386 matches
-
cu tot săborul de la svânta beserică care s-au chemat întâi beserica lui Stefan vodă Tomșii...și acum o au zidit...domnul nostru, Duca vodă...și ne-au arătat un zapis de danie și de miluire de la măriia sa Stefan Radul vodă...așe scriind cum măriia sa...au dat toată partea de ocină ce-au avut strămoșul mării sale Stefan vodă Tomșii aice, în târgu în Iași, svintei biserici acestiia.” - Până aici am aflat că pe acest loc a fost biserica
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să-ți citesc zapisul din 1 aprilie 1685 (7193): „Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...Adică domniia mea ...am datu și am întărit...egumenului și la tot soborul de la svânta mănăstire de Sveti Ioan Zlataust...și iaste făcută de Stefan beizadea feciorul Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară ci iaste aicea, în ocolul târgului.” Si dacă mai ai răbdare am să-ți amintesc că la 11 aprilie 1685 (7183) același Dumitrașco Cantacuzino voievod, dăruind mănăstirii Zlataust „moșiile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Mitropoliei din Suceava stăpânirea asupra prisăcii Balica din jos de târgul Iași. Iată însă că vremuri vitrege au făcut ca privilegiul de stăpânire a locului dat de Petru Șchiopu voievod să se distrugă. Și atunci, la 17 decembrie 1618, „ Io Radul (Mihnea) voievod, domn a toată Țara Moldovei...Iată au venit înaintea noastră...călugării de la sfânta mănăstire numită a lui Balica...și ni s-au jeluit...și au spus că privilegiul de danie și miluire ce l-au avut pe locul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
care lucru vorbește cu comisul cel mare, carele se împotrivește; unde starostele Căliman dovedește diplomație, nefiind nici pentru, nici contra; unde se dezvălue de cătră comisoaia taine ale curții dela Suceava și se dau lămuriri de cătră staroste despre războiul Radului Vodă. După care Comisul cel mare vrea să convingă pe Jder că breasla căsniciei e cea mai grea breaslă și îl îndeamnă să se ducă să vadă la fața locului pe comisul Simion și pe Ispravnic (unde Ionuț găsește lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pasionate și nereflexive. Insulta adusă lui Șt. c. M. de brăileni a trebuit spălată. Prinderea lui Mihu de cătră malorosieni? (frații) Rolul călugărilor pribegi. Lupte singulare. I. Sfat la margine de pădure în Vrancea între ciobani, despre evenimente recente: războiul Radului vodă, clădirea cetății Crăciuna ș.a. Povestește un călător sau un călugăr. Viața în munte. Viața în sate Viața la baltă Berzarbarză Popas la o orândă sau la o casă de gospodar. De deschis pomp. interiorul, cașicum ar fi un palat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc holtei zurbar hotar troian șteaza (până mai mică) St + Marușca = Alexandru St + Evdochia = Olena = Petru + 1480 St. + Maria de Mangop = Bogdan și Iliaș +1479 + St. + Maria Radului V.V. = Bogdan cel Orb se naște la 9 Martie 1479 Alexandru, primul copil al lui St.V.V. s-a căsătorit la 1489 cu fata lui Bartolomeu Draghe (Birtok) +1496 Două fiice Maria + 1518 Ana + 1498 Stratonic Călugărul cel nebun se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Neagoie al lui Borcea, Jupan Furdui logofăt, Piper stolnic, Stan spătar, Vâlcu vistier, Vintilă Paharnic, Comis Drăghici stratornic (....) unea. Și eu, Proica am scris la cetatea de scaun București, luna mai 17 zile, la anul 6981 1473, indiction 6. * Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn. Actul acesta, identificat de autorii lucrării de față în arhivele statului, ar trebui să trezească în fiecare fiu al Cârțișoarei noastre de azi, fiorul de mândrie pe care îl încearcă adolescentul atunci când autoritățile statului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Bucur Porcar Oprea Porcar Iuon Mucia Iuon Tarcia Iuon Olar Comșa Tarcia Flore Tarcia Iuon Cânduletz Bucur Udriște Comșa Gravul Popa Bucur Barb Pandre Moisin Coțofan Mistodie Udriște Iuon Novac Coman Grosul Cânde Coțofan Iuon Grosul Opre Grosul Coman Grosul Radul Blende Alde Blende Popa Halmach Stanciul Cozma Coman Budar Streza Șerb Alde Getza Iuon Getza Iuon Tritzul Văduve de iobagi: Bucura Mutsoie Sora Bretoie Maria Pădurana Neacșa Boberoie Floare Coțofana Stanca Coțofana Stanca Cânduletz Neda Seraca Iuona Secăcioaie Ziler: Opre
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
exprimat de Dimitrie Cantemir în felul următor: „Jéle că unii scriitori, în diplomatele domnilor săi, și în alte cărți, nesocotind ce cinste cuprinde numele român, scriu numele de greci împrumutat ugrovlah, adică căci sânt mai aproape de hotarele ungurești, sau căci Radul Vod Negrul despre țara ungurească au vinit” (HVR, 307). O acoperire asemănătoare ca teritoriu a avut și cuvântul Panonia, constatare făcută tot de Hasdeu, care spune că „biograful lui Neagoe Basarab, scriind pe la 1520, califică mai pretutindeni Țara Românească: Panonie
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a scris]. * /1616 septembrie 1 - 1617 august 31 : 7125 Suret de la Radul Vodă, la veleat 7125 [16161617]. Noi Radul Voevod cu mila lui Dum[ne]zeu, domnu pământului Modov[e]i. Iată au venit înainte noastră înainte boierilor n[o]ștri Petre și femee lui Mălina, cu un zapis de mărturie de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a scris]. * /1616 septembrie 1 - 1617 august 31 : 7125 Suret de la Radul Vodă, la veleat 7125 [16161617]. Noi Radul Voevod cu mila lui Dum[ne]zeu, domnu pământului Modov[e]i. Iată au venit înainte noastră înainte boierilor n[o]ștri Petre și femee lui Mălina, cu un zapis de mărturie de la boierul nostru Vitol[a] logofăt și Anton
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
slăbiciuni omenești ca vanitatea, cochetăria și altele, accentuând pitorescul moral. Mai superficiale decât prima lui comedie, aceste din urmă scrieri vădesc, în schimb, mai mult aplomb și chiar o plasticitate sporită sub aspectul limbajului. Neizbutită este piesa, de sursă istorică, Radul Calomfirescu (1854). Romanul Radu Buzescu (1858) brodează pe canavaua unei intrigi amoroase, cu personaje exaltate și fantomatice, o suită de peripeții pe cât de senzaționale, pe atât de neverosimile, în maniera foiletoanelor franțuzești. SCRIERI: Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
de neverosimile, în maniera foiletoanelor franțuzești. SCRIERI: Două sute de galbeni sau Păhărnicia de trei zile, București, 1848; Badea Deftereu sau Voi să fiu actor la Iași, București, 1849; Logofătu satului, București, 1852; O toaletă neisprăvită sau Obrăznicia slugilor, București, 1852; Radul Calomfirescu, Iași, 1854; Zmărăndița sau Fata pândarului, București, 1855; Radu Buzescu, București, 1858. Repere bibliografice: N. Iorga, Un autor dramatic necunoscut, T, 1922, 1; Ist. lit., II, 620-622; Brădățeanu, Comedia, 62-66; Dicț. lit. 1900, 307-308. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286913_a_288242]
-
găsit împărăteasa moartă...”; „iar Ștefan-vodă [cel Mare] au luat pe doamna sa și pre fiică-sa Voichița [ale lui Radu cel Frumos], pre care o au luat lui doamnă”; „Bogdan, carele s-au zis mai sus că luase pre sora Radului vodă...”; „Iar doamna lui Neagoe vodă [Basarab] și Theodosie, fie-său, ducându-se la țarigrad, acolo au murit și ea și feciorii ei”; „De acest domn [Ștefan cel Tânăr] scriu moldovenii că l-au omorât doamnă-sa (zăii, de treabă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
joacă pă funii” „strâns-au toată boerimea țărăi, cu toată jupâneasele și au întins corturile în deal dăspre Mihai vodă...”; un proiect nereușit - „Numai mâhnire avea [Duca Vodă] pentru fie-sa Catrina, care fusase mai înainte logodită după Ștefan, feciorul Radului vodă Leon...” -, căci Vodă, viitorul socru, auzise că Ștefan „are proastă politie” - [Cronica Bălenilor]; amândoi cronicarii vorbeau despre acea tentativă a lui Șerban Cantacuzino de a stinge conflictul dintre Cantacuzini și Băleni - „Iar când au fost la ghenar 24 deni
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnul pre o sor a lui...”]; de mame (în Letopisețul Cantacuzinesc: „Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa [Doamna Chiajna] la bir 5 aspri”; în Cronica Bălenilor: „întru aceste vremi și muma lui Bogdan vodă, doamna lui Ștefan vodă, fata Radului vodă [Maria Voichiță], din țara Românească, dentru această lume s-au petrecut”; „carele [cneazul Vasili Ivanovici] au fost născut din greacă, anume Sofiea, fata Tomii Paliologul, despotul de la Moreea...”; „că feciorii lui Neagoe vodă [Basarab], Theodosie și altul, au fost mici
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sfântul trup al Sfântului Grigorie Decapolit, de la mănăstirea Bistrița. Și alte multe bunătăți și odoare scumpe a făcut și le-au împărțit pe la Sfetagora și prin alte părți”), ori prin prețuirea arătată șlefuirii cărturărești („iar un copil mai mic, anume Radul [care și domn mai pe urmă au fost], l-au ascuns mumă-sa [soția lui Mihnea Turcitul] și l-au trimis la S-ta Gora, la mănăstirea Iverilor și de acolo călugării l-au trimis la Veneția și au învățat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
boieri și norod, mai avea și alt ginere Leaf mare, Corețchi, pe nume, cu care sfătuindu-se și strângând oști...”), fixându-se în memoria colectivă („la [Elisabeta Movilă] ticăită s-au încrezut în cuvintele pașii și mai mult într-ale Radului vodă și aștepta să-i aducă steag de domnie, după făgăduința lor. Dar au fost făgăduială vicleană, că în locul steagului o au lovit fără veaste și au risipit tabăra: târat-au, robit-au atâta boerime leșască. Atunci au prins pe doamna
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ia fată de leah mare, pentru care pricină zic că mai mult de aceasta l-au mazilit împăratul, căci se încuscrise cu leașii...”), îndeplinind de cele mai multe ori gândurile părinților în privința căsătoriilor (stare ce le prilejuiește evocării indirecte în cronici: „pă Radul de la Afumați, carele zic să fie fost ginere lui Neagoe vodă”; „au strâns oști [Constantin Movilă] și cu bani și i-au dat și cumnatu-său Potoțchi hatmanul, fiind om mare în țara Leșească și era ginere Irinii vodă”), înscriindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan cel Mare s-a însurat la 19 decembrie 147719. „Prada de război” - spune Ureche - va deveni soție: „Iară Ștefan vodă, miercuri 24 ale aceștii luni, au dobânditu Cetatea Dâmbovița și au intratu într-însa și au luat pre doamna Radului vodă și pre fiică-sa Voichița o au luat-o lui și doamnă...”. S-a grăbit Vodă să se recăsătorească și nu a respectat „anul jalii” (voi mai vorbi despre el ceva mai jos), „anul de doliu”, interdicție pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oară tronul țării Românești (ginerele lui Neagoe Basarab avea sprijinul regelui Ioan Zápolya) era un „lotru”, un anume Dragoslav Purcarul, care a vrut să profite de unul dintre războaiele purtate de viteazul Domn cu turcii („când s-a bătut răposatul Radul voievod cu păgânii turci, cu Mehmet beg”). (Să observăm că acei care acordau ajutor unui pretendent erau, de regulă, „răufăcători” - tulburători ai Ordinei -, „adunătură”, „lotri”: „Iar Ion-vodă [cel Cumplit - n.m.] și cu moldovenii au trimis în țara Românească pre Vintilă Vornecul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soț al Ruxandrei, Radu Paisie, s-a războit cu un doritor de domnie. Voievodul a procedat cu „hicleanul”. Ivan Viezure din Lieștii Vâlcii potrivit obiceiului: domnișorul „și-a pierdut capul și averile sale, pentru că Ivan s-a ridicat domn, iar Radul voievod l-a prins și i-a tăiat capul 45. Când se răsculau împotriva Domniei, locuitorii din Lăpușna vizau chiar vârful ierarhiei feudale își puneau în frunte un posibil înlocuitor al celui care îl nemulțumise. Așa au procedat și când
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sa de Rákóczy (fusese, totuși, Domn) și găzduit la Alba Iulia. încercarea de a reveni în țara Românească, împreună cu simenii care îl urmaseră în Transilvania, i-a fost fatală: „Iar Constandin-vodă, prinzând véste, trimis-au pre Preda dvornicul Brâncoveanul și pre Radul stolnicul Fărcășanul și Ivașco Cepariul, cu oști grele. Și făcură război mare la Târgul Bengăi și fără biruiți siiménii. Câți n-au perit de sabie, prinsu-i-au vii. Și prinseră și pre Hrizea spătarul viu. închinându-se boiarii la domnu-său cu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar fecior Mircii, mai 7 zile, leatul 7076. Deci atuncea boiarii câți era pribegi încă au venit de s-au închinat toți la Alexandru-vodă. După acéia trecând 2 luni, iar Alexandru-vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoești, i Mihnea ot Bădéni, i sin Udriște vistierul; i Tudor ot Bucov, i Vladul Caplii, i Pătrașco, i Calotă, i Stan sin Socol dvornicul, și alții, meșița septembrie 1 deni. Și au făcut Alexandru-vodă, den jos de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
marele vornic Radu Popescu, și el autor al unui gest asemănător ce l-a „ transformat” în monahul Rafail de la Mănăstirea bucureșteană Radu Vodă (unde și-a așteptat moartea, ce va veni înainte de 23 mai 1729): „[...] ca fiind vornic mare eu, Radul Popescu, în cinstea și în dragostea măriei sale [ Nicolae Mavrocordat - nota mea, D.H.M.], și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măriia-sa și am mers
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]