908 matches
-
XIV au fost epoci dramatice în viața societății creștine a Imperiului Roman de Răsărit, a cărei existență însăși a fost grav periclitată de avansul militar irezistibil al islamului arab în secolele VII-VIII și otoman în secolul XIV. Triumful islamului monoteist, raționalist și militarist a fost trăit ca o criză de tip apocaliptic a figurii istorice a Imperiului și societății creștine, ca o judecată asupra inconsistenței structurilor și soluțiilor istorice și un apel la convertire spirituală și reasumare mistică, interiorizată, a perspectivei
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
isihaștii au simțit acut atât încordarea dintre forță și iubire manifestată în conflictul dintre islamul otoman și Bizanțul creștin, cât și tensiunea internă („lupta nevăzută”) ce începea să se manifeste în Europa Occidentală între „luminile” abstracte și aride ale inteligenței raționaliste despărțite de Dumnezeu și lumina transfiguratoare a inteligenței unite cu Dumnezeu prin rugăciune și sfințenie. Înainte de căderea Imperiului Bizantin — spunea Mitropolitul Daniel — prin isihasmul palamit „Dumnezeu i-a pregătit pe ortodocși arătându-le înălțarea duhovnicească a Împărăției Lui. De aceea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
plac trăirile puternice, sentimentele extreme, care se simte bine numai atunci când sufletul său tresaltă și refuză limitările. Este evidentă în acest caz dimensiunea psihologizantă a ideii de spiritualitate. A doua accepție privește trăirea orientată axiologic, pentru un ideal, primând dimensiunea raționalistă. Modul în care poate fi trăită această spiritualitate este multiplu, după cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. În perioada sa Mircea Vulcănescu identifica trei tipare ca fiind mai răspândite: umanismul, naționalismul integral și marxismul. În sfârșit, în al
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
în același timp cântăreț la biserica Zlătari, urmează cursurile Facultății de Teologie din București. Este remarcat de tânărul profesor de dogmatică Ioan Mihălcescu, care-l îndrumă spre apologetică, dar absența spiritualității face ca studiile teologice să îi apară abstracte, excesiv de raționaliste și istoriste. La rândul său, mediul universitar bucureștean dominat de pozitivism științific (Petre P. Negulescu, Mihail Dragomirescu, Constantin Rădulescu-Motru) i se pare tern și mediocru, cu excepția profetismului lui Nicolae Iorga. Anul 1916 este un an al împlinirilor, dar și al
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
libertății, că adevăratul intelectual român a militat mereu pentru libertatea de gândire, de exprimare și de deplasare. Ideologia sa culturală a fost percepută drept coloana vertebrală a operei sale. Revendicându-se de la tradiția ideologico-militantă iluminist-pașoptistă, ideologia sa era libertară, critică, raționalistă și cosmopolită. Dorea să rămână o conștiință liberă, în acord cu sine însuși și visa o cultură alternativă (opusă celei oficiale), care să cultive și să apere ideea de alteritate, prin creații ale scriitorilor liber-profesioniști, lipsiți de constrângeri exterioare. Referindu
„UN CĂLĂTOR ÎN UNIVERSUL CĂRŢILOR – ADRIAN MARINO” de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/344074_a_345403]
-
este specifică boieriei sale dacice nemuritoare. Nu cred însă că poate fi cineva mai nimerit a vorbi despre boieria poporului român decât boierul-principe Bogdan Petriceicu Hașdeu. Monahul Nicolae Steinhardt se situează cu mult deasupra conaționalului său Kant, care rămânând evreu raționalist, nu a spus: Cât de minunat este Dumnezeu și Creația Sa!, ci: <> (Critica rațiunii practice, trad. D.C. Amzăr și R. Vișan. București-1934, p. 145) Astfel, după ce s-a convertit, Monahul Nicolae Steinhardt, își îngăduia ca pe o îndrăznire să se
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
cu o seară înainte a lansat în aceeași sală a Bibliotecii „Nicolae Iorga” din Ploiești cartea „Izvoare în deșert”. După părerea Sfinției Sale, ortodoxia este în creștere și fundamentul Bisericii ortodoxe este dragostea față de Iisus Hristos, spre deosebire de Biserica apuseană care este raționalistă și analitică. I-a sfătuit pe cei prezenți să aibă o relație autentică, adevărată cu Dumnezeu, după cum relația lui Dumnezeu cu noi este adevărată prin taina întrupării Unicului Său Fiu. În final, preotul Jonathan a rostit o rugăciune în limba
TUDOR ROMEO PETCU – OCCIDENTUL ÎN CĂUTAREA LUI HRISTOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381022_a_382351]
-
Pateric, de Mineie și de cunoașterea mistică. Concluziile gândirii sale mistice reabilitau în ochii acestui veac pozitivist adevărul religios. Ortodoxia reînvia la Facultatea de Filosofie, nu la Teologie. L-am auzit vorbind studenților teologi despre Dumnezeu, pentru a spulbera îndoielile raționaliste ce pătrunseseră în Facultatea de Teologie. L-am auzit vorbind la Facultatea de Arhitectură despre stilurile arhitecturale ca manifestări ale unor spiritualități caracteristice, încât profesorii de acolo erau încântați. Adesea făcea matematică, gândea matematica, gândea cifrele și apoi le depășea
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
plac trăirile puternice, sentimentele extreme, care se simte bine numai atunci când sufletul său tresaltă și refuză limitările. Este evidentă în acest caz dimensiunea psihologizantă a ideii de spiritualitate. A doua accepție privește trăirea orientată axiologic, pentru un ideal, primând dimensiunea raționalistă. Modul în care poate fi trăită această spiritualitate este multiplu, după cum multiple sunt modelele culturale care pot fi urmate. În perioada sa Mircea Vulcănescu identifica trei tipare ca fiind mai răspândite: umanismul, naționalismul integral și marxismul. În sfârșit, în al
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
rândul acelora care afirmă superioritatea rațiunii, ci cel care cheamă la redescoperirea valorilor ortodoxe și naționale în același timp. Faptul că el abordează consecvent și aceste teme preponderent teologice, dar mai ales atitudinea sa condescendentă vis-a-vis de filosofia clasică, exclusiv raționalistă, care nu poate accepta decât ceea ce intră sub incidența logicului și analiticului, l-au recomandat ca fiind un indezirabil în eșicherul universitar bucureștean. Însă Nae Ionescu nici nu a dorit vreodată să intre în rândul celor care afirmă suveranitatea rațiunii
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
într-un sistem simplificator, mișcare pe o singură linie, care este cea a materiei. Dumnezeu, chiar dacă nu este negat, este scos în afara lumii spre a nu tulbura spiritele simplificatoare. Este foarte greu pentru omul de știință, ca și pentru filozoful raționalist să admită îndumnezeirea omului și, prin el, salvarea întregii firi. Despre Învierea Domnului nostru Iisus Hristos Și acum ajungem la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. În articolele despre Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, filozoful Nae Ionescu lasă locul credinciosului. Textul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului La orizont se deschid acum încet, încet, pe nesimțite, zorii unei lumi așa zise post-moderne, care încearcă o reevaluare a exceselor valorilor și a gândirii raționaliste moderne. Astfel, pare surprinzător și totodată paradoxal că o parte din elită intelectuală luminată din vârful ierarhiei filozofice de astăzi, care crede și urmează același filon de gandire vădit și declarat ateista, consideră că inadmisibil faptul că după atâta vreme
MYSTERIUM TREMENDUM ET FASCINANS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379224_a_380553]
-
Atât materialismul cât și idealismul în felul lor exclud miracolul întrupării și al învierii. Aceasta fiindcă sânt orbite de „dumnezeul” lumii acesteia și nu sânt luminate de harul sfântului duh. Fără de puterea spiritului ambele sisteme filozofice rămân forme ale gândirii raționaliste care încep și se termină cu ele însele, în limitele imanente ale lumii acesteia vizibile, o lume fără ieșire din peștera cu umbre, fără teleologie și fără soteriologie. • Lumea vizibilă este o lume a dialecticii și necesității, este determinată și
TEOLOGUMENA – DESPRE ATEISM de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379229_a_380558]
-
Opera sa deschide o direcție nouă în proza românească dintre cele două războaie mondiale, contribuind la sincronizarea ei cu spiritul veacului. Mutația a avut loc în veacul al XVIII-lea, dar nu în mod întâmplător atunci; este secolul hegemoniei gândirii raționaliste, vârsta spirituală a unei umanități care a reușit să treacă peste gândirea preconcepută, pentru a „vedea“ ce se află și dincolo de explicația logică a unui fapt. Ivit în zorii marii insurecții romantice, fantasticul reprezintă un fenomen-reacție, un mod de a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
învață filosofia, fizica, astronomia, matematicile, chimia, istoria, geografia, latina, germana și rusa. Aceste academii, fondate în ultimii ani ai secolului al XVII-lea, sînt susținute financiar și intelectual de fanarioți. Profesorii numiți în mare parte ecleziaști sînt adepți ai filosofiei raționaliste a Luminilor. Academiile sînt deschise tinerelor elite românești, grecești și bulgărești din Balcani, care își propun să se ridice la înaltele funcții birocratice ale Imperiului otoman. În 1776, Alexandru Ipsilanti pune bazele colegiului Sfîntul Sava din București. Șaptezeci și cinci de bursieri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sîntem uimiți de armonia înnăscută care domnește acolo; este așadar evident că interesele și vederile cele mai divergente sânt armonizabile și că arta omului de stat e de-a descoperi mijlocul pentru a le pune în armonie. Secolul trecut - secol raționalist Rar excellence - ne arată încercarea de-a întemeia statul numai pe precepte apriori, inventate de marii scriitori ai epocei; dar ne dovedește totodată cum s-a răzbunat asupra tuturor natura ignorată a statului, prin anarhie, măceluri și grozăvii nemaipomenite. Fenomenele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai pozitiv: un mai mare interes pentru factorii materiali, un timid curent materialist, o evoluție spre istoria sociologică; s-a petrecut o dublă radicalizare: una ideologică, în contact cu sociologia, și alta tehnică, a metodei (noua școală) retractară la filosofie, raționalistă și pragmatică (C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu, Gh. Brătianu). Dar și la noi doar o minoritate a istoricilor de vârf era conectată la mișcarea de idei europeană, în schimb „masa istoricilor de rând” rămânea fidelă vechiului orizont de preocupări, „fiind
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fizicianul clasic sau standard era din ce în ce mai convins că e proprietarul rațiunii și că tot ce se situează în afară e irațional. Cuvîntul irațional desemnează tot ce se află în afara capacității mele de înțelegere. A existat, îmi amintesc foarte bine, Uniunea Raționalistă; exista și acea revistă comunistă care se numea La pensée, revue du rationalisme moderne (Gîndirea, revista raționalismului modern). Pentru ei, era irațional tot ceea ce contrazicea marxismul lor strîmt, care el însuși era, fără ca ei să o știe, complet irațional, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ne cere cu necesitate să interpretăm cu precauție pasajele din Al doilea tratat despre cârmuire în care Locke spune că legea naturală este "clară și pe înțelesul tuturor creaturilor"103. În acest caz "nu este vorba nici de confirmarea pretenției raționaliste că legile ar fi evidente prin sine, dar nici despre susținerea faptului că o cunoaștere a legilor naturale ar fi accesibilă în mod egal tuturor. Legile sunt destul de clare pentru ca zilierii și țesătoarele să se poată supune, o dată ce au fost
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bani va fi acela inventat de Thomas Kuhn și care se cheamă "dezvoltare prin acumulare"12. 3. Dezbaterea este purtată în afara "ipotezei lui Dumnezeu", așa cum se exprima Marchizul de Laplace într-o discuție cu Napoleon 13. Abordarea este una științifică, raționalistă, bazată pe argumente și susțineri logice ale dezbaterii. Acolo unde am considerat, am adus în dezbatere clasici ai economiei, fără a ține cont, în citarea lor, de orientarea doctrinară pe care au avut-o. Nu doctrina este, până la urmă, foarte
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
strategic, apărută în 2006 la Editura Polirom. De la prezentarea în 1977 a unei teorii a managementului strategic, structurată într-un stil american pe direcțiile cele mai clare și necontroversate ale momentului, am trecut la abordări mai nuanțate, marcate de stilul raționalist francez, dar și de practica firmelor din România de după 1990, și de experiența la catedră în transferul cunoștințelor de management. De la exemple în patru-cinci rânduri ce făceau referire la firme cunoscute, în special din categoria companiilor multinaționale sau a celor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
latură reflexivă mai accentuată. Deși termenul „tehnici” din titlu ar putea fi interpretat ca o trimitere spre zona utilizării algoritmilor de rezolvare a unor probleme, intenția este de a genera o abordare reflexivă bazată pe o structură coerentă de inspirație raționalistă. Prima parte este intitulată generic „Concepte”, fiind focalizată asupra unui număr de subiecte care s-au impus interesului în cursurile universitare de management strategic, ca și la nivelul practicii de afaceri. Lista de subiecte este restrânsă, dar prezintă o complementaritate
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cultural. A fost adjunct pretorial, vicecăpitan de Făgăraș, secretar al comisiei averilor mănăstirești, vicepreședinte al Astrei. Ca deputat de Hațeg în Dieta federală de la Sibiu, susține drepturile limbii române în administrație și în justiție. Împărtășind convingeri democratice, inspirat de filosofia raționalistă a secolului luminilor, C.-D., proclamând că a sosit „timpul luminării și al dezmorțirii”, nu ostenește să propovăduiască luminarea maselor prin înființarea de școli în limba națională, prin cultură și educație. E un orator înzestrat, plin de vervă, precum în
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
muncii intelectuale și artistice”, „Vremea”, „Vitrina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața universitară”, „Kalende” (editată în 1928-1929 împreună cu Pompiliu Constantinescu și Vladimir Streinu), „Lumea”, mai târziu în „Viața românească”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Ramuri”, „Argeș”, „Manuscriptum”, „Flacăra” ș.a. Apără o poziție raționalistă în critică și este atras, ca și alți critici din generația sa (Pompiliu Constantinescu, Vladimir Streinu, G. Călinescu) de studiul fenomenului clasic. Cea dintâi lucrarea a lui e Corespondența dintre I.L. Caragiale și Paul Zarifopol. 1905-1912 (1935), o primă secvență
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
de interdicție, în volumele Varietăți critice (1966) și Itinerar critic (I-V, 1973-1989) . Socotit de E. Lovinescu critic în filiera maioresciană (a treia generație postmaioresciană), C. este cel care apără cu mai mare consecvență decât confrații de generație preceptele criticii raționaliste. Și singurul, poate, care nu vrea să facă o „critică creatoare”. El își fixează de la început câteva principii călăuzitoare și timp de peste șaizeci de ani nu simte nevoia să le schimbe. Într-un Cuvânt înainte din 1943 („Ecoul”), dată când
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]