283 matches
-
Nu se mai știe nimic de locații. Media de vârstă a eroilor a fost de 26,9 ani. Șase soldați au fost găsiți morți prin îngheț într-un vagon garat în stația CFR Negrești. k. Oșești Pe teritoriul acestei comune răzeșești, și au constituit tabere militare din barăci două unități: Regimentul 63 Infanterie Călărași și Regimentul 74 Infanterie Constanța. Regimentul din Călărași și-a ridicat tabăra pe Dealul Saivanelor iar cel din Constanța la punctul numit de localnici „Lutărie”. Fiecare dintre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
public la prefectură), Ecaterina Mavrodin (soțul, moșier), Polixenia Macri (soțul, moșier), Elena colonel Popovici (soțul, comandant al Rgt. 25 Infanterie „Racova” Vaslui), Ecaterina Ornescu (soțul, proprietar al moșiei Pungești și al pădurii Rafaila), Eufrosina Tiron (soțul, Dimachi Tiron, cu rădăcini răzeșești în comuna Coșești) și Cecilia Țaicu (soția lui Dumitru Țaicu [1881-1937] director al BNR, sucursala Vaslui și primar al orașului între anii 1934-1937). Această societate n-a fost exclusiv feminină odată ce printre membrii fondatori întâlnim și câțiva domni, și anume
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
chiar și condițiile naturale de-a lungul acestei ultime jumătăți de mileniu. Nu poate fi legendă că exista pe timpul marelui Ștefan: o parte a satului (nu cătun, adică vreo câteva case), Mărtinești fiind atestată în 1518, iar satul, subliniem satul răzeșesc Giurgioana, deci așezare bine definită, organizat și stabil, era apărat excelent de pădurile înconjurătoare, de aluni și nuci, de cursuri de apă din izvoare puternice (așa se explică și râpile mari de azi). Atunci, sat bine protejat natural când mișcarea
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Război mondial. Deși nu avem documente mai vechi, Giurgioana, având în componență fie o parte din sat, fie moșia Mărtinești, și-a crescut răzeșii în vointa aprigului domnitor Ștefan. Se cunoștea spiritul de sacrificiu și încrederea, siguranța voievodului în oastea răzeșească cu care a biruit în atâtea lupte. Și urmașii acestuia au recunoscut statutul așezării care a rămas și până astăzi nesupusă vreunui boier chiar dacă moșia s-a mai micșorat. În 1647 (7156) Ionașcu Blănariu vinde lui Gr. Bouroșu partea lui
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
întâmplat nici pe timpul lui Dimitrie Cantemir, nici pe timpul campaniei napoleoniene, când împăratul a trecut prin Polonia, dar știm că după 1812, trupul Moldovei este amputat prin anexarea Basarabiei la Imperiul rus, iar granița se stabilește pe Prut. Bătăliile pentru drepturile răzeșești le dau și reprezentanții obștei, Ștefan Machidon și Ioan Marin care se adresează Domnitorului, în 30 octombrie 1823 „cu mare plângere” împotriva unor boieri hrăpăreți care stăpâneau Strâmba și se extinseseră pe pământul giurgionenilor. LXXXV 30 octombrie 1823 Pre Înălțate
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat boierul Ghioca și cât obștea răzeșească. Dreptul bisericii asupra pământului său n-a fost însă încălcat decât după colectivizare, în 1961 (ele erau naționalizate mai înainte). Fără îndoială, pe lângă biserică era și un fel de școală, aproximativ la fel cum descrie Ion Creangă în „Amintiri din
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Ștefan, atestat la 1531 (Mărtinești, 1518) că a avut și are biserică aniversară (de „Sf. Voievozi”, aceasta „nouă” are 150 de ani), că a avut școală pentru luminarea fiilor satului și că, cel mai important din bucata asta de pământ (răzeșesc), sunt rădăcinile continuității ca într-un ghiveci imens cu plante dintre cele mai diverse din care extragem tulpinile viguroase ale valorilor personalitățile depistate și încercăm să exemplificăm cu ramuri sau flori actuale, generația activă de care altfel n-am fi
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dintre pădurile Necorița sau Daja, faimoase prin teii (ce frânghii durabile ...!) seculari, prin stejarii ori fagii care hrăneau turme de porci. Dacă n-aș fi păzit porcii la jir sau ghindă, n-aș ști ... Păstrează, locul acesta, „aroma” unui trecut răzeșesc, pentru că, sigur, n-a fost vreodată moșie boierească deși, se spune că boierul Giurgioneanu a construit primul bordei, să se ferească (în păduri, în gura văii) de nahlapi și tătari. Lângă fântânile din Dorinești era o casă ... Era ! Satul este
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
cu sfințenie și transmise din generație În generație, de la bunici la nepoți, În familiile răzeșilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse În locuri tainice, uneori chiar Îngropate În vremuri de răstriște, asemenea documente erau bunul cel mai de preț al obștei răzeșești, dovada juridica a proprietății Într-o moșie stăpânită În devălmășie În primele generații de după beneficiarul actului, de regulă un credincios al domniei În războinicile veacuri al XIV-lea și al XV-lea. Scoase la iveală numai În Împrejurări totdeauna păguboase
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
capul vostru fără știrea Domnului. 348 {EminescuOpXV 349} ["FIRMA... "] 2255 Firma Cafeneaua din Dealul-Mitropoliei la "Ghioaga plumbuită" ["METANIILE... "] 2255 metaniile mișcare cu degetele de urât [DOI DANEZI ILUȘTRI] 2255 Cant - danez Schopenhauer - danez 349 {EminescuOpXV 350-357} {EminescuOpXV 358} [RECUPERAREA PĂMÎNTULUI RĂZEȘESC] 2255 Un răzăș, când își cere pământul lui înapoi, își cere nu numai pământul (p), ci și veniturile lui (dobînzi la dobînzi) pe ani câți l-a posedat cellalt. Deci p [plus] c, n însemnînd anii posesiunii străine BANI - BILETE
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ca un refren „dacă n-o mai văd, dacă n-o mai văd“... * Clopotele au bătut... Războiul care a bătut la ușă atâta vreme, acum a deschis-o violent și a pătruns și în casele fălcienilor, frângând tihna acestei oaze răzeșești, de oameni cuminți, harnici și evlavioși. Timpul și evenimentele se precipitară, și se învălmășiră ca într-un coșmar lipsit de rațiune. Țara intrase deja în vâltoarea războiului, evenimentele se succedau cu o iuțeală amețitoare, Întreg hotarul de miazăzi, pană la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
regulat al dinților. Era într-adevăr frumoasă. Cu bătrâna Zoița, soacră-sa, mama lui Ion, cu care împărțea trebile casei, se înțelegea destul de bine. De baștină, din Șuletea, bătrâna se fălea cu satul ei... altădată Brăițenii de sus, sat străvechi răzeșesc. Era unul din pâlcul de sate înșirate colo și colo, pe dealurile Fălciului, acoperite cu păduri nesfârșite de fag și gorun... „...Aproape de Brăițeni, povestește ea, se aflau altădată, demult, Tăcuța, Siliștenii sat trecut în uitare, obârșia lui Constantin-Vodă<footnote Constantin
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
di pi Kogâlnic... și, mai sânt, da‟ eu nu mai am țâniri di minti.“ Când bătrâna Zoița povestește despre satele răzășești trecute în uitare, ochii i se umezesc în tăcere... - Aproape, sânt șî Epurenii, șî Bogdăneștii șî Berezenii... tăti sate răzeșești din Țânutul Fălciului, cel mai românesc țânut din țară. ...Șuletea, altădată Brăițenii de sus, stă înșirat pe Valea Elanului, vale numită așa, pentru că în vremurile străvechi, prin acești codri hălăduiau turme de elani. A vorbi de satul răzeșesc Șuletea, ori
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
tăti sate răzeșești din Țânutul Fălciului, cel mai românesc țânut din țară. ...Șuletea, altădată Brăițenii de sus, stă înșirat pe Valea Elanului, vale numită așa, pentru că în vremurile străvechi, prin acești codri hălăduiau turme de elani. A vorbi de satul răzeșesc Șuletea, ori Epureni, ori Obârșeni ș.a, unul din pâlcul de sate răsfirate pe dealurile Fălciului, înseamnă a elogia răzeșimea și dragostea de vatră strămoșească, înseamnă a elogia statornicia firii românești. A vorbi doar de Șuletea, mai înseamnă a elogia
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
înalt, care se întinde spre miazănoapte ca un povârniș prăpăstios.. Dealul acela se cheamă Movila Roșie... Dar, nimeni nu știe de unde‟i vine numele. De acolo, de sus, vez‟ ca‟n palmă vreo șăsî-șăpti sati răzășăști... - Ce‟i cu satele răzeșești... cum au apărut ele?! ..îl întrerupse moșierul nerăbdător. - Apăi, cum!.. Când oamenii vorbesc despre ea, Movila Roșie, aduc vorba, mai întotdeauna,și de numele lui Ștefan-Vodă cel Mare. Se povestește, că pe vârful acelui deal, mai ridicat decât celelalte, se
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
în care, din diferite motive, nu pot fi restituite terenurile deținute în proprietate în momentul deposedării. Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci dat-am lor și Domnia mea ca să le fie moșie de nimenea atinsă dupre zisa Domniei mele; lor și copiilor lor și nepoților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de domnie, de boieri, de mănăstiri și supuși unor prestații în natură, în muncă sau în bani. Invocarea, pentru satele de munte cum este Vama sau pentru satele din Ocolul Câmpulungului, a statutului de sat liber domnesc și mai mult, răzeșesc nu are un suport juridic și nu reflectă realitatea socială pentru perioada medievală românească <footnote Teodor Bălan, Documente bucovinene, vol. I-VI, Glasul Bucovinei, 1933-1939; Nici un document nu vorbește de răzeșii din Câmpulung și, cu atât mai puțin, despre cei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
spune că satul cu biserica, fostă pe locul numit Siliș tea, au ars dându-le foc turcii, în urmă locuitorii retrăgându-se pe coastele dealului Crucea și Brașovenița care erau acoperite pe atunci cu păduri. Moșia acestui sat e parte răzeșească, iar parte a d-lui Iorgu Lupu”. Un alt aspect în evoluția vetrelor îl constituie apariția satului Răsboieni de la nord de Țibănești, prin act de cumpărătură în luna martie 1927, efectuat între Nicu Carp și locuitorii veniți din zona Valea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor lor, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ... , republicata
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147649_a_148978]
-
introduce punctul 37^1 cu următorul cuprins: "37^1. Alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins: Art. 26. - (1) Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor lor, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicata
LEGE nr. 400 din 17 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143131_a_144460]
-
a prevederilor art. 26 și ale art. 28 alin. (1) din actul normativ contestat, în vederea administrării și exploatării terenurilor cu vegetație forestiera care au făcut parte din forme asociative de proprietate (de tipul composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești) restituite foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, aceștia se vor constitui în asociații autorizate. O asemenea reglementare corespunde situației juridice anterioare desproprietăririi. Referitor la susținerea potrivit căreia "alin. (8) al art. 28
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]
-
din legea pentru aprobarea ordonanței, prin care se modifică alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 1/2000 , este următorul: "Foștilor membri ai formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora, precum și moștenitorilor lor, care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în baza art. 46 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicata
DECIZIE nr. 173 din 12 iunie 2002 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143140_a_144469]