1,802 matches
-
desconsiderați, nebăgați în seamă, buni doar pentru a-i sluji pe cei bogați. Cum luncașii sau dovedit a fi harnici și destoinici, puși pe muncă, pentru ași depăși condiția de țărani clăcași, fără pământ, dependenți de boier, dar și de răzeșii bogați, au devenit repede concurenți pentru răzeșii din jur, atât în ce privește administrația comunei (erau avantajați de poziția centrală ocupată!,) școala și școlile urmate, precum și dorința și hotărârea de a deveni proprietari pe suprafețe cât mai mari de pământ. Pe lângă denumirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plecat, 96 Sterian a dat moșia în arendă lui Spiridon Hârtanu de la Mărăști unde acesta mai avea altă moșie proprietatea lui. și așa, oamenii satului au muncit când la Sterian, când la grec, când la armeni, când la Scridonică (Hârțanu) - răzeș. în anul 1916, la 15 august, a început războiul între România și Imperiul Habsburgică care a ținut până în anul 1918, când s-a făcut pacea de la Buftea între Germani și Aliații lor pe de o parte și România. Atunci armata
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunistă. Legăturile sătenilor din Lunca cu cei din satele vecine - nu au fost totdeauna bune din cauză că satul Lunca este format numai din oameni veniți din Bucovina. Situația lor era de clăcași pe moșia boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor. Răzeșii nu se căsătoreau cu fete sau nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierului Rosetti și nu se compara cu răzeșii din 99 satele Mărăști, Brad, Balaia, Oțelești și Fruntești - care aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor. Răzeșii nu se căsătoreau cu fete sau nu-și măritau fetele cu flăcăii din satul Lunca. Nu făceau afaceri cu oameni din Lunca. Cel mult își angajau hargații dintre oamenii din satul Lunca. Acum s-au schimbat oamenii, atât cei din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fete sau nu-și măritau fetele cu flăcăii din satul Lunca. Nu făceau afaceri cu oameni din Lunca. Cel mult își angajau hargații dintre oamenii din satul Lunca. Acum s-au schimbat oamenii, atât cei din Lunca cât și foștii răzeși din satele vecine. Trăiescă în legături mai strânse. Se căsătorescă între ei, se mai ajută unii pe alții în cadrul activităților comune, în cadrul comunei Filipeni. Nu mai exist cuvântul venetică pe care răzeșii îl aruncau în ochii celor din Luncă - până
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oamenii, atât cei din Lunca cât și foștii răzeși din satele vecine. Trăiescă în legături mai strânse. Se căsătorescă între ei, se mai ajută unii pe alții în cadrul activităților comune, în cadrul comunei Filipeni. Nu mai exist cuvântul venetică pe care răzeșii îl aruncau în ochii celor din Luncă - până târziu. Comuna are acum un dispensar uman și un dispensar veterinar, are 2 școli - una de patru ani și una de 8 ani cu 14 săli de clasă, de,asemenea mai sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor lui Mihăilă. Leat 7[0]92 [ (5)84], ispisocul ce se află la răzași pe moșia Hilipeni. Ion[i]ță Baiș diacă am scos această perelipsis după cum arată scrisorile. * 1817 ianuarie 14 Lista vadurilor de iaz distribuite grupurilor de răzeși pe apa Dunavățului, după analogia stânjenilor ce posedă pe moșie. Stj. Pal. Precum s-au analoghisit stânjenii la vadurile de iaz ce sunt pe apa Dunavățului, care se arată anume: 310 4 Căpitan Filip Perjul cu 85 stânjeni a lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcute în hotarul moșiei Fruntești ce le-au înfățișat 1846 octombrie 12 Stânjeni Palme Palmaci 3 - Schimbul de la Conachi sin diaconul Toma după zapisul lui din 4 octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la Niță sin Ioan Teneș neprihăniți de răzeși. 3 7 5 ½ De la Neculai Năstase, Gheorghi Năstase și sora lor Casandra cari după alegire piîl) 1824 li se cuvenea din partea căpitanului Filip Perjuîl) neprihăniți de răzeși. 5 - - De la Mihai sin Lupan Curtianul cuveniți lui din soma de 52 stânjeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
octombrie 1845 încredințat de către giudecători. 8 - De la Niță sin Ioan Teneș neprihăniți de răzeși. 3 7 5 ½ De la Neculai Năstase, Gheorghi Năstase și sora lor Casandra cari după alegire piîl) 1824 li se cuvenea din partea căpitanului Filip Perjuîl) neprihăniți de răzeși. 5 - - De la Mihai sin Lupan Curtianul cuveniți lui din soma de 52 stânjeni aleși de către pitarul Zota la 1824 dup alegerea înfățișată de răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lor Casandra cari după alegire piîl) 1824 li se cuvenea din partea căpitanului Filip Perjuîl) neprihăniți de răzeși. 5 - - De la Mihai sin Lupan Curtianul cuveniți lui din soma de 52 stânjeni aleși de către pitarul Zota la 1824 dup alegerea înfățișată de răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căpitanului Filip Perjuîl) neprihăniți de răzeși. 5 - - De la Mihai sin Lupan Curtianul cuveniți lui din soma de 52 stânjeni aleși de către pitarul Zota la 1824 dup alegerea înfățișată de răzeși. 2 5 - De la Toader Perju după zapisul lui neprihăniți de răzeși ce-i are și el cumpărătură de la Timofti Bîrgu și Ioan sin Anița Bîrgu după zapisele încredințate de giudecătorie. 40 - - De la căpitanul Vasile Năstase din soma de 61 stânjeni ce și se cuvine a trage o a tria părți din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trage o a tria părți din 107 stânjeni, 2 palme din Vasilachi Clapa și o a cincia parte din șase pol pământuri lăsate Palaghiei la hotărâtul moșiei de către hotarnicul Bantoș la anul 1765 marte, precum în aceeași hotărnicie înfățoșată de răzeși se dovedește, precum și din țidula de alegere aflată la mâna căpitanului Vasile Năstacă din același an se aadeverește. 4 2 - De la Gheorghi Huștiu, Sandu Huștiu și Costachi Huștiu. 66 6 5 ½ Adică șaizeci și șase stânjeni, șase palme și cinci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
influență și protecție și nu este exclus ca marele boier Manolache Ruset să fi uzat de poziția sa pe lângă domnie pentru a proteja familia Anghelușei. înaintea Anghelușei, proprietarul satului și moșiei Filipeni, cel care a cumpărat părțile de moșie de la răzeși, a fost Pătrașcu, al treilea logofăt care, de asemenea, a uzat de influența sa (se zice astăzi trafică de influență) pe lângă domn pentru a-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care unii dregători și boieri au ajuns să stăpânească zeci de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zice astăzi trafică de influență) pe lângă domn pentru a-și rotunzi proprietățile. Procedeele prin care unii dregători și boieri au ajuns să stăpânească zeci de moșii și sate sunt cunoscute: a) donații din partea celor ajunși în situații limită: alți boieri, răzeși sau negustori; b) vânzarea „benevolă” a părților din moșia răzășească individă. șăranii erau siliți să vândă din cauza neplății birurilor, pentru a-și putea procura hrana zilnică, pierderea proceselor pentru diverse infracțiuni cu caracter penal etc. c) împrumuturi nerambursate; banii necesari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu au făcut excepție. Stăpânirea Roseteștilor asupra moșiei Filipeni a fost contestată, fiind considerată „făcută” (obținută pe căi ocolite), deoarece nu era moșie de moștenire, era o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o danie de suflet la care s-au adăugat părți de moșie cumpărate de la răzeșii din Fruntești. Reclamațiile către domnie trebuie să fi început chiar după ce Anghelușa cedează în favoarea lui Manolache Roset satul și moșia Filipeni cu tot venitul, deoarece răzeșii din Oțelești și din Fruntești, dar și din Zlătari dețineau părți din moșia Filipeni. Urmașul lui Manolache, Ioniță Roset ajunsese pe la 1744 să nu-și poată strânge dijma de pe moșia Filipeni, fiind necesară intervenția domnitorului Moldovei, Ioan Nicolae Vv. care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni, lasă să se vadă că logofătul Pătrașcu, cel care cumpărase bucată cu bucată moșia de la răzeșii din Filipeni, continuă să cumpere părți de moșie, ceea ce poate demonstra că, după 1692, erau cel puțin doi proprietari, dacă nu mai mulți: răzeși din satele răzășești din jur. În anul 1696, căpitanul Machidon Gherghi și soția sa Maria vând lui Pătrașcu, al treilea logofăt, moșia Sălașele dintre Filipeni și Fruntești cu 35 taleri. Zice documentul: „...să se tie că i-am vândut acesată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost supuși la bir, rămânând scutiți 7, între care Maria văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia - Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut multe procese pentru bani, pentru robii țigani, pentru pământ cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, a cumpărat terenuri de la răzeși din Fruntești. Grigore Rosetti a vrut să dea o educație aleasă copiilor săi și, în acest scop, se adresează profesorului Xenopol, după cum aflăm din relatarea lui Alexandru D. Xenopol, fiul, ajuns mare istoric, consemnată de Nicolae Iorga în lucrarea Istoria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni a familiei boierilor Rosetti. La căsătoria Elenei Rosetti cu locotenentul Mihail Botez a primit de la tatăl ei ca zestre moșia Dobreana, cuprinsă între pârâul Dunavăț, peste Dealul Morii până în zarea Oțeleștilor, în partea de nord era mărginită de moșia răzeșilor din Mărăști, de pădurea și zarea Buduioasa care ținea de Oțelești și de moșia Gloduri (Botez), astăzi Izvorul Berheciului. Frații Petru și Gheorghe Sterian intră în stăpânirea moșiei Dobreana cumpărând moșia de la Elena Rosetti care divorțase de Mihail Botez, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni a boierilor Rosetti. Astfel, cumpărând de la moștenitorul Rosetteștilor, Mihăilescu, aproximativ 90 ha, se înscrie în șirul proprietarilor fostei moșii, care-și are punctul de pornire de la Coste Călugărul de la Runc, pisarul domnescă Mihail Oțel, Filipaș și Gavril Dunavăț și răzeșii din Filipeni. Moșia a fost cumpărată sau acaparată prin diverse mașinării legislative (se făceau și acum câteva sute de ani!) de logofătul Pătrașcu, apoi de Anghelușa (femeile din șările Române au avut dreptul de proprietate și moștenire la fel cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Fruntești: primul a dispărut ca sat răzășescă la sfârșitul secolului al XVII-lea, al doilea s-a menținut cu greu în fața pretențiilor tot mai mari ale boierilor din familia Rosetti. Pe lângă aceste categorii de proprietari (Domn, mănăstiri, episcopii, boieri, răzeși) în peisajul social din Moldova, la fel ca și în alte țări, exista o numeroas rănime lipsită de proprietate, aflată în stare de dependență față de stăpânul pe moșia căruia stătea. Potrivit celor relatate de Dimitrie Cantemir, cei care stăteau pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
donare silită etc.), puteau rămâne în sat pe moșia și ocina asupra căreia nu mai avea decât dreptul de folosință pentru care plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea și 6 zile de clacă. În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căreia nu mai avea decât dreptul de folosință pentru care plătea zeciuiala și, mai târziu, făcea și 6 zile de clacă. În această situație trebuie să fi fost răzeșii din Filipeni care și-au vândut părțile de moșie și unii răzeși din Fruntești care și-au vândut părțile de ocină boierilor Rosetti. Erau și cazuri în care noul proprietar alunga de pe moșie pe vechiul proprietar, ajuns în situația de țăran dependent. Dacă se așezau pe moșia mănăstirească, țăranii care nu erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare a multor locuitori. În fața
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]