. Dar, dincolo de aceste dezamăgiri, aș spune inerente, așteptate oarecum, rămâne, ca un dat incontestabil, manifestarea Duhului Sfânt prin coridorul redeschis lumii al marii Tradiții. Un moment de anamneză poate răscumpăra ori suporta încă o sută de ani de amnezie. Vara lui 1938. Apariția unei cărți fundamentale a lui Henri de Lubac 238, Le catholicisme. Les aspects sociaux du dogme. După șase luni de sâcâieli administrative legate de obținerea nihil obstat-ului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]