755 matches
-
în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de oseminte, ci de sfinte moaște și vor rămâne în biserică.” La 21 mai 2014, în ziua prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, a
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
Sfântul Gheorghe Nou, la eveniment participând patriarhul Daniel, membri ai Sfântului Sinod, sute de preoți și diaconi, monahi și monahii și mii de persoane. Drumul urmat a fost cel din 1934, când rămășițele voievodului fuseseră reînhumate după deshumarea din 1932. Racla va rămâne expusă în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, cu excepția unor viitoare evenimente religioase. Contextul extern al domniei lui Brâncoveanu era definit de adversitatea a patru mari puteri, Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Polonia lui Ioan Sobieski și Rusia lui Petru cel
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
pronaos, a dispărut o bună parte din tabloul votiv, mai exact chipul Mântuitorului, care primea prin Sf. Gheorghe macheta bisericii pictată în miniatură și partea superioară a chipului lui Bogdan al III-lea. Pe porțiunea ce a mai rămas, lângă racla cu moaște, se păstrează o parte din chipul lui Bogdan al III-lea, precum și chipurile fiilor săi, Ștefăniță Vodă și Petru. Ștefăniță este îmbrăcat cu o mantie cu guler, având un șir de perle la mâneci cu marginile împodobite cu
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
și medalii, jetoane sau brelocuri în Marea Britanie, Germania, Olanda, Israel, Suedia, Moldova și Hong Kong. În cadrul Monetăriei Statului funcționează un atelier de cizelură, specializat în confecționarea obiectelor de cult, cum ar fi candele de argint, ferecături de icoană sau de Evanghelie, racle pentru sfinți și chivote pentru „Sfintele sfinților“. Într-o raclă mare, intră până la 30 de kilograme de argint cu puritatea maximă de 925/1.000. În anul 2006, Regia Autonomă Monetăria Statului a obținut o cifră de afaceri de peste zece
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
Suedia, Moldova și Hong Kong. În cadrul Monetăriei Statului funcționează un atelier de cizelură, specializat în confecționarea obiectelor de cult, cum ar fi candele de argint, ferecături de icoană sau de Evanghelie, racle pentru sfinți și chivote pentru „Sfintele sfinților“. Într-o raclă mare, intră până la 30 de kilograme de argint cu puritatea maximă de 925/1.000. În anul 2006, Regia Autonomă Monetăria Statului a obținut o cifră de afaceri de peste zece milioane de euro și un profit de 177.000 de
Monetăria Statului () [Corola-website/Science/321273_a_322602]
-
fost pictată de Eustatiu Stoenescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă. În orice loc stă credinciosul în biserică are impresia că ochii Maicii Domnului îl însoțesc cu privirea. Icoana aceasta a plâns de mai multe ori. Tot aici există și o raclă cu moaștele Sfinților Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Teodor Stratilat, Trifon, Ioachim de Vatoped și al Cuvioșilor uciși în Sinai și Rait. Biserica mai adăpostește un muzeu subteran în care este expusă o piesă rară - o mică icoană, pictată pe lemn
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
nepoatei sale (fiica lui Dimitrie Sturdza ) care era bolnavă de epilepsie. Mâncând din el, fiica sa s-a vindecat de boală. Din porunca domnitorului, osemintele Cuviosului Onufrie au fost dezgropate la 9 mai 1846, fiind așezate spre cinstire într-o raclă în altarul bisericii Mănăstirii Vorona. În ședința sa de lucru din 5-6 iulie 2005, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea Cuviosului Onufrie de la Sihăstria Voronei, cu data de prăznuire la 9 septembrie. Proclamarea oficială a canonizării a
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
pustnici, fiind cunoscute numele lui Samuil Duhovnicul, Damian Monahul, Ioan Pustnicul, ieroschimonahul Veniamin Constantinescu (1817-1917) etc. La zece ani de la dezgroparea moaștelor sale, Sf. Onufrie s-a arătat în vis starețului Mănăstirii Voronei, arhimandritul Iosif Vasiliu (1853-1876), cerându-i ca racla sa să fie dusă la Sihăstrie. În anul 1858, lângă locul unde a fost mormântul cuviosului, la o distanță de circa 2 km sud-est de Mănăstirea Vorona, s-a început zidirea unei biserici cu hramul "Buna Vestire". Ctitori ai bisericii
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
zidirii Săhăstriei Voronii”". Biserica a fost sfințită la 25 martie 1861 de către arhiereul Chesarie Răzmeriță "Sinadon", locțiitor de mitropolit al Moldovei (1860-1863). În perioada 1861-1876 pereții lăcașului de cult au fost pictați de către schimonahul Vladimir Machidon, viețuitor în această mănăstire. Racla cu moaștele Sf. Onufrie fiind așezată într-o firidă din pronaosul Bisericii "Buna Vestire" din Sihăstria Voronei, unde se află și astăzi. Biserica Mănăstirii are astăzi două hramuri: Buna Vestire și Duminica Tuturor Sfinților. Între anii 1920-1945, sub egumenia protosinghelului
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
craniu care a ocolit-o de trei ori și s-a așezat pe fereastra sfântului altar. Călugării l-au așezat cu evlavie într-un loc curat neștiind al cui este. Astăzi, craniul Sfântului Ghelasie de la Râmeț, așezat într-o frumoasă raclă de lemn, este păstrat în noua biserică a mănăstirii la loc de mare cinste. În incinta curții bisericii nr. 2 de la Geoagiu de Sus, în curtea cu brazi se află un important monument reprezentând o troiță specifică zonei Munților Apuseni
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
la 30 ianuarie, iar în Biserica Catolică, la 2 ianuarie. O parte din capul Sf. Grigorie Teologul se află la Mănăstirea Slatina din județul Suceava (România), fiind adusă de la Constantinopol de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. El a fost așezat într-o raclă ferecată cu argint și cu pietre scumpe, după cum spune cronicarul Ion Neculce. În timpul primului război mondial, mai multe racle cu moaște de sfinți (printre care și racla cu moaștele Sf. Grigore) au fost duse la adăpost în Rusia țaristă, odată cu
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
la Mănăstirea Slatina din județul Suceava (România), fiind adusă de la Constantinopol de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. El a fost așezat într-o raclă ferecată cu argint și cu pietre scumpe, după cum spune cronicarul Ion Neculce. În timpul primului război mondial, mai multe racle cu moaște de sfinți (printre care și racla cu moaștele Sf. Grigore) au fost duse la adăpost în Rusia țaristă, odată cu tezaurul României. Abia în 1956, URSS-ul a restituit României o mică parte din tezaur, printre care și raclele
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
adusă de la Constantinopol de către domnitorul Alexandru Lăpușneanu. El a fost așezat într-o raclă ferecată cu argint și cu pietre scumpe, după cum spune cronicarul Ion Neculce. În timpul primului război mondial, mai multe racle cu moaște de sfinți (printre care și racla cu moaștele Sf. Grigore) au fost duse la adăpost în Rusia țaristă, odată cu tezaurul României. Abia în 1956, URSS-ul a restituit României o mică parte din tezaur, printre care și raclele cu moaștele sfinților. Raclele cu moaștele și celelalte
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
racle cu moaște de sfinți (printre care și racla cu moaștele Sf. Grigore) au fost duse la adăpost în Rusia țaristă, odată cu tezaurul României. Abia în 1956, URSS-ul a restituit României o mică parte din tezaur, printre care și raclele cu moaștele sfinților. Raclele cu moaștele și celelalte obiecte de cult de preț au fost duse însă la Muzeul Național de Artă din București. În urma intervenției Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, racla cu moaștele Sfântului Grigorie Teologul a fost
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
sfinți (printre care și racla cu moaștele Sf. Grigore) au fost duse la adăpost în Rusia țaristă, odată cu tezaurul României. Abia în 1956, URSS-ul a restituit României o mică parte din tezaur, printre care și raclele cu moaștele sfinților. Raclele cu moaștele și celelalte obiecte de cult de preț au fost duse însă la Muzeul Național de Artă din București. În urma intervenției Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, racla cu moaștele Sfântului Grigorie Teologul a fost readusă la 12 februarie
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
mică parte din tezaur, printre care și raclele cu moaștele sfinților. Raclele cu moaștele și celelalte obiecte de cult de preț au fost duse însă la Muzeul Național de Artă din București. În urma intervenției Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, racla cu moaștele Sfântului Grigorie Teologul a fost readusă la 12 februarie 2001 la Mănăstirea Slatina. Ea s-a aflat timp de 10 zile în biserica Mănăstirii “Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, de unde a fost dusă în procesiune la Slatina
Grigore de Nazianz () [Corola-website/Science/305040_a_306369]
-
deja în biserica mare, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Mina". La data de 9 februarie 2003, s-a celebrat o liturghie arhierească la care au participat un sobor de preoți și numeroși credincioși, cu acest prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian. Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt. Ulterior
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
prilej mănăstirea primind o sfântă raclă cu părticele din moaștele Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Ierarh Vasile cel Mare, Sf. Ierarh G1icherie Mărturisitorul, Sf. Sfințit Mucenic Haralambie și Sf. Mucenic Florian. Toate acestea au fost însoțite de Sfântul Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt. Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană "Axionița", care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Vlăsiei, este posibil ca să fi fost chiar un schit de călugări la marginea Bucureștiului care va fi avut legături cu Sfântul Munte Athos sau care va fi fost înzestrat de un boier sau domnitor cu sfinte moaște. Mărturie ne stă racla sub forma unei coperți de Evanghelie cu inscripții grecești și lucrătură de argint în spiritul tradiției athonite ce adăpostește părticele din șase sfinți și o bucată din lemnul Sfintei Cruci. Urme, despre existența bisericii în veacul al XIX-lea: - În
Biserica Sfântul Vasile cel Mare din Calea Victoriei () [Corola-website/Science/317281_a_318610]
-
asemenea, postul Crăciunului nu este de patru săptămâni, ca în ritul roman, ci de șase săptămâni, timp în care preoții vizitează casele credincioșilor și le binecuvântează familiile. Mai există și diferența că, la slujbele cele mai solemne de peste an, în loc de raclă cu moaștele sfinților se expun patru, sau mai multe, busturi ale unor sfinți episcopi (între care Sfântul Ambroziu de Milano, Sfântul Augustin de Hipona, Sfântul Carol Borromeo), moaștele fiind introduse într-un medalion prins de sculptura mantiei. Ritul benedictin este
Ritul latin () [Corola-website/Science/299933_a_301262]
-
fii (4 băieți și 4 fete). În exterior, biserica n-a avut pictură exterioară, fiind acoperită cu un strat de tencuială. Printre odoarele de preț de care dispune Mănăstirea Slatina menționăm următoarele: În urma intervenției Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, racla cu moaștele Sfântului Grigorie Teologul a fost readusă la 12 februarie 2001 la Mănăstirea Slatina. Ea s-a aflat timp de 10 zile în biserica Mănăstirii “Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, de unde a fost dusă în procesiune la Slatina
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
din Iraklitsa Veche (în Grecia). În anul 1922, au fost mutate la biserica din Iraklitsa Nouă. Un alt fragment (chiar mai mare) al craniului Sfântului Haralambie este păstrat în Mănăstirea Sfântul Ștefan de la Meteora. Este demn de remarcat faptul că racla în care se află moaștele datează din secolul XVII. În biserica Mănăstirii Miclăușeni, din Iași, se afla moaștele a treizeci de sfinți, printre care și ale Sfântului Haralambie. Părticele din moaștele sale se mai află și la Mănăstirea Rașca, la
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
că a fost trecută sub hramul Sf. Marii și nu a Sf. Ștefan se explică prin faptul că aici era deja o biserica înălțată spre cinstirea Sfintei Fecioare. După ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă, regele Ladislau însoțit de un alai fastuos format din mărimile regatului maghiar de la acea vreme și de episcopi, a așezat personal racla cu moaștele sfinte pe altarul bisericii pentru ca împreună cu poporul maghiar, să aducă în
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
Fecioare. După ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă, regele Ladislau însoțit de un alai fastuos format din mărimile regatului maghiar de la acea vreme și de episcopi, a așezat personal racla cu moaștele sfinte pe altarul bisericii pentru ca împreună cu poporul maghiar, să aducă în mod deschis omagii ilustrului său predecesor. Mănăstirea a trecut sub oblăduirea călugărului Mercurius și a ordinului benedictin. Veniturile unor ținuturi au fost direcționate spre aceasta mănăstire. Regele
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
de călugări pentru a fi ferite de profanare chiar sub locul unde erau așezate, în naos, în fața tabloului votiv al ctitorilor mănăstirii. Abia în urma cercetărilor arheologice din perioada 1974-1977 au fost găsite moaștele Sf. Leontie, ele fiind așezate într-o raclă abia în 1991, pentru a fi venerate de credincioși. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în ședința de lucru din 20 iunie 1992, canonizarea oficială a Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți și includerea sa în calendarul creștin ortodox
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]