959 matches
-
la reușita în învățământul superior, mai curând pasiunea, inteligența și mediul sunt cele care l-au mânat la alegerea carierei. Răstimpul de două săptămâni dintre absolvire și examen l-am petrecut acasă, în Oltina familiei Dincu. O uliță aproape de o răspântie cu șoseaua județeană, cu noroi și toate cele de la țară, în funcție de anotimp și de starea vremii: mirosuri amestecate de case din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_i_.html [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
că-mi vine să fluier la cer din cauză că am început să văd stele verzi printre bobițele de lacrimi ce-mi alunecau printre gene și cădeau pe obrazul care-mi ardea ca focul, când dă bunul Dumnezeu să ajung la o răspântie de drum, unde întâlnii un creștin de rumân. „Și el... tot pribeag ca mine ...în noapte tîrzie de iarnă” - gândesc eu ,când îmi zise prietenește să ne abatem pe la „Cârciuma lu’ ILIE”, să ne mai dezmorțim puțin. Din una, din
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/None_juramant_de_faci_iti_spun_n_marin_voican_ghioroiu_1330811385.html [Corola-blog/BlogPost/366393_a_367722]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PRINȚESA TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă-prințesă cu frunze-n diademă, te-așteaptă Vântul hoinar la răspântii! Să te surprindă cu flori de crizantemă și să-l însoțești în codrii ruginii! Din harpă veche să îți cânte balade! Să te adoarmă cu vals în plutire! Să-ți aducă vise din verile calde! Să te îmbrace în flori
PRINȚESA TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1414137131.html [Corola-blog/BlogPost/384121_a_385450]
-
sau de ridiculizare a vreunui personaj public sau politic erau „ziarele” antichității; protestele, cuvintele care ar fi atras pedepse sau stigmatul, prindeau cu adevărat glas pe zidurile cetăților, caselor, sau strecurându-se discret prin colțuri de stradă sau pavajele marilor răspântii de drumuri ale cetății. Astfel de mesaje au fost atestate atît în orașele Egiptului antic, cît mai ales în lumea greco-romană. (...) Mesajul grafiti de pildă a avut însă și alte semnificații sau destinații: acela de a mulțumi cuiva, zeilor sau
„Oraşul reprezentat amp; Reprezentarea oraşului” – Revista de Antropologie Urbană nr.3/2014 by http://uzp.org.ro/orasul-reprezentat-reprezentarea-orasului-revista-de-antropologie-urbana-nr-32014/ [Corola-blog/BlogPost/93507_a_94799]
-
păstrează însușirile locului de unde a venit“. La antipod, tot ce iese din hotarul satului, locurile în care au avut loc nelegiuiri sau casele părăsite sunt „locuri rele“, pe care omul trebuie să le evite ori la care să fie atent. Răspântia ne arată câtă intimitate există între om și loc. După cum drumurile se întretaie și duc în diferite direcții, tot așa omul o poate apuca în viață pe o cale bună sau rea. De aceea, se construiește o troiță ori se
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
-s câmpuri de minciuni! - și-acum mai înfloreau în urmă-i, Leandru de unde bucurie de unde vis întreg de unde coaptele poteci cu azime prea sfinte spune și tu câtă prostie câtă naivitate într-un călător (Leandru, prieten bun, privește tace-n răspântia în care aparent m-am rătăcit dar știu că el e punct și-n mine crește) liniștea încet cu pasul felinei s-a așternut demult o clipă doar respir în ritmul stepei apoi câmpia-mi fură gândul eliberat de spini
SĂ ZBOR, ALEAN, ALINT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1401290726.html [Corola-blog/BlogPost/350583_a_351912]
-
zvâcnesc primăvăratic, în fiecare piatră pe care, cineva fără contur presară iubire. Până să mă dezleg de tine, mă dezleg de mine. Aleg un punct în care mă așez cu privirea liniștită și mă aștept... Aștept întregul să-și privească răspântiile. Când obosesc toate secundele el, timpul, mă lasă să dorm. Până să mă dezleg de toate, ascult toaca apoi, fericită, las clopotele să bată. Singurătatea nu mai este singurătate. Fără forme mă ridică până la tâmplele lui Dumnezeu oarbă, senină, ca
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1489694910.html [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
și coloniști, cu alte intenții și alte valori. La mine în sat, bucăți mari de piatră frumos cizelate și chiar purtând înscrisuri chirilice pe alocuri au fost demontate din „crucile de piatră” de pe marginea unor drumuri de acces sau de la răspântii, unele chiar troițe cu valoare utilitar- religioasă - adevărate monumente epigrafice de mare valoare istorică și au fost găsite în gospodăriie oamenilor pentru anumite folosințe: trepte pentru praguri, piatră de fundație la case, grajduri, garduri la curți și grădini, etc. Mai
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
parcă mai mult îl ascunde decât îl pune la vedere, nici n-ai bănui că treci printr-o localitate, poate cel mult un loc de popas, șoseaua este așezată la un nivel cumva mai jos și într-un fel de răspântie care-l ferește de cine știe priviri lacome și dușmănoase, e drept că și gardul de beton e înalt, exact în locul curbei pe care-o iei spre a-i trece “bariera”, dar și pe o bună porțiune de aliniament stradal
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau permanent ca niște arbitrii de fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut în localitatea Bârsoiu, județul Vâlcea, așezată la o răspântie aproape egală ca distanță de Vâlcea, Drăgășani, Pitești și Curtea de Argeș, zonă de deal cu vii și livezi, cu păduri întinse, cu gârle multe... După retragerea apelor când ploua torențial de se cutremurau văile, rămurele de sălcii răsăreau și-și așezau
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
DOAR CORBII VEGHEAZĂ Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului M-am așezat pe marginea sufletului să înfloresc lumini din hău e atât de frig! doar corbii veghează umbrele tăcerii undeva la răspântiile durerii crabi cu cleștii de aramă decupează altare uitării îi văd îi aud cu tristețea brațelor rotunjite peste aduceri aminte între întunericul luminii și cuvânt oglinzi coapte sub limbile Gheenei rotesc cărările îndoielii și speranței e atâta ceață încerc să
DOAR CORBII VEGHEAZĂ de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/agafia_dragan_1493114743.html [Corola-blog/BlogPost/371743_a_373072]
-
Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului cu fața spre pietre cuvântul e gol , nu mai plânge, cine transformă lacrima-n sânge, am pierdut noțiunea de vetre, mă-ntorc mereu cu fața spre pietre, caut răspântia pe unde te strig, de-atâta umblet mi-e dor și mi-e frig, se-aude glasul tău îndurerat, cine mă caută, cine-a strigat, ochiul cel rece mă tot petrece, mă uit pe stradă, cine mai trece, nimeni nu
CU FAŢA SPRE PIETRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1470036427.html [Corola-blog/BlogPost/382537_a_383866]
-
de boier velit”, vizibil impacientat, acesta țipă la țiganul trompetist: „-Suflă cigane că te tai! Să vie mai mulci! Să vie toți isnafii. Trâmbițașul începe să-măleze trâmbița, umflându-și bucile și holbând ochii, iar toboșarul bate din răsputeri. Când toată răspântia e plină de lume, cuconu Iorgu strigă țiganilor: -Destul hoxina! cigane!... Acuzica luaci-mă în brace și m-aridicaci în sus. Țiganii îl ridică fiecare de câte un picior și-l așază pe umerii lor, după cari căpitanul face mulțimii isnafilor următoarea
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
distructiv a fost filmul “În genunchi mă întorc la tine” cu Giani Morandi. După terminarea filmului puhoiul de lume ce a ieșit din sala de cinematograf s-a despărțit în grupuri mari, fiecare apucând-o în direcții diferite. La fiecare răspântie grupurile mari se răsfiră în grupuri mai mici, unele întârziind înainte de a-și alege direcția. Astfel s-a întâmplat ca pe ulicioare lui dragă, în miez de noapte, să pășească împreună cu Doina, vecina lui blondă, a cărei frumusețe o ignorase
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468474763.html [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
lacăte în gânduri și toamne răstignite-n cer Un fulger mi-a strivit retina e grea lumina zăvorâtă-n sânge adulter Azi nu mai caut semne nu! ascult resemnat... cum pământul suspină în trup de fecioară flămândă ce-așteaptă la răspântii să mă vândă muzelor confuze și nopților înspăimântate în care pier... ... azi... cuvintele mi-au cumpărat tăcerea c-un singur semn... + ... și-o toamnă grăbită desfrunzită de taine și culori l-a scrijelit... delicat pe brațu-i din lemn putrezit... 5
TOAMNE RĂSTIGNITE-N CER ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Toamne_rastignite_n_cer.html [Corola-blog/BlogPost/355448_a_356777]
-
la-nceputuri ... iată-mă, rug, încopciat între streșini buzele-n tremur însetate-s de-o stea neastâmpăr e pânda-n frunzare și cetini armonii ce se-aprind în fulgii de nea sudălmile maicii în rouri se-aștern litanii uitate-n răspântii, etern mai merg și mai caut căușu-mi de prunc mă învârt în ce sens ? pe unde-o apuc ? vina m-ascunde în zarzări - icoană aleasă cineva se scutură-n lut...ascute o coasă... Referință Bibliografică: Ars poetica / George Nicolae Podișor
ARS POETICA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ars_poetica.html [Corola-blog/BlogPost/367111_a_368440]
-
redea o viață nouă, după cum își imagina el. Încărcătura era destul de mică ca volum însă grea chiar și pentru un om bine făcut ca Baraba. Cineva îi făcuse și o hartă a traseului și de aceea când ajungea la o răspântie de tunele, el ridica lampa și cerceta cu atenție însemnările de acolo fiindcă oamenii templului îi spuseseră că ramificațiile nu duceau nicăieri și se putea rătăci. După un ceas de mers cu anevoie prin tunelele săpate rudimentar, urcând dar mai
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1434827661.html [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
legată mănâncă (Adrian Grauenfels). • Unii se țin cu dinții de felia lor de glorie... • Dumnezeu ia mințile celor pe care vrea să-i piardă. Și le distribuie adversarilor. • Un bărbat bolnav este mai dificil decât trei femei sănătoase. • Vițelul la răspântie are o problemă mai mare decât la poarta nouă. • Oricât ai fi de deschis la cap, unele chestii nu-ți intră cu nici un chip (Beatrice Vaisman). Un fapt e mai puternic decât primarul Londrei (engl.). • Tineri, viitorul vă aparține! La
LUNA DE MIERE & NIMIC NU SE SCHIMBĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1424172045.html [Corola-blog/BlogPost/382392_a_383721]
-
doar o umbră A chipului tău ..ce-i atât de sumbră Din noaptea-ți scurtă de pe urmă... A rămas o nesfârșită durere surdă Gându-mi poartă o sumbră reverie Se zbate încă-n pânza țesută alburie De ce lași umbre prin răspântii mute? Umbre solitare ce par necunoscute... Am să te iert pentru că mi-ai lăsat Cuvântul iubirii de oameni și nu abat Chipul tău și azi cu vise îl îmbrac Cu florile verii calde l-am amestecat. Referință Bibliografică: TRECUTUL PARE
TRECUTUL PARE ȚESUT de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1497160610.html [Corola-blog/BlogPost/372069_a_373398]
-
de veselia râsului, ori e covârșit pe rugul lacrimei veșnice. Dacă piatra ar îngăima măcar un cuvânt, s-ar apropia de asemănarea cu omul, iar omului ce nu se lasă niciodată clintit de strigătul altuia, îpietrit îi este sufletul. La răspântia unor drumuri de încercare, într-o zi, norocul artistei Angela Ciochină a fost săgetat de o boală năprasnică, întocmai când zarea libertății îi chema inima, laurii iubirii publicului îi răscumpărau mirabila voce, gloria scenei îi scria așezământul numelui...! Era o
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420693880.html [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
în Piața Unirii plină de popor - tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră Statua Libertății (cetățenilor ploieșteni Națiunea recunoscătoare) - Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați citește actul solemn al întemeierii Republicii. La șapte, se desfundă în toate răspântiile boloboace în sunetele marșului eroic de la '48. La opt, o parte din popor, cu polițaiul și un taraf de lăutari, mergem în grădina Lipănescului. Aici, pe iarbă, se-ncinge un zaiafet nemaipomenit în analele celor mai bătrâne republice. Grătarele sfârâie
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
-nțeapă, Ale cerurilor geamuri Trag a nopții neagră pleoapă... În unghere stinse-n zare Se înstână stânele, Cumpănele cu căldare Răscolesc fântânele. Peste sat, peste pășune Ultimele paseri zboară, Se zoresc să se adune Pe la cuibul lor de vară. Pe răspântii din pădure Unde ne-am iubit noi, dragă, Pe tăișuri de secure. Sângele de lemn se-ncheagă... Și în taina înserării Urma îți urmează zboru-ți, Eu cu dorul disperării, Tu cu disperarea-n doru-ți... în august de când există ceruri în
GRUPAJ CU POEZII RECENTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1407646546.html [Corola-blog/BlogPost/371353_a_372682]
-
Dumnezeu i-a făcut un cer, să zboare caalbatroșii, deasupra unei mări de cuvinte. Joacă dramă, comedie, tragedie, personaje istorice, haiduci... încât, parcă eroii din filme îl vor fi interpretat cândva pe el și nu invers, la un moment de răspântii ale odiseei actorilor. E un mare, uriaș actor și viața îi este așișderea! Când apare pe scenă, se îndeasă în jurul lui lumina, ca și bucuria în inimile publicului. Publicul este un râu iar Florin Piersic este afluentul lui. Nimic nu
FLORIN PIERSIC. RECHEMÂND SPECTATORII, ÎN NUMELE ACTORILOR DE LA FEREASTRA CERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Florin_piersic_rechemand_spe_aurel_v_zgheran_1389968190.html [Corola-blog/BlogPost/365876_a_367205]
-
cât mai profund în oceanul fără fund ce îl constituie sensul vieții. Alergând mereu să ne împlinim, căutând cu înfrigurare direcția cea mai bună a vieții, ca o ironie a sorții, ne trezim ca într-un sens giratoriu cu multe răspântii care ne obligă să acordăm prioritate tuturor clipelor ce se perindă prin viața noastră. Atenți la astfel de depășiri, putem greși calea cea mai bună de ieșire, mai devreme sau mai târziu, sensul giratoriu ne aduce de unde am plecat. Ca
SENSUL GIRATORIU AL VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_buica_1487582317.html [Corola-blog/BlogPost/369550_a_370879]
-
Acasa > Stihuri > Momente > DACĂ NINGE-I SĂRBĂTOARE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 728 din 28 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului dacă ninge și e iarnă focul vom aprinde din răspântii vântul bate șuierând colinde dacă ninge se răstoarnă cerul peste casă și în diadem de stele pruncul îl înfașă dacă-i iarnă e vacanță și te aștept să vii am fiert vin cu scorțișoară ți-am scris și poezii până
DACĂ NINGE-I SĂRBĂTOARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Daca_ninge_si_e_iarna_george_safir_1356764226.html [Corola-blog/BlogPost/341498_a_342827]