168 matches
-
seducție ale jurnalistului și diplomatului Henry, și-ar fi dorit căsătoria cu el, numai după căsătoria fiicei ei, Valentinne. Henry i-a propus Marthei să vină la Geneva, unde lucra la Națiunile Unite. Ea a refuzat, gândindu-se la bârfele răuvoitorilor și la iminenta întâlnire cu amanta lui, Isabelle Comminges. Seducătorul jurnalist și diplomat a ajuns ministru al Instrucțiunii Publice în cabinetul Raymond Poincaré. Martha a suferit o intervenție chirurgicală ce nu-i va mai permite să aibă copii, a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spre folosul patriei și al culturii naționale"67. Tot folosul patriei era motivul invocat un an mai târziu de Adrian Păunescu pentru a-i solicita lui N. Ceaușescu o audiență. Poetul avea nevoie să se apere de atacurile repetate ale răuvoitorilor care îl puneau într-o lumină negativă: "Așa cum merge omul însetat la izvorul cu apă vie, așa cere sufletul meu înaltei dumneavoastră autorități să mă primiți să mă lăsați să vă mai spun. Dacă veți considera că-mi puteți acorda
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
asaltată de încercări iluzii și provocări, se îmbogățește și înfrumusețează - iată - și cu concursul talentului, dragostei de oameni, reflectate generos în lucrările dumneavoastră... (septembrie 2, 2010) O zi memorabilă Ori de căte ori intru într-o școală, mă conving, în ciuda răuvoitorilor și a comentatorilor malitioși, că forța societății românești stă în școala românească, fie ea gradiniță, școală primară, gimnazială, liceu sau universitate. Sâmbătă, 9 octombrie, școala din Poiana Micului a primit numele „Krystyna Bochenek”. O după-amiază mohorâtă, rece și ploioasă, s-
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de către societatea civilă, în mass-media). Cert este că în 2006 românul/românii știe/știu ce înseamnă această lustrație/lustrare, dacă nu într-un sens concret, aplicat, măcar într-unul general. Ce nu știu românii este, poate, de ce este imperioasă lustrația. Răuvoitorii au confundat intenționat lustrația cu epurarea; dar în timp ce epurarea - practicată, de pildă, de comuniști - viza o anihilare a individului din societate, nu doar din punct de vedere politic, ci și social, profesional ori (în cazuri extreme) chiar uman, lustrația nu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fără să facem exces de vorbe; și merită să fim văzuți dimineața, în metroul supraaglomerat, citind, fiecare, câte un fascicul din „Evenimentul zilei“. Nu am nici o ezitare să declar că, la opt ani, este deja mult mai inteligent decât mine (răuvoitorii vor spune că nici nu e prea greuă. Vorbește în germană mai bine decât aș fi sperat vreodată, iar la matematică zbârnâie. Un prieten bun, care ne-a făcut la toți horoscopul, l-a arondat încă de la un an domeniului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească" (Miceal Ledwith, consilier al Papei Ioan Paul al II-lea). Unde ne sunt denigratorii (chiar și dintre istoricii români!), unde-s răuvoitorii, trădătorii, mercenarii, ignoranții care se dezic de țară și istoria sa, de vechea cultură românească? Am fost binecuvântați de Dumnezeu, azi suntem blestemați de dușmani vizibili și invizibili și chiar de noi înșine. Recitesc uluitoarele descoperiri (ale străinilor, nu ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a dispus organizarea unei intense propagande interne În scopul de a feri populația satelor și orașelor noastre de influența unor curente sociale ce ar putea naște pe teritoriul nostru prin strecurarea unor minciuni puse În circulație ca monedă falsă de răuvoitori inconștienți sau streini de interesele și sufletul neamului. Sarcina acestei propagande revine În bună parte preoțimei ca factor de cultură și conducere spirituală În popor. De aceea În fiecare duminică și sărbătoare veți acomoda În măsura posibilităților, predica Sf. V.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Țărănistul ăsta, Joian, pe care-l persecutasem în '46. Amîndoi, învățători. La ei m-am dus să le spun. Și el a spus: Mă, Franț, mă, dacă ar fi toată lumea ca tine, ce bine ar fi! Altul, dacă era un răuvoitor, putea să spună orice, să nu mă asculte, dar m-a ascultat. La el n-am simțit privirea schimbată, n-am simțit o răceală, o răutate. De-asta îi iubesc... Dar ei nu vor răzbunare, și ar trebui să vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care, poate, o altă literatură, mai veche, mai consolidată, și le poate permite. Și Încă!... 4 Vreau să mai explic o dată ideile expuse mai sus, pentru a nu fi rău Înțeles și pentru a nu da apă la moară unor răuvoitori, care, cum se știe, mișună peste tot: nu, nu sentimentele și furia, Îndreptățită, contra comunismului le critic și nici indignarea contra ultimei dictaturi, cea a lui Ceaușescu, absurdă și mai proaspătă În mintea mai tinerelor generații, deși „cealaltă”, dictatura lui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care apar În multe popoare și populații frustrate de istorie și ale căror proiecte devin realitate extrem de rar. Ceea ce spun aici nu este un argument contra unității „de fond” a națiunii noastre, așa cum ar putea crede orice comentator sau istoric răuvoitor ucrainean sau maghiar; nu, nu numai limba Îi unește pe Românii de pe ambii versanți ai Carpaților, colonizarea romană sau Mihai Viteazul care a „Îndrăznit” această unire pentru câteva luni. Și nu numai procentul majoritar demografic românesc ce a atârnat În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și cred că nu s-a schimbat prea mult. Am avut de luptat cu mulți obtuzi și mai ales cu acea Canalie, care punea piedici la tot ce se făcea bun fără să se pună sub „firma” sa. Treci peste răuvoitorii de acum! Câinii latră, caravana trece. Ai muncit prea mult și cu succes, dragă domnule Dimitriu, ca să nu ți se recunoască meritele. Ești omul providențial al orașului Flt. și păstrătorul pentru urmași ai zestrei lui culturale. Mergi Înainte, Însă cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sudura națională se făcea cu pași iuți, nescutită nici atunci, deși eram liberi, de erori, vaiete și false entuziasme. 2 Începând cu deceniul șapte, a existat nu numai creație reală, majoră, în România comunistă, și, fapt pe care-l ignoră răuvoitor un P. Dumitriu, sau alții care nivelează grosolan istoria și istoria literaturii, ea, creația, nu a fost doar „punctuală”, ca în excesiv de dura perioada stalinistă (un Moromeții, un Bietul Ioanide, Cronică de familie sau Groapa, ca să cităm doar realele, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
rostul ei pe Pământ. (Încă o dată cer iertare pentru acestă repetare și risipire de „banalități”, de lucruri știute, dar, în vremuri de criză spirituală, cum le trăim azi, este imperios necesară repetarea, sublinierea lor apăsată, pentru candizi, dar și pentru răuvoitori, pentru „carieriștii grăbiți” care cred a putea sui pe treptele templului cu bocanci murdari...Ă Etic, moral se comportă fiecare artist, fiecare creator, în mod diferit, după firea, după puterile ființei sale, după capacitatea sa strict individuală, aș zice - genetică
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ceva ofensator în clarviziunea bătrânului om de stat. De aici și nevoia unora, îndeosebi a celor tentați să se hrănească cu himere și care, abordând subiectul, n-au încetat să bată câmpii, încercând să se revanșeze printr-un citat devenit răuvoitor prin trunchiere. Cățărându-mă, în orașul vechi, pe acoperișul pensiunii austriece, descopăr în cartierul arab supraaglomerat și, din cauza lipsei de spațiu, dezvoltat pe verticală o panoramă de terase amenajate, încadrate de gherete sau de cazemate, cu steaua lui David fluturând
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lumea noastră imediat apropiată (pâine și jocuri pentru popor - panem et circenses). Dar cea mai abjectă formă de ascundere a adevărului, de abatere a atenției masei de oameni de la un adevăr incomod pentru „unii”, este atacul avocățesc pervers al unor răuvoitori, de obicei plătiți pentru asta. Dacă cineva afirmă, de pildă, că în preajma anilor 1952 au fost distruse prin împușcare sate întregi de opozanți la politica comunistă de colectivizare forțată (vezi Ana Blandiana), aceștia aplică lovitura perversă: „Pe ce bază afirmi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu mai văzusem cum arată banii occidentali, mărci sau dolari (dacă se găsea asupra cuiva un singur dolar, era în mod cert condamnat la închisoare). Întreaga acțiune trebuia făcută însă în cel mai mare secret, căci era destul ca un răuvoitor să telefoneze la Miliție (chiar anonim) și să spună că „vedeți că tovarășul X are de gând să nu se mai întoarcă din străinătate”, imediat se anula ieșirea și se trecea la „cercetări”. Am avut cunoscuți și colegi de serviciu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu atât mai accentuat și mai răuvoitor, cu cât vedeau că au de-a face cu un așa-zis străin (Ausländer). Mi-am formulat atunci niște înțelepciuni cu care îmi făceam curaj și cu care mai târziu mă apăram în fața răuvoitorilor, ca de pildă spunând: „nu știu eu să vorbesc perfect limba germană, dar nici voi nu știți, sau „la Paris toți țiganii vorbesc franțuzește”. Și am mai făcut o constatare importantă: când am bani, toți mă înțeleg, mă servesc și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Altminteri după cum știi , în materie de drame și comedii, sunt ecumenic ! Apropo, ai prezentat publicului filmul prietenului tău Nae Caranfil, Restul e tăcere. în ce mă privește, după cum știi, am avut rezerve față de el, nu pentru că (așa cum vor fi înțeles răuvoitorii de serviciu) aș fi împotriva cinematografului comercial de bună calitate (al cărui unic reprezentant la noi este Nae), ci pentru că mi s-a părut că filmul acesta nu este la fel de reușit ca E pericoloso sporgersi sau Filantropica, să zicem. Ceea ce
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
acest "dumneavoastră" și de privirile celor de față. Știu, schimbă ea tonul, devenind gravă, știu că, în cazul acesta, pentru dumneavoastră, nu există "nu pot"... Există "nu vreau"! i-o tai eu scurt, iritat de tonul ei grav. Adică sînt răuvoitor, surîd amar, ridicîndu-mă de pe scaun. Mai rămîne să spuneți că eu am aruncat în aer turnurile de filtrare și să chemați paza combinatului să mă ridice!... Mihai! strigă Tamara, izbucnind în sus de pe scaun, amenințîndu-mă cîteva secunde, zece-douăzeci, cu mîna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o nouă ocazie favorabilă. Italia: decembrie 1913 octombrie 1917 În bizarul decor al palatului Sturza cu oglinzi peste tot, cu stucaturi verzulii și roze, parchet presărat cu stele și mobilier în stil roman vopsit în roșu și auriu (un diplomat răuvoitor îl definea astfel: camere ca la "casele"121 de lux pentru marinarii ce debarcă la Hamburg...) a fost semnat în mod solemn Tratatul de la București, tratat ce punea capăt războiului balcanic, grație intervenției românești. Domnul Maiorescu nu m-a chemat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înverșunare să nu vină vreun cutezător prea curios să se uite pe dedesupturi și să vadă ce nu trebuie văzut. Pământul pe care ne-a zămislit destinul ne-a oferit atîtea dovezi ale statorniciei noastre pe aceste meleaguri, încît numai răuvoitorii pot susține că ne-au adus aici ,,vînturile, valurile”. Noi am fost aici din timpurile fără început iar probele ar-heologice dovedesc fără putință de tăgadă că pe toriștea noastră omul a început să-și confecționeze unelte în urmă cu 70
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Așa cum am putut în situația de fugar m am deplasat la cimitirul Sfânta Vineri, dar nu am putut găsi mormântul despre care, tot studenții, spuneau că ar avea o cruce simplă cu numele lor. S-ar fi putut ca un răuvoitor să fi distrus crucea, dar și cercetarea mea a fost scurtă fiindcă eram urmărit de organele de securitate și trebuia să stau bine adăpostit. Acestea sunt unicele informații pe care le posed eu în legătură cu Groapa Comună și unicele izvoare. Legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în decembrie 1934 și în ianuarie 1935. Director politic: Florian Moncea, redactor literar: Dan Mureș (Gheorghe Moldoveanu). Publicația, având subtitlul „Politic, social, literar”, își propune „să îndrumeze masele pe o cale dreaptă”, să sprijine „cu orice risc democrația, pe care răuvoitorii caută s-o compromită” (Încotro?). Cu versuri colaborează Teodor Scarlat, Dan Mureș (Gheorghe Moldoveanu), Ion Covrig, Pavel Nedelcu, Elefterie Beoca, N. Udrea, Petre Frânculescu, iar cu proză Emil Pallemil (probabil tot Gheorghe Moldoveanu, care semnează și Costia Ural), B. Jordan
TELEORMANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290126_a_291455]
-
Eugeniu Stătescu, pe atunci în vârstă de 38 de ani, unul dintre fruntașii liberali-radicali devotați lui I.C. Brătianu. Printre În timpul acesta, atmosfera se întunecă în Orient. În Bosnia și Herțegovina insurecție, în Balcani bande bulgărești, în Serbia și Muntenegru pregătiri de război. Răuvoitorii guvernului răspândesc în străinătate și în presa străină zvonul că România a încheiat un tratat de alianță cu Serbia, spre a ataca Turcia.61 Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru de Externe, trimite agenților noștri diplomatici următoarea telegramă: „Sunteți autorizați a da
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și cred că nu s-a schimbat prea mult. Am avut de luptat cu mulți obtuzi și mai ales cu acea Canalie, care punea piedici la tot ce se făcea bun fără să se pună sub „firma” sa. Treci peste răuvoitorii de acum! Câinii latră, caravana trece. Ai muncit prea mult și cu succes, dragă domnule Dimitriu, ca să nu ți se recunoască meritele. Ești omul providențial al orașului Flt. și păstrătorul pentru urmași ai zestrei lui culturale. Mergi Înainte, Însă cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]