177 matches
-
realizări ale proceselor inductive, discursul este corelat, în mod firesc, prin structură și prin conținut, atît în structura de adîncime (a gîndirii), cît și în structura de suprafață (a expresiei), cu etapele și cu particularizările raționării inductive. Dar, întrucît această raționare nu urmează scheme fixe, iar redarea discursivă nu înregistrează decît rareori toate etapele ei, discursul prezintă varietăți numeroase, cu selecții, cu omisiuni și cu detalieri din perspectiva fundamentului logic, care nu rămîne niciodată obscur. Din aceste motive, analiza are în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este una referențială și se concretizează în faptul că adevărul unei propoziții (sau unei judecăți) rezultă din relația cu alte propoziții (judecăți) al căror adevăr este recunoscut. De aici rezultă, pe de o parte, că inferența este o activitate de raționare care are drept specii inducția și deducția (și, eventual, alte modalități de a trage concluzii, precum abducția) și, pe de altă parte, că ea realizează un transfer al valorii de adevăr de la propozițiile în care este recunoscut (sau verificat) la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dat în enunț a ceea ce era de fapt în dispută. Considerat o abatere de la argumentarea logică specifică științei, paralogismul reprezintă o violare a regulilor discursului și dialogului, care cer o precizie a elementelor date inițial și a celor rezultate prin raționare și în ceea ce privește semnificațiile cuvintelor cu care se constriesc enunțurile și în ceea ce privește relaționarea lor din punctul de vedere al coerenței discursive. În consecință, evitarea paralogismelor presupune o reflecție asupra mijloacelor și normelor argumentative. V. argumentare, deducție, raționament, silogism, sofism. D. FILOZ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
droguri și crimei organizate, a celei economico-financiare, problemelor de protecție a mediului; - promovării unor programe de interes național. OBIECTIVE ȘI MĂSURI PRIORITARE PE TERMEN SCURT Introducere Anul 1997 a consemnat restabilirea funcției alocative a prețurilor în economie, funcționarea normală fără raționare a pieței valutare, încetarea subvenționării implicite a unor domenii ineficiente și creșterea spectaculoasă (de aproape patru ori) a rezervelor valutare ale B.N.R. Pe de altă parte, ritmul restructurării economiei reale nu a fost conform așteptărilor pe fondul unui declin accentuat
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
54). În concepția naționalismului englez, națiunea era înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume propriu. Decisivă a fost ideea că membrii comunității naționale, înzestrați fiind cu facultatea de raționare, beneficiază de drepturi egale de participare civică și politică. Mai mult, la baza naționalismului civic englez stă concepția că "împlinirea naturii umane implică participare politică" (Greenfeld, 1992, p. 30). Formele colectiviste ale naționalismului au apărut două secole mai târziu, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
arată ele"; o gândire radicală care lucrează fie "sub inspirație", adică prin reflecție ghidată de o "intuiție" originară, șlefuită stilistic și pusă în "fragmente" foarte apropiate de maximele înțelepciunii, fie metodic, adică prin scenarii "logice" ghidate de anumite "scheme de raționare", care se leagă între ele pentru a participa la un "sistem". Filosofia ar presupune și actul unei gândiri care investighează "presimțirile" și "pre-comprehensiunile" din care se trage felul nostru de a "prelua" lucrurile și de a le "prelucra" în sensul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
altminteri, dar mai cu seamă ne poate arăta căi pe care putem înainta în înțelegerea non-judicativului; fără a pune un prea mare preț pe demersurile "logice" corespunzătoare, fiindcă din această perspectivă analogia ("asemănarea") devine, chiar la Aristotel, o formă de raționare care nu garantează dobândirea adevărului. Anterior acestui moment, însă, analogia constituia o tehnică de filosofare privilegiată. Era folosită, e drept, de sofiști, dar în alte împrejurări filosofice, folosirea ei a avut chiar sensul unor rezultate "acreditate", unii dintre filosofi fiind
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
toate instanțele orizontului discursivității: formal, este vorba, cum am arătat mai sus, despre multiplicarea structurii judicative (logice) originare S P, în forme logice mai complexe, cele care alcătuiesc, încă o dată spun, strict formal, structura discursului: a) este vorba despre raționament (raționare, termen care accentuează statutul de operație "logică", dar care rămâne, în ciuda acestui fapt, o structură discursivă, în genere) și argument (argumentare, în același sens operațional întărit, dar, cu toate acestea, rămasă o structură discursivă, așa cum s-a precizat mai devreme
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care accentuează statutul de operație "logică", dar care rămâne, în ciuda acestui fapt, o structură discursivă, în genere) și argument (argumentare, în același sens operațional întărit, dar, cu toate acestea, rămasă o structură discursivă, așa cum s-a precizat mai devreme pentru raționare; diferența față de aceasta din urmă constând în natura unor elemente ale structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
genere) și argument (argumentare, în același sens operațional întărit, dar, cu toate acestea, rămasă o structură discursivă, așa cum s-a precizat mai devreme pentru raționare; diferența față de aceasta din urmă constând în natura unor elemente ale structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
argumentare, aporie, teorie, viziune etc. Dar reconstrucția are și un sens propriu-zis logico-judicativ, atunci când ea, preluând normativitatea judicativă, trece în condiția analiticii și/sau dialecticii. Inducția (epagoge) și deducția (apagoge) sunt, în primul rând, tipuri de raționament, structuri "tehnice" de raționare alcătuite din formula cea mai simplă, din punct de vedere logic, a demersurilor prin care individualul (și particularul și generalul) și universalul sunt legați între ei. Structura judicativă originară este multiplicată minimal în constituția lor. Modurile diferite de interpretare a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noțiunile le pot avea în alcătuirea acesteia. Operațiile și relațiile noționale își dobândesc sensul prin "participarea" la judecată. Iată încă un motiv pentru care cercetarea de față se concentrează de la bun început către judecată, mai bine zis, către structurile de raționare alcătuite din judecăți, după reguli "necesare". Corectitudinea este, în genere, o însușire formală a demersurilor de cunoaștere, care, deși sunt complexe în sensul că sunt alcătuite din mai multe judecăți, legate între ele în mod necesar, se reduc, chiar în privința
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
construcție care se bizuie pe termeni, pe trei termeni, dintre care doi sunt dați și trebuie căutat cel de-al treilea. Judecățile care alcătuiesc silogismul devin semnificative nu într-o primă instanță, atunci când de la silogismul în genere, ca structură de raționare, se trece la figura silogistică (în care sunt consemnate doar pozițiile celor trei termeni), ci ulterior, după ce aceste poziții sunt stabilite, astfel determinându-se modurile silogistice. Primele reguli ale silogismului vizează termenii; apoi sunt formulate reguli privitoare la judecățile alcătuitoare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atunci când avem în vedere cunoștința, chiar dacă există pericolul ca această legătură să dea o eroare, nu un adevăr, ci evidența în sensul "realizării" sale, a scoaterii sale la iveală; prin construcție propriu-zis logică, la Aristotel (cuprinzând aici orice schemă de raționare de tip silogistic care este validă, adică și silogismul științific sau demonstrația și silogismul dialectic sau argumentarea), prin demonstrație, la Descartes. Operația originară pentru construcția silogismului este constituirea "figurii silogistice", așadar, căutarea mediului. Abia după aceasta sunt stabilite și relațiile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în cealaltă pe cea de P. Numărul pozițiilor logice rămâne, prin trecerea de la judecată la raționament, constant: este vorba despre două poziții, S și P. Structura judicativă originară este cea care susține, prin multiplicare, și alcătuirea silogismului, ca structură de raționare mai complexă decât judecata. Aceasta înseamnă că tot ceea ce este valabil, din punct de vedere formal, pentru judecată și a fost consemnat în demersul anterior este valabil și pentru raționament. Următoarea etapă operațională, în căutarea mediului, de fapt, în construcția
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși, după cum am văzut în prima parte a interpretării logicii sale, lasă deschisă posibilitatea unui demers non-judicativ. Acesta are legătură cu gândul despre nimic și cu o meontologie ca rostire despre nimic. Dar pentru a adopta un asemenea "obiect" de raționare, avem nevoie de multe alte condiționări, pe care acum nu le avem în față, pentru că problema aceasta nu este cea mai presantă. Dar ea a fost amintită, doar pentru a înțelege o afirmație a lui Aristotel, privind alte tipuri de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
două răspunsuri opuse 92), ceea ce trebuie cercetat este reprezentat chiar de aceste două fapte ultime, cele care constituie punctul de plecare al raționamentului dialectic (premisele, în sens logic general). Desigur, pot să apară fel de fel de dificultăți legate de raționarea propriu-zisă (încălcarea regulilor de raționare, de exemplu), însă nu de acestea sunt legate problemele cele mai presante când este vorba despre raționamentul dialectic, ci, așa cum am arătat, de alegerea premiselor ("problemei" sau "premisei"93; "tezei") de la care acesta pornește. Luând
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trebuie cercetat este reprezentat chiar de aceste două fapte ultime, cele care constituie punctul de plecare al raționamentului dialectic (premisele, în sens logic general). Desigur, pot să apară fel de fel de dificultăți legate de raționarea propriu-zisă (încălcarea regulilor de raționare, de exemplu), însă nu de acestea sunt legate problemele cele mai presante când este vorba despre raționamentul dialectic, ci, așa cum am arătat, de alegerea premiselor ("problemei" sau "premisei"93; "tezei") de la care acesta pornește. Luând act asupra acestor precondiții gândite
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
convențiilor judicativului constitutiv în orizontul gândirii, rostirii și făptuirii. Și chiar dacă obiectul tematizării nu este reprezentat de "forme" logice care să asigure, prin operarea cu ele și prin raporturile lor, adevărul fără a fi pusă în discuție corectitudinea formală a raționării, ci numai "calitatea" premiselor un principiu metodologic de natură alethică domină demersul. Iată acest principiu, într-o formulare mai "modernă": falsul implică orice; prin urmare, chiar dacă premisele sunt probabile, și chiar dacă se dovedesc false, din ele poate rezulta adevăr. Fără
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rostirii filosofice prin proiectul aristotelic al logicii-organon nu este astfel pus în dificultate: căci analitica și dialectica, deși par a-și fi pierdut funcția întemeietoare, constând în depistarea și respingerea greșelilor rezultate din aplicarea regulilor logice, prima prin analiza "elementelor" raționării, cea de-a doua prin aplicarea corect-formală a regulilor desprinse de analitică, își păstrează încă o funcție constitutivă; în cazul analiticii, ca atare, prin unele elemente ale sale, iar dialectica indirect, prin indicarea limitelor aplicării formelor a priori ale facultății
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la elementele dialectice (regulative și falacioase). Rațiunea reprezintă etajul superior al facultății de cunoaștere și este gândită de Kant asemenea sensibilității și intelectului, adică într-un sens logic și, apoi, într-unul transcendental. Pe de o parte, rațiunea este facultatea raționării, a construcției de raționamente deductive, adică mijlocite, în înțelesul lui Kant (care au două premise, nu doar una); raționamentul deductiv categoric, cel deductiv ipotetic și cel deductiv disjunctiv sunt speciile posibile ale raționamentului din punct de vedere logic. Kant nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mai mică măsură, întotdeauna, de adevăr; teza (o teză, mai bine zis) este socotită, de cele mai multe ori, un adevăr, și ea condiționează dobândirea altor adevăruri, chiar și atunci când teza este negată; b) corectitudinea gândirii se sprijină exclusiv pe reguli de raționare (de gândire), care prestabilesc traseele gândirii în mișcarea sa de la o teză către o concluzie justificat adevărată; c) concentrarea ideii de adevăr în conceptul corespondenței și predeterminarea discursului filosofic în sensul unui "realism", uneori direct, alteori ascuns; d) deschiderea și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
162 din 16 iulie 1946, pentru organizarea și funcționarea Corpului tehnic al chimiștilor. Legea nr. 726, publicată în Monitorul Oficial nr. 212 din 13 septembrie 1946, pentru sancționarea celor care transportă neregulat cereale, făinuri sau alte mărfuri sau produse supuse raționării sau dirijării. Legea nr. 176, publicată în Monitorul Oficial nr. 127 din 7 iunie 1947, pentru reorganizarea Institutului de cercetare zootehnica. Decretul nr. 264, publicat în Buletinul Oficial nr. 40 din 25 iunie 1949, privind înființarea Societății pentru Răspîndirea Științei
DECRET nr. 691 din 28 decembrie 1973 privind declararea ca abrogate a unor acte normative*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135700_a_137029]
-
clasificări sau raționament; 3. utilizeze regulile construirii unei definiții, clasificări, argumentări etc.; 4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definiții, clasificări, argumentări etc.; 5. identifice erorile logice dintr-un enunț; 6. opereze corect cu formule logice; 7. construiască scheme de inferența (de raționare); 8. construiască enunțuri prin care să ilustreze principii, reguli de raționare; 9. opereze trecerea unui enunț din limbaj formal în limbaj natural și invers. III. CONȚINUTURI 1. Noțiuni introductive 1.1. Principiile logice 2. Noțiunea - formă logică fundamentală 2.1
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
etc.; 4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definiții, clasificări, argumentări etc.; 5. identifice erorile logice dintr-un enunț; 6. opereze corect cu formule logice; 7. construiască scheme de inferența (de raționare); 8. construiască enunțuri prin care să ilustreze principii, reguli de raționare; 9. opereze trecerea unui enunț din limbaj formal în limbaj natural și invers. III. CONȚINUTURI 1. Noțiuni introductive 1.1. Principiile logice 2. Noțiunea - formă logică fundamentală 2.1. Tipuri de noțiuni 2.2. Raporturi între noțiuni 3. Definiția și
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]