748 matches
-
un lucru ușor de înțeles. Ca orice artist care apelează la satiră și la sarcasm, Horațiu Mălăele vede monstruos și simte îngrozitor... Ca și la autorul Momentelor și schițelor penița sa e obișnuită să lucreze în zigzag, luînd totul în răspăr. Nu e de mirare, deci, că oamenii ce-i trec prin fața ochilor se decojesc, se descarnează, luând forma unor caricaturi. În timp ce stăteam de vorbă în foaier, actorul mi-a mărturisit: „Nu-mi dau seama care ar fi relația dintre caricaturile
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
C. Tonegaru, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, nota mea), de la «întârziatul» Leonid Dimov, de la parcimoniosul, mai apoi, Florin Mugur, de la prozaismul calin al lui Petre Stoica, dar mai ales de la redundanța fugoasă, studiată, a lui Mircea Ivănescu, toți poeți evoluați în răspăr cu tonul general al liricii, generația anilor ‘80 a învățat mult: notația cotidianului în registru prozaic și bufon, histrionismul, patosul sarcastic, beligeranța ludică și arlechiniada. Presărând multă ironie, fantezism și libertate a asociației (...) poeții aceștia au combinat în egală măsură
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
de la bun început de pasiunea pentru sistem și de nevoia acută de sinteză, ingeniozitatea gândirii lui Roland Barthes pleacă, totuși, de la o rețea cu valori fixe. Această rețea este credința în atotputernicia limbajului. Starea polemică, plăcerea de a construi în răspăr, receptivitatea la nou și interesul deosebit acordat psihanalizei sunt trăsături care vertebrează discursul său, centrat pe identificarea scriitorului cu ființa retrasă definitiv în carcasa limbajului. Redus, însă, la vectorii de mișcare ai „făpturii de limbaj”, creatorul literar duce o existență
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
orientate către cotidian) au făcut mici concesii registrului „înalt”. Excepțiile sunt puține și cunoscute. Cred sincer că printre ele se numără și acest ciclu conjunctural aparținându- i lui Petre Stoica. Mai mult: că acest ciclu a fost scris într-un răspăr intenționat față de cartea-cult a generației lui. Marcel Tolcea intuiește excelent această frondă atunci când vorbește, en passant, despre „tonul elegiac” al bucăților de aici. Corelată cu titlul, Unsprezece adnotări lirice pentru covoarele {erbanei, observația se explicitează de la sine. {i se potențează
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
Suprem - din romanul ,,Taina, început de poveste...” este însuși Dumnezeu: ,,Dumnezeu ne dă câteodată multe de dus. De multe ori nu înțelegem, ne luăm la trântă cu credința din noi, ne certăm cu Dumnezeu, îi cerem socoteală, luăm lumea în răspăr... Mult mai târziu, când toate se duc, realizăm că totul de la Dumnezeu este inclus într-un plan, uneori un plan greu, că totul este un dar, un dar pe care nu-l vedem, nu-i cunoaștem sensul, finalul, îl cărăm
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
altfel, pungășia e totală. Citează mereu, una de la răsărit, alta de la apus, dar în limba română, fără să traducă nimic în limba în care scrie, adică în engleză, așa că cititorii străini iau de bună ce zice el, cu totul în răspăr față de citat, fără posibilitatea vreunui control.” 4. Concluzii Lecturând poemele lui Horia Stamatu e imposibil să nu te reîntorci cu gândul la acea imponderabilă aparență a artei care, cum o gândea Hegel, anunță prin ea însăși ceva spiritual și trimite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
a ajunge redactor-șef, întotdeauna s-a aflat în funcții responsabile, cu statut de superior la ziarul nostru. Noi, subalternii, eram acei care așteptam laudele și aprecierile sale, critica, respingerea sau propunerile de a modifica unele articole luându-le în răspăr, socotindu-le nedrepte ori chiar ofensatoare. În realitate, adjunctul, iar mai apoi redactorul-șef dorea doar să ne protejeze de neplăceri mărunte și năpăstuiri mai grave numai de el intuite. Acum ne dăm bine seama ce se ascundea sub recomandări
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
nimeni, oglinzile crăpate la bursele de știri au cota jumătate, dulceți zaharisite și noime fără noimă că nici un șoim nu are un feminin cu șoimă acesta e minutul ascuns de adevăr pe care n-ai să-l iei vreodată în răspăr că viața n-are reguli cum e ortografia și dex-ul face victimi la fel ca primăria pune-ți mănuși de damă și ochelari de soare bastonul lui Gambeta și du-te la plimbare ce-o fi să se întâmple, întâmple
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
calendar plin de sfinți ortodocși, adăpostește în paginile ei acum îngălbenite niște însemnări laconice, grupate sub titlul Cărticica de seară a lui Paul Celan." (pag. 100) Dincolo de data emiterii lor și de ierarhiile implicite care se pot stabili, vorbele în răspăr adunate în carnetul acesta altruist reprezintă adevărate mostre de elocvență. O aluzie răutăcioasă la vizita lui Tzara în România, vegheată de neobositul amfitrion Sașa Pană: "Sașa Pană e umbra care și-a găsit în sfârșit omul." O alta, legată de
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
de etnografie și folclor Constantin SECARĂ Într-o lume care și-a pierdut parcă așezarea, a vorbi și a scrie astăzi despre comorile de spiritualitate românească, adânc îngropate în negura anilor, pare un lucru de neînțeles sau aflat chiar în răspăr cu mersul lumii. Astăzi, când se concep și se desenează hărți noi, când se fac și se desfac alianțe, când strategii și interese de multe ori străine de neamul și voința poporului român sunt puse în slujba geopoliticii obscure, când
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
vâscos, în care totul este relativ, contururile se întrepătrund, nimic nu este predictibil) romanele lui Norman Manea ies în evidență prin modernitatea scriiturii. Într-un fel, supralicitarea modernității (oarecum de înțeles în cazul unor romane al căror conținut era în răspăr cu normele estetice și ideatice dictate de un regim care avea tendința să controleze totul, scrise într-un timp în care cenzura era activă) constituie principala vulnerabilitate a acestor romane. Continua întrepătrundere a planurilor, permanenta schimbare a vocilor narative, alternarea
Fețe ale ratării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8447_a_9772]
-
la proces și se împlinește în anii detenției aureolați cu moartea sa christică. Dar în prealabil a existat o adevărată catehizare întru sfințenie pe parcursul anilor în care protagonistul acesta, pentru ochii noștri de lut în cel mai insesizabil mod, în răspăr cu toate aparențele contrarii, încă de pe când era situat în apogeul vieții de îndestulare și de libertate, aluneca subteran spre închisoare, spre moarte, spre sacralitate. Căci sfințenia preexistă! Despre această catehizare avem ca principală probă transpunerea în românește a părții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
totdeauna văzut dinspre acum. Care se situează în istoria personală, sau într-una ce depășește individul? Ori într-una în care cele două se întîlnesc? Dedicația autorului, prin omul vechi care se consideră, ar sugera această ultimă interpretare. Cumva în răspăr cu idolatria noului, considerat îndeobște de la sine înțeles ca superior, poetul își afirmă nu caracterul vetust, ci încrederea într-o ordine eternă a lumii, sustrasă temporalului. Coperta lui Onisim Colta merge către aceeași idee - o carte îngroșîndu-se din ce în
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
au prezentat acolo mai bine decât cei ai unei companii moscovite. Ce i-a lipsit atunci recentei premiere cu Lacul lebedelor? I-a lipsit o mai aprofundată înțelegere a ideilor cuprinse în opera originală, idei care pot fi privite în răspăr, dar într-o viziune nu numai nouă, ci și limpede, și a mai lipsit curajul coregrafului de a-și concepe unitar opera, în stilul care îi este propriu. Fără aceste două calități, este riscant să încerci să reconfigurezi o capodoperă
Riscul de a reconfigura o capodoperă by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8502_a_9827]
-
afirmare. Ceva ce încă aparține grotei nu poate fi domesticit integral. Cum putem percepe solia din graiul ancestral, nu întotdeauna bine articulat? Dacă am fi în stare să-l recepționăm, am acționa mai puțin șovăielnic, am ocoli concluziile anapoda, în răspăr cu comandamentele naturii. E important de accentuat la Breban că demonstrația vizează doar o parcelă a unui întreg, că el se ferește să generalizeze. Nu întocmește silogisme valabile pretutindeni, în maniera unei lucrări de documentare științifică. În fața unor hieroglife, care
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
are dinți de fierăstrău, duhovnicii sunt asemenea albului putred al prapurilor, pe marginea drumului fumează o orchestră. Refuzînd realul, poetul îl înlocuiește cu un imaginar convulsionat, macerat de o exasperare ce se vrea normă structurantă a unei perspective consolatoare în răspăr, prin performanța sa formală. E o acrobație deasupra abisului a unui "imaginar roșu cu piercing în limbă". Primejdia acestui monolog nu e virtuozitatea cruzimii aneantizatoare sub raport moral, ci lehamitea, acedia epuizantă ce poate atinge o dură incantație dincolo de care
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
din - și de - abisuri. Poemele lui exprimă un fel de teroare a reportajului de primordiale malefice și sunt, de fapt, niște reportaje terorizate." (pag. 12) Poet bun fiind, lui Aurel Pântea i se face totuși dreptate. El își recâștiga, în răspăr cu critică anilor din urmă, rolul de retor.
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
aceștia, alți filosofi nu au căutat compatibilizarea gândirii lor cu comunismul: Anton Dumitriu, C. Noica, D. D. Roșca, Petre țuțea, Mihai Șora. Vasile Băncilă (m. 1979), autorul unor cărți despre C. Rădulescu-Motru și L. Blaga, scria în secret și în răspăr Carnețele cu dinamită în anii 1954-1960. Aram Frenkian (m. 1964), autorul studiului Scepticismul grec și filosofia indiană (1957), lucra în ultimii ani ai vieții la tema Plotin și Orientul. Clasiciști și filologi ca D. M. Pippidi, M. Nasta, Petru Creția
Demnitatea intelectualului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8142_a_9467]
-
mitic autorizând adeseori refacerea unui context ce permite interpretarea motivelor reperate, v. Moise). În primele cărți(Vânătoarea regală, F), articularea mitului este realizată cu inteligență, piesele mozaicului inițial fiind folosite pentru realizarea unui nou puzzle prin care sunt luate în răspăr chiar structura mitică subiacentă și ascunsă a discursului ideologic, canonul oficial și codul moral-politic al vremii, dar în ultimele romane ale prozatorului(Ploile.., Împăratul...), insistența cu care mitul este folosit ca mijloc de discreditare a mitografiei partinice îl transformă într-
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
lui Mihai Șora, într-o "școală a libertății". În pofida "iubirii și admirației" pe care le certifică pînă tîrziu față de Noica, el se înscrie într-o neafiliere structurală față de acesta. Constanta lui Al. Paleologu rămîne libertatea spiritului. Aceasta e asigurată, în răspăr cu latura lui Monsieur Homais de "prost științific, fals om cultivat", prin refuzul vreunui prefabricat al gîndirii, a vreunui corp teoretic stabil care se aplică precum o grilă asupra infinit variatei, infinit mobilei fenomenologii existențiale. În stilul său deconcertant direct
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Tudorel Urian Incă din anii '80, Al. Dobrescu era celebru pentru aciditatea bine motivată a comentariilor sale literare, cel mai adesea în răspăr cu opiniile standardizate ale majorității confraților de breaslă. Sarcasmul cronicilor sale nu avea cum să-i aducă mulți prieteni printre scriitori și critici literari, dar făcea ca textele care îi purtau semnătura să nu treacă niciodată neobservate. După revoluție, criticul
Punctul pe i by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8118_a_9443]
-
literatura, acesta publică, simultan, o descriere a Nădlacului, un necrolog în memoria lui Ondrej Stefanko și o suită de considerații despre centru și margine într-o utopică Europă fără granițe. Mă feresc să mai citez. Cum sugeram la început, în răspăr cu trendul, anul acesta s-a publicat, la Editura Art, un foarte bun atlas urban. Unul singur, realizat de o meritorie echipă de comparatiști.
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
înclină să considere că sarcina unei biografii e de a recupera cît mai fidel intenția autorului monografiat pornind de la operele sale antume. Iar atunci cînd Cioran afirmă, în repetate rînduri, că textele proprii îi contrazic intenția, reclamînd o lectură în răspăr din partea cititorilor, comentatoarea sa recomandă, la rîndu-i, lectura pe dos, spre a rămîne astfel - paradoxal - fidelă intenției cioraniene... Dar, oare, chiar putem recupera suficient de fidel „intențiile originare” și „realitatea vieții” oricui? Și, dacă nu putem, nu înseamnă că biografia
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
doilea al Publicisticii ne mai oferă ocazia unei revizuiri. Și anume, a impresiei că avem în Stere un mesianic paseist, al cărui „țărănism” merge mână în mână cu un refuz obstinat al modernității. Articolele din perioada 1905-1909 ne înfățișează, în răspăr cu tonul de mai târziu al romanului În preajma revoluției, un C. Stere modern, atât ca informație - în timp ce preopinenții se nutreau din idei de la 1848, el cita cele mai recente studii de economie și sociologie din spațiul german -, cât și ca
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
lui. Independent de consecințe. Lipsesc doar numele, contraexemplele cum s-ar zice, pentru ca teoria să se transforme în polemică frontală. Zece pagini mai încolo, după un migălos periplu prin poetica lui Paul Valéry, Negrici își reiterează și principiile aflate în răspăr cu moda publicistică a timpului, și dispoziția (ori mai degrabă indispoziția) caustică. E un „insensibil” care preferă să aibă dreptate: „amintim celor care ne vor reproșa că vorbim uneori despre lirică cu mijloacele narațiunii că, din punct de vedere logic
Figura unui critic literar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3915_a_5240]