2,941 matches
-
speciei. Dominarea și-a schimbat întru câtva structura, suferind o alunecare a accentului de pe forța brută pe cunoașterea ca stăpânire. Voința de putere s-a mutat în domeniul cunoașterii (sau, mai bine spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în domeniul cunoașterii (sau, mai bine spus, și-a anexat cunoașterea dându-i orientarea). Raționalitatea practică a produs o mutație de la dorința de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de a fi zeu. În felul acesta, noul zeu de care vorbea Nietzsche
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de a stăpâni alți semeni la voința de a stăpâni totul. Trecerea de la Dumnezeu la Natură, întreprinsă de raționalitatea practică, s-a datorat și dorinței de a recunoaște ca suprem ceva ce nu putea fi stăpânit. Voința de putere a raționalității practice este întruchiparea dorinței omului de a fi zeu. În felul acesta, noul zeu de care vorbea Nietzsche, supraomul, s-a născut. Numai că, în mod ciudat, nu poate fi individualizat, fiind mai curând un "zeu-societate"; nu un om anume
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fiind noul zeu. Ceea ce arată că oamenii nu au curajul de a-și asuma individual noul statut ontologic, ci se ascund unul după altul, poate și din teama de a fi pedepsiți. Cele două războaie mondiale fac parte din logica raționalității pragmatice, ce poate fi înțeleasă și ca dorință de putere. Putem astfel să le sesizăm drept una din formele posibile la care conduce centrarea pe rațiune, deci pe subiect. În lipsa transcendenței tot ce-i rămâne de dorit subiectului e puterea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și capacitatea de a-l îndura pe a ști. A cunoaște înseamnă uneori o smulgere din plăcutul sentiment de acasă pe care ți-l dă odihnirea la nivelul cotidianului. Dacă postmodernismul are dreptate în ceea ce privește critica rațiunii (sau a formei de raționalitate de până acum) atunci intelectualul ca model (erou) social va dispărea. Poate că soluția o reprezintă întoarcerea la o formă de asceză mistică, în care sunt implicate atât rațiunea cât și emoțiile persoanei. Un concept ciudat: conceptul de aură la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că îmbătrânești; asta înseamnă că îmbătrânirea ține mai ales de exterioritate. Trebuie să împărțim realitatea umană în domenii și să identificăm care sunt dominate de rațiune și care de sentimente. Poate că așa ne vom clarifica, diminuând pretențiile noastre de raționalitate exclusivă. Și după ce vei fi citit tot ce puteai citi într-o viață poate vei considera că mai bine "trăiai"! Dar poți spune că trăiești atunci când te situezi în afara destinului? De moartea ca stare ne desparte toată distanța dintre biologicul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
e însă și o sublimare a gândului la mai răul pe care li l-am cauzat dându-le naștere, vrând parcă să ne ispășim orgoliul de creatori. Rațiunea presupune capacitatea de a face comparații. De aceea dinamica societăților dominate de raționalitate presupune existența grupurilor sociale aflate la cele două extreme ale lui a avea; ceea ce echivalează cu a afirma că societatea rațională modernă consfințește nevoia existenței săracilor. Revoluțiile întreprinse de comuniști au demonetizat termenul revoluție, ducându-l în zona limbajului de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
politică, politici publice, teoria alegerii sociale. A mai publicat: Filosofie fără haine de gală (ALL, 1998), Argumentul ontologic: o cercetare logico‑filosofică (ALL, 2002), Politici publice (Politeia, 2002), Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective (Polirom, 2006), Fundamentele politicii. ÎI. Raționalitate și acțiune colectivă (Polirom, 2007), Introducere în filosofia politică (Polirom, 2009) și Competiția politică în România (în colaborare cu Șerban Cerkez, Polirom, 2013). MIROSLAV TAȘCU-STAVRE este lector universitar doctor la Universitatea din București, Catedră de Sudii Culturale a Facultății de
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
1994, omul de litere/viața de hârtie 1998, pregătiri pentru marea călătorie, 2002 ). A publicat și volume de eseuri, critică literară și traduceri, ale căror titluri și texte sunt scrise totuși cu majuscule atunci când e cazul (spre a sublinia, probabil, raționalitatea criticului): La răspântia scriiturii, eseuri, 1996; Pe aceeași Arcă, critică literară, 2001; Sistemul modei optzeciste, critică literară, 2004. Destinul a făcut ca poetul, până recent mulțumit de cărarea liniștită a livrescului, să aibă parte, la spitalul parizian Avicenne ("spitalul franco-musulman
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
fiecare păstor, din moment ce beneficiile (obținute individual) depășesc sistematic costurile (plătite colectiv), caz valabil chiar și în cazul în care pășunea devine supraexploatată. Dar acest raționament este valabil atât pentru fiecare păstor, cât și pentru orice dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de supraexploatare. În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Anei o sumă de bani, care poate lua orice valoare între 0 și 100 de lei. Ambii își vor păstra veniturile doar dacă Ana va fi mulțumită de valoarea sumei primite. Predicția teoriei non cooperative a jocurilor, bazată pe asumpția raționalității perfecte, va fi următoarea: Andrei îi va oferi Anei suma minimă , iar Ana va fi mulțumită cu aceasta dat fiind faptul că valoarea sa depășește oricum suma deținută în momentul începerii jocului. Rezultatele experimentale (vezi, spre exemplu, Binmore et al
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
și Andrei 3 lei. În acest caz, Andrei decide dacă jocul continuă, fiind implementată aceeași procedură. Jocul continuă (în cazul în care nimeni nu decide să îl oprească) până în tura n, ambii jucători având această informație . Predicția bazată pe asumpția raționalității perfecte și realizată prin inducție inversă este că Ana va decide să încheie jocul în prima tură, obținând astfel doar 2 lei, în condițiile în care ar fi putut obține o sumă mai mare dacă jocul ar fi fost încheiat
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
între alternative de comportament, date fiind constrângerile mai sus enumerate. Participanții pot fi atât indivizi, cât și entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre CADI și modelele clasice din teoria jocurilor este tipul de raționalitate al indivizilor. Astfel, în CADI, indivizii nu sunt caracterizați de o raționalitate perfectă, ci de o raționalitate limitată (Ostrom, 1998, p. 9). Indivizii „încearcă să se descurce pe cât de bine pot date fiind constrângerile cu care se confruntă, sunt capabili
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
fi atât indivizi, cât și entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre CADI și modelele clasice din teoria jocurilor este tipul de raționalitate al indivizilor. Astfel, în CADI, indivizii nu sunt caracterizați de o raționalitate perfectă, ci de o raționalitate limitată (Ostrom, 1998, p. 9). Indivizii „încearcă să se descurce pe cât de bine pot date fiind constrângerile cu care se confruntă, sunt capabili să învețe euristic norme și reguli și să întreprindă schimbări cu scopul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
entități colective, precum state, firme, ONG-uri etc. Una dintre diferențele fundamentale dintre CADI și modelele clasice din teoria jocurilor este tipul de raționalitate al indivizilor. Astfel, în CADI, indivizii nu sunt caracterizați de o raționalitate perfectă, ci de o raționalitate limitată (Ostrom, 1998, p. 9). Indivizii „încearcă să se descurce pe cât de bine pot date fiind constrângerile cu care se confruntă, sunt capabili să învețe euristic norme și reguli și să întreprindă schimbări cu scopul de a îmbunătăți rezultatele” (Ostrom
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
un gest spontan de răzbunare simbolică, Langbein va fi privit cu compătimirea cuvenită celor care vor fi pedepsiți aspru la Judecata de Apoi. Ceea ce sare în ochi este dăruirea cu care teologul își vinde sufletul rațiunii. Zeul lui poartă numele raționalității, și tot ce nu încape în tiparul ei se cuvine a fi lăsat deoparte. Potrivit acestei optici, nu merită să crezi decît în lucrurile pe care le știi cu claritate și pe care le-ai înțeles cu limpezime, dar pentru
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
se impun într-o anume obiectivitate istorică". Cu osebire semnificativă ni se înfățișează însă orientarea, la un moment dat, a lui Habermas, filosoful cel mai important pe care-l are în prezent Germania, către o nouă înțelegere a raportului dintre raționalitatea secularizată pe care s-a bizuit modernitatea și credința religioasă din care au purces imperativele morale tradiționale. Să nu pierdem din vedere că descompunerea moralei în societatea modernă se explică pentru unii gînditori tocmai prin abandonarea religiei, între ei fiind
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
o filosofie avizată asupra sîmburelui său de insuficiență, posedînd "disponibilitatea de a învăța de la religie". Pe de altă parte, cardinalul Ratzinger pledează pentru comunicarea celor două sfere ale conștiinței, celor două "mari culturi ale Occidentului", cultura credinței și cea a raționalității secularizate, recunoscînd atît existența unor "patologii în religie", cît și a unor "patologii în rațiune". Întrucît ambele au un caracter de "nonuniversabilitate", e benefică o colaborare între ele, în spiritul interculturalității, ca "dimensiune indispensabilă în dezbaterea referitoare la chestiunile fundamentale
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
de ce a râs și cum de s-a instalat între spectatori o bună atmosferă de comunicabilitate. Răspunsurile au fost aproape unanime: adevărurile cotidiene au fost exprimate altfel decât în limbajul social apăsat de clișee printr-o irumpere a iraționalității în raționalitatea stagnantă. Am plecat gândindu-mă la adevărul spuselor lui Shakespeare care (în Coriolanus, II) vorbește despre faptul că praful istoriei și al obișnuinței trebuie mereu măturat. Trebuie să facem curat tot timpul în casa noastră și în noi, altfel munții
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
ficțional pentru a justifica dominația colonială. Ceea ce se respinge ferm în aceste teorii este distincția Occident/Orient, conform căreia vesticii ar fi "superiori" prin tehnica lor mai avansată, prin administrația și armata mai bine puse la punct, prin cultură și raționalitate, iar orientalii, lipsiți de calități, ar fi "inferiori" datorită "emotivității" lor. Această opoziție ar justifica destinul de conducător al albilor și prezența vesticilor pe teritorii care nu au fost niciodată ale lor, contribuind, cu bună știință, la solidificarea unor stereotipii
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
interes ce pot duce la DEVCOM sunt esențiale pentru a reduce riscurile de corupție în promovarea stimulării prin cointeresare. La fel ca în cazul oricărei acțiuni umane, motivațiile pentru implicarea în DEVCOM pot fi asociate cu tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace 1. „Comunitatea” din DEVCOMtc "„Comunitatea” din DEVCOM" Referentul de bază al acțiunilor de tip DEVCOM este comunitatea. O acțiune este de tip „comunitar” în sensul că se leagă în mod specific cu o comunitate. Sensurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
asigura, în mai mare măsură, beneficii egale unei grupări date a populației, cu atât este mai probabil ca participarea membrilor respectivei grupări să fie mai puțin diferențiată. O astfel de organizare a acțiunii comunitare asigură satisfacerea unei nevoi firești de raționalitate economică (echilibrarea costurilor cu beneficiile participării). În aceasta rezidă, presupun, unul dintre principalele avantaje ale acțiunilor comunitare realizate prin intermediul unor asociații voluntare. Proiectul acestora, de mai mică amploare, este, pe de o parte, mai ușor de organizat, iar pe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
DEVCOM ia în special forma „dezvoltării economice locale” și este asociată cu combaterea sărăciei. Lansarea mișcărilor sociale de tip DEVCOM a fost asociată la nivelulțărilor sudice sărace în special cu teoriile și ideologiile modernizării, cu accentul lor pe schimbările globale, raționalitate, bunăstare materială, participare. În fapt, în începuturile mișcărilor de DEVCOM sunt implicate ideologii multiple- de la cele comunitariene care elogiază virtuțile micii comunități și ale tradiției la cele instituționaliste care trimit la rolul statului, naționaliste, religioase, marxiste și de tip modernizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mea, să trăiască la fel de bine precum cei australieni, deținând resurse naturale mai mici, raportate la o populație de aproximativ 480 de milioane de locuitori, aproape de 27 de ori mai mare decât populația australiană, e nevoie să-și administreze cu maximă raționalitate resursele naturale, oamenii și energiile culturale. Mă uit la aborigenul metisat, am senzația unui spectacol de operetă, turistul trece în pielea sociologului. Europa este chemată să-și revizuiască proiectul politic, în cazul în care îl are, sau să creeze unul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]