174 matches
-
mp", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "325.265 lei"; - la poziția nr. 278, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață - 47.691 mp. Teren cuprins între Str. 13 Decembrie, str. Ac. Ș. Cioculescu, Str. Artei, împărțit de pârâul Răstoaca în două tronsoane. Tronson 1 situat la sud de pârâul Răstoaca, suprafață - 15.307 mp. Tronson 2 situat la nord de pârâul Răstoaca, suprafață - 32.384 mp", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "2.940.150 lei"; - la poziția
HOTĂRÂRE nr. 543 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
la poziția nr. 278, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață - 47.691 mp. Teren cuprins între Str. 13 Decembrie, str. Ac. Ș. Cioculescu, Str. Artei, împărțit de pârâul Răstoaca în două tronsoane. Tronson 1 situat la sud de pârâul Răstoaca, suprafață - 15.307 mp. Tronson 2 situat la nord de pârâul Răstoaca, suprafață - 32.384 mp", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "2.940.150 lei"; - la poziția nr. 304, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Teren situat în
HOTĂRÂRE nr. 543 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
691 mp. Teren cuprins între Str. 13 Decembrie, str. Ac. Ș. Cioculescu, Str. Artei, împărțit de pârâul Răstoaca în două tronsoane. Tronson 1 situat la sud de pârâul Răstoaca, suprafață - 15.307 mp. Tronson 2 situat la nord de pârâul Răstoaca, suprafață - 32.384 mp", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "2.940.150 lei"; - la poziția nr. 304, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Teren situat în parcul central al orașului Găești. Suprafață - 935 mp", iar coloana 5 va
HOTĂRÂRE nr. 543 din 25 mai 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
Florești, Fundoaia, Ocheni, Perchiu, Prădaiș Comuna Orbeni Sate: Orbeni, Scurta Comuna Parava Sate: Parava, Drăgușani, Rădoaia, Teiuș Comuna Pâncești Sate: Pâncești, Chilia Benei, Dieneț, Fulgeriș, Fundu Văii, Motoc, Petrești, Soci Comuna Răcăciuni Sate: Răcăciuni, Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gheorghe Doja, Gâșteni, Răstoaca Comuna Sascut Sate: Sascut, Berești, Contești, Pâncești Sascut-Sat, Schineni, Valea Nacului Comuna Tătărăști Sate: Tătărăști, Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Ungureni Comuna Urechești Sate: Urechești, Cornățel, Lunca Dochiei, Satu Nou, Slobozia Comuna Valea Seacă Sate: Valea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Tișița Sate ce aparțin orașului: Călimănești, Ilarei, Modruzeni, Pădureni Comuna Biliești Sat: Biliești Comuna Garoafa Sate: Garoafa, Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Precistanu, Răchitosu, Străjescu Comuna Movilița Sate: Movilița, Diocheți-Rediu, Frecăței, Trotușanu, Văleni Comuna Pufești Sate: Pufești, Ciorani, Domnești-Sat, Domnești-Târg Comuna Răstoaca Sat: Răstoaca Comuna Suraia Sat: Suraia Comuna Țifești Sate: Țifești, Bătinești, Clipicești, Igești, Oleșești, Pătrășcani, Sârbi, Vitănești Comuna Vânători Sate: Vânători, Balta Raței, Jorăști, Mircestii Noi, Mircestii Vechi, Petrești, Rădulești Comuna Vulturu Sate: Vulturu, Boțârlău, Hângulești, Maluri, Vadu Roșca Colegiul
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
ce aparțin orașului: Călimănești, Ilarei, Modruzeni, Pădureni Comuna Biliești Sat: Biliești Comuna Garoafa Sate: Garoafa, Bizighești, Ciușlea, Doaga, Făurei, Precistanu, Răchitosu, Străjescu Comuna Movilița Sate: Movilița, Diocheți-Rediu, Frecăței, Trotușanu, Văleni Comuna Pufești Sate: Pufești, Ciorani, Domnești-Sat, Domnești-Târg Comuna Răstoaca Sat: Răstoaca Comuna Suraia Sat: Suraia Comuna Țifești Sate: Țifești, Bătinești, Clipicești, Igești, Oleșești, Pătrășcani, Sârbi, Vitănești Comuna Vânători Sate: Vânători, Balta Raței, Jorăști, Mircestii Noi, Mircestii Vechi, Petrești, Rădulești Comuna Vulturu Sate: Vulturu, Boțârlău, Hângulești, Maluri, Vadu Roșca Colegiul uninominal pentru
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
data de 6 februarie 1580, în cadrul secolelor XVII-XVIII aceasta având o situațe privilegiată. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe actualul teritoriu al comunei Potlogi funcționau în plasa Bolintinu a județului Dâmbovița comunele rurale Potlogi Rurali, Românești și Văcăreștii de Răstoacă și comuna urbană Potlogi Urbani. Comuna Potlogi Rurali era formată din satele Vlășteni și Potlogi-Rurali, cu o populație de 2482 locuitori. Aici funcționau două biserici, o moară cu aburi și o școală mixtă. Potlogi Urbani era o comună urbană (oraș
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
oraș) în decădere, având doar 309 locuitori și 3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară de apă pe pârâul Șuța. În 1925, Anuarul Socec nu mai consemnează comuna urbană Potlogi Urbani, ea fiind inclusă în comuna rurală
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
comuna rurală Potlogi, formată doar din satul de reședință cu 5200 de locuitori, și aflată în plasa Ghergani a aceluiași județ. Tot în plasa Ghergani se afla și comuna Românești, cu 2318 locuitori în unicul său sat; comuna Văcăreștii de Răstoacă, cu satele Strâmbeanu, Văcăreștii de Răstoacă și Moara Crovului făcea parte din plasa Titu și avea 1256 de locuitori. Această din urmă comună a primit în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
satul de reședință cu 5200 de locuitori, și aflată în plasa Ghergani a aceluiași județ. Tot în plasa Ghergani se afla și comuna Românești, cu 2318 locuitori în unicul său sat; comuna Văcăreștii de Răstoacă, cu satele Strâmbeanu, Văcăreștii de Răstoacă și Moara Crovului făcea parte din plasa Titu și avea 1256 de locuitori. Această din urmă comună a primit în 1931 denumirea de "Pitaru", ca și satul ei de reședință. În 1950, comunele au fost incluse în plasa Titu a
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
din satele Brătășanca, Ezeni, Filipeștii de Târg (reședința), Mărginenii de Jos și Ungureni. Comuna este așezată în partea de vest a județului, la limita cu județul Dâmbovița, între râurile Provița și Prahova, având o parte din teritoriu, nelocuit, în jurul lacului Răstoace de pe malul drept al Proviței. În partea sa sudică, comuna este străbătută de șoseaua DN72 și de calea ferată Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta Brătășanca. Principalele căi rutiere ale comunei sunt DJ101P, care pornește din DN72 și duce
Comuna Filipeștii de Târg, Prahova () [Corola-website/Science/301673_a_303002]
-
Răcăciuni (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gâșteni, Gheorghe Doja, Răcăciuni (reședința) și Răstoaca. Comuna se află în sudul județului, pe malul drept al Siretului în dreptul barajului și lacului de acumulare Răcăciuni, și în bazinul hidrografic al afluentului acestuia Răcăciuni cu afluentul său Valea Lungă. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
documentar în jurul anului 1430, sub denumirea de "Curitau" ("Equriteu"). Înaintea anului 1895, localitatea avea hotarele sub următoarele denumiri care se mai păstrează și azi: "Sub Puste, între Coaste, Cornet, la Puturoasa, Dupa Fogedeu, La Punți, La Poiăți, la Aric, La Răstoacă, Preste Vale, Dimburele, Pădurici, la Hotare, Pe Vălcea, Sub Pruni, Pădurea Rară, Pădurea Deasă, Puste, Hediuț, Între Părae, Făntăna Satului,Tisieu", etc... Biserica de lemn din Sighetu Silvaniei se află în localitatea omonimă. După istoricului Petri Mór biserica ar data
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
ar fi îndeletnicit cu croitoria, Familia Grigorescu a locuit la conacul moșiei lui Filip Lenș (cel care a construit Casa Vernescu din București) care se afla în satul Strâmbeanu, pe malul pârâului Șuța ce se varsă în apropiere în râul Răstoaca. Ion Grigorescu a murit în anul 1843 și ca urmare, soția sa Ruxandra împreună cu copiii s-au mutat la București în grădina lui Filip Lenș din Clopotari, acolo unde astăzi ființează un spital pentru copii. După un timp familia Grigorescu
Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/297835_a_299164]
-
Cobiliță. În anul 1855, Vijnița devine centru administrativ. Orașul a suferit ca urmare a luptelor din primul război mondial. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, orașul Vijnița a făcut parte din componența României, ca reședință a Plășii Răstoacelor din județul Storojineț. Localitatea sus-menționată era situată pe frontiera dintre România și Polonia, fiind situată pe Ceremuș. La recensământul general al populației din 29 decembrie 1930, orașul Vijnița avea 3.806 locuitori, din care 1.792 bărbați și 2.014
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
Berhomet a aparținut fideicomisului (1888) familiei Wassilko de Serecki. Castelul lor a fost distrus de trupe rusești în 1915. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Berhomet pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică a funcționat aici o Casă ucraineană de lectură cu două biblioteci, un protopopiat ortodox (în jurisdicția Mitropoliei Bucovinei
Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/308233_a_309562]
-
de argint. Scutul este timbrat cu o coroană murala cu un turn de argint. Relieful este variat cuprinzând dealuri (Arșiță, Cerbul, Scorbura, Măgura Vacii) precum și poieni (Sihastru, unde se află schitul Daniil Sihastrul, Poiana Gigii, Poiana Cerbului, Poiana Ciumârnar, Poiana Răstoaca, Poiana Stirigoi, Poiana Între Vaduri). Rețeaua hidrografica cuprinde râul Suceava și afluenții săi (Pâraiele Străjii, Ziminel, Baimac, Rău, Ciolotei, Boului, Calanceni) Vegetația este dominată de conifere (brad, molid), iar fauna este bogată în iepuri, vulpi, mistreți, cerbi și lupi. Populația
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
Habsburgic în anul 1775, localitatea Vijnicioara a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Vijnicioara a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, iar o minoritate importantă o formau evreii. În perioada interbelică, a funcționat în sat o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a
Vijnicioara, Vijnița () [Corola-website/Science/309920_a_311249]
-
8 și 20 m. Pentru a se evita inundarea orașului s-au înălțat și consolidat malurile, s-au îndiguit și se construiește un canal pentru deversarea apelor lui în Argeș, în caz de pericol. Are pe partea dreaptă ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
la 4 ianuarie 1565), se dă din București un alt document de către Petru Voevod ""domn a toată țara Ungro-Vlahiei, fiul lui Mircea Voevod, prin care parte de nord a orașului-care pana nu demult se chema Rădulești, si se întindea de la Răstoaca până la râul Făget - se da ocina lui Stoica cu frații săi Ciolan si Dumitru si lui Radu cu frații săi Oprea si Stepan, cu fii lor câți le va da Dumnezeu"". În primul dintre aceste documente sunt pomenite doar două
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul. Luncă lină, / miruie-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă... Ce zăpadă / i-nflorește-n trup livadă ? / Care stea în piept
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
butii / vin cu sânge de vultur, / să-mi stea fruntea în azur, / vin cu sânge gros de lup, / să-mi sbârlească pânda-n trup. // Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai la Sân-Ilie. // Cântul meu
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Șipotele pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o mică comunitate evreiască. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
Habsburgic în anul 1775, localitatea Bahna a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Bahna a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni. În perioada interbelică a funcționat aici o Casă ucraineană de lectură . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940
Bahna, Vijnița () [Corola-website/Science/315589_a_316918]
-
Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Maidan-Ispas a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci. După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Maidan-Ispas a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în
Maidan-Ispas, Vijnița () [Corola-website/Science/315592_a_316921]