554 matches
-
noastre asasine și dinamice s-a decis în cadrul acestor sinoade, undeva între Niceea și Calcedon, între 325 și 451. Startul erei noastre, marcajul ariei noastre. Întruparea care mîntuiește; anul zero al militantului laic, ADN-ul geneticii noastre morale. Noi datăm, raționăm, observăm, calculăm începînd cu această dogmă din care ne-am făcut istorie și trup: calendare, laboratoare, enciclopedii, mașini cu abur, cinematografe (a cărei esență, după Bazin, se definește ca "abstracțiune prin Întrupare"). Occidentul întreg, de la Hollywood la Novosibirsk, de la cel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
elemente. În primul rând, în fiecare dintre noi există aspecte ale naturii mentale, ce se întind de la senzația animală până la sentimentele cele mai complexe ale omului evoluat, ce pot fi denumite ca senzație sau dorință. Apoi, există un factor care raționează, intelectul. Și, în sfârșit, există un factor care nu raționează, ci afirmă: “am convingerea că asta e adevărat sau, dimpotrivă, fals”; acesta este conștiința sau sufletul (v. fig. II.2). Până la acest nivel de investigare s’a putut ajunge destul de
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ale naturii mentale, ce se întind de la senzația animală până la sentimentele cele mai complexe ale omului evoluat, ce pot fi denumite ca senzație sau dorință. Apoi, există un factor care raționează, intelectul. Și, în sfârșit, există un factor care nu raționează, ci afirmă: “am convingerea că asta e adevărat sau, dimpotrivă, fals”; acesta este conștiința sau sufletul (v. fig. II.2). Până la acest nivel de investigare s’a putut ajunge destul de devreme; astfel, Bhagavad-gita (3, 42) arată că: “Simțurile (vitalitatea, n.n.
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
3. Corpul sufletesc Următorul principiu, găzduit desigur de un corp neabandonabil (cel puțin la nivelul evolutiv prezent) în cursul șirului de reîncarnări este, în același timp, ultimul aparținând factorului mental, anume Manas superior sau sufletul. El este acela care nu raționează, nu calculează, nu compară, ci are convingerea unui adevăr , mai mult sau mai puțin relativ, după cât de evoluat este individul căruia îi aparține; el este un etalon corpurilor subtile) și calitățile morale ale omului , în timp ce activitatea chakrelor este legată direct
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
se bazează pe o cunoaștere explicită. Ființă sensibilă și perspicace, Sherlock Holmes sesizează și extrage semnale slabe, pe care le combină și le face semnificative, pentru că este creativ și procedează prin inducție, spre deosebire de complicele său deductiv, doctorul Watson. De aceea, raționând ca un istoric, Watson descoperă cu Întârziere ceea ce Holmes Îi prezintă ca fiind elementar, dragă Watson! Aceste două moduri de comportament nu sunt antagoniste, ci complementare, deoarece preconcepțiile și cunoștințele lui Watson orientează percepția lui Holmes, ba chiar induc acea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ucenicie a științei și a tehnicii, o ucenicie efectivă pentru viață. Învățarea prin descoperire denotă un mai mare grad de eficiență intelectuală, dezvoltă facultățile cognitive necesare cercetării și organizării cunoștințelor de o manieră generatoare de noi concepte, aptitudinea de a raționa inductiv, deductiv sau inferențial, cultivă o motivație interioară a Învățării. Accentul pe Învățarea prin descoperire, nu ambiționează În a-i face pe toți absolvenții cercetători, ci În a-i face mai eficienți, În a le amplifica aptitudinile și capacitățile creatoare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unul singur. Discuția cultivă oexprimare corespunzătoare, contribuie la corectarea deficiențelor de vorbire. O influență favorabilă exercită asupra construirii acțiunilor și operațiilor gândirii care devin oarecum, În acest context, un produs al colaborării intelectuale. Cercetările lui Piaget demonstrează că „...un copil raționează cu mai multă logică atunci când este angajat Într-o discuție cu altcineva” (Piaget, 1972, p. 77), că În schimbul de idei cu alții, el se vede obligat „...să-și organizeze propria gândire În mod operatoriu”, căutând să evite contradicțiile, să-și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o activitate de elaborare prin reflecție odată cu dezvoltarea gândirii conceptuale și reflexive, a inteligenței reflexive, precedată și pregătită de dezvoltarea unei inteligențe practice (Piaget, 1972, p. 143). Începând cu vârsta de 11-12 ani, ei cuceresc un nou mod de a raționa, bazat acum nu pe manipulările concrete, ci pe operațiile propoziționale, formale care permit să-și reprezinte desfășurarea activităților fără a mai fi necesară prezența lucrurilor concrete. Treptat, gândirea lor capătă un caracter ipotetico-deductiv, Încep să opereze cu propoziții ipotetice, ceea ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nu este cazul să ne așteptăm ca elevii din ciclul primar să practice demersuri experimentale, atâta timp cât ei nu dispun de structurile logice necesare. Experimentul necesită o gândire formală. Așa cum remarcă Louis Not, accesul la demersul experimental implică putere de a raționa enunțurile verbale simple, admise cu titlu de ipoteze, ceea ce presupune, după Piaget, coordonări noi privind combinarea, pe de o parte, sistematizarea reversibilității, pe de altă parte (Astolfi, Develay, 1991). Aceasta nu Înseamnă că elevii din școala primară nu pot fi
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cu o valoare mediană și cu cinci trepte. Un element de mediu intern cu valori pozitive ale punctajului acordat va fi considerat o forță (un punct forte), iar cu valori negative, o slăbiciune (un punct slab). În mod similar se raționează și pentru mediul extern. Fiecărui element al mediilor intern și extern i se desemnează o pondere, în funcție de importanța relativă considerată de analist. Suma ponderilor pentru o categorie de factori este unu. Prin multiplicarea punctajului acordat cu ponderea desemnată, se obține
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu mai regăsim în el ființa care se poartă totdeauna după principii sigure și neschimbate, nu mai găsim cereasca și maiestuoasa simplicitate pe care i-a imprimat-o creatorul lui, ci doar contrastul diform dintre pasiunea care își închipuie că raționează și intelectul delirant”. Textul trimite fără dubiu (deși neexplicit) la un pasaj din Republica lui Platon (611c-d). Referindu-se la condiția denaturată și impurificată a sufletului aflat în societatea trupului, Platon observă că a devenit aproape imposibil să recunoști sufletul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și mai firesc atunci pentru cititor decât să presupună că Cetatea bună a existat cândva, în trecutul îndepărtat, înaintea timarhiei, care descinde din ea, și astfel să completeze secvența istorică pentru a o suprapune perfect peste ierarhia rațională. Căci - va raționa el implicit - dacă există firul pe care se înșiră în ordine constituțiile denaturate, trebuie să existe și capătul firului pe care se află constituția perfectă, chiar dacă acest capăt a devenit invizibil, din pricina timpului și a uitării aduse de acesta. Și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
seamănă cu confuzia dintre umbră și corpul solid (p. 409). Cattell considera că, în viața reală, funcționarea creativă a unei persoane este determinată, în primul rând, de nivelul ei general de inteligență, în special de inteligența fluidă (aptitudinea de a raționa), în opoziție cu inteligența cristalizată (cunoștințele sau subiectele învățate), și apoi de factorii legați de personalitate. Teoria lui Gardner despre inteligențele multiple Asemănător, dar mai redus decât setul de aptitudini propus de Cattell este setul tipurilor de inteligență din cadrul teoriei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
elitistă. Totuși, termenul elită trebuie să aibă pentru ea un sens și să-i sugereze un obiect de investigație teoretic și metodologic acceptabil. Dar nu va fi de mirare dacă vom percepe ecoul unor incertitudini în privința felului obișnuit de a raționa. Aici, noțiunile de excelență și de preeminență, de notorietate și de autoritate, de prestigiu și de putere își confundă sensurile, atunci când nu sunt de-a dreptul opuse. Termenul elită va fi tratat când ca o simplă categorie a stratificării sociale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atenția asupra diverselor grupuri „de specialiști, deținători de secrete tehnice, de dispozitive tehnice atotputernice, de competențe de prim rang și având putere de decizie de fapt, iar uneori chiar și de drept” (ibidem). Dar în anii ’50 și ’60 se raționează în termeni de clasă mult mai dezinvolt decât în termeni de elită, iar Gurvitch se întreabă dacă „grupurile tehno-birocratice” se pot „structura în clase independente”, ținând cont de faptul că, anterior, „ele au servit întotdeauna alte clase”. În opinia sa
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o ierarhie de interese unică și ușor de identificat. În opinia sa, capacitatea de influențare a diferitelor grupuri nu poate fi decât o problemă de cercetare empirică. Mai întâi, aceste grupuri trebuie definite cu o precizie chirurgicală. Apoi, trebuie să raționăm asupra unei serii de studii de caz care ne-ar permite stabilirea voinței care a prevalat în fiecare caz în parte. Numai descoperirea unui unghi de atac sistematic, orientând întotdeauna deciziile în sensul acelorași interese, ar sugera existența unei clase
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
standardizate problemele, (5) gradul de responsabilitate pe care îl are angajatul pentru fiecare dintre fazele activității sale, (6) limitele salariale și tipurile de remunerație aferente. Utilizați verbe active, precum „a analiza”, „a aduna”, „a asambla”, „a planifica”, „a implementa”, „a raționa”, „a transporta”, „a transmite”, „a menține”, „a superviza”, „a recomanda”. Posturile situate la niveluri inferioare ale organizației au în general cele mai detaliate sarcini sau activități, în timp ce posturile situate la nivele superioare, implicând sarcini cu un grad de autonomie mai
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
feței În locul bucuriei vii și autentice, În locul elanului afectiv.” (V. Pavelcu) Inima nu minte. Destinată să trăiască din plin fiorii unei noi emoții, inima nu cunoaște manevra ocolișurilor sau a justificărilor din vorbire: „Discutând prea mult se pierde adevărul”.) A raționa despre dragoste Înseamnă a-ți pierde mintea. Niciodată o minte lucidă nu va putea Înțelege, cu armele logicii, toate motivațiile și strategiile imprevizibile ale unei inimi Îndrăgostite. Eventual o altă inimă, la fel de Îndrăgostită, ar putea avea resursele intuitive pentru a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
va comunica mai bine prin simboluri, prin imagini decât prin raționamente, prin desene decât prin cuvinte. La fel, în ceea ce privește maniera de a rezolva problemele, un „creier drept” va avansa în mod neregulat, cu perioade de incubare și de iluminare. El raționează și înțelege prin analogie, într-un mod care îi va apărea total „ilogic” unui creier stâng. În schimb, acesta va prefera o abordare metodică, etapă cu etapă. S-a dovedit experimental că într-o situație identică fiecare are un mod
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sporea riscul unor concluzii eronate nu umbrea rezultatele practice ale „bricolajului” lor. Mētis-ul, cu accentul pus pe cunoașterea practică, experiență și raționament stocastic, nu este, desigur, doar un precursor depășit al cunoașterii de tip științific. El reprezintă modul de a raționa cel mai adecvat sarcinilor materiale și sociale complexe ce presupun un grad de incertitudine atât de mare, Încât trebuie să ne bazăm pe intuiția noastră (venită din experiență) și să acționăm instictiv. Descrierea pe care o face Albert Howard sistemului
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai bine legătura dintre Întreprinderea economică și competențele politice decât Thomas Jefferson, În elogiul său adus fermierului liber. El considera că autonomia și competențele necesare În agricultura independentă au ajutat la modelarea unui cetățean obișnuit să ia decizii responsabile, să raționeze și să negocieze cu ceilalți și cu un nivel de bunăstare suficient pentru a evita situația de dependență socială. Pe scurt, viața de agricultor independent era ucenicia ideală pentru o cetățenie democratică. Orice formă de viață socială planificată, construită sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
concordanță cu H. Keyserling (căruia, probabil, când filosoful a trecut prin București, i-a și inspirat aserțiunea în acest sens), el imaginează posibilitatea unei resuscitări a spiritualității bizantine prin creația culturală românească, îndrumată de „Gândirea”. De vreme ce, în tot cursul istoriei, raționează el, Țările Române au contribuit materialicește substanțial, prin danii generoase, la perpetuarea creștinismului în Imperiul Otoman, la înflorirea vieții spirituale ortodoxe la muntele Athos, capitala României putea deveni un nou Bizanț. Așa cum, după căderea Constantinopolului (cea de-a doua Romă
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
pe care le folosește Horea, preluându-le din diverși teologi, filosofi sau poeți, nu sunt folosite pentru a trimite la Adevărul cu A mare, la o explicație metafizică, ci exprimă un adevăr intim, singular, aflat În interiorul textului. Ceea ce spune, intuiește, raționează el la un mod destul de abscons și inconștient este un adevăr obscur, pe care conceptele, așa cum sunt ele preluate din marea teologie și filosofie, nu Îl pot exprima ca atare. De aceea Horea este obligat să trădeze aceste concepte. Din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în 455. Problema fundamentală a acestei istoriografii care își propune să fie creștină este una lăsată moștenire de Eusebiu: aceea de a aborda în același timp istoria profană și istoria Bisericii pentru că nu poate fi imaginată, așa cum, în multe privințe, raționase și Eusebiu, una fără cealaltă; numai că, în cazul grecilor, așa cum am spus, istoria Bisericii își restrânge propriul orizont. Totodată, pe lângă acest lucru, se răspândește în istoriile bizantine o preocupare de mai mică amploare, pare-se, dar care stârnește totuși
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
aceea, pentru mulți oameni modul cel mai simplu de apărare față de persuasiune este respingerea în bloc a comunicării, fără să mai recurgă la procedee de minimalizare a sursei sau mesajului. Totuși, în societățile moderne și democratice mai cu seamă, indivizii raționează asupra argumentării aduse de comunicator. Ceea ce nu înseamnă că o și acceptă, ci că, atunci când sunt predispuși la rezistență față de schimbare, ei aduc contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau doar în gând, subiecții umani produc argumente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]