168 matches
-
mai precis inducerea mutagenezei pentru a le reduce șansele de existență sau/și efectul biocorosiv [16]. în ceea ce ne privește, această metodă potențială este complet inacceptabilă din mai multe motive. Este vorba de necesitatea menținerii acțiunii agentului mutagen - chimic sau radiativ - în permanență, oricât de riscantă ar fi această întreprindere, pentru a împiedica repopularea spațiului tehnologic cu omologii sălbatici ai organismelor mutante. Altă limită constă în caracterul aleatoriu al efectelor mutagene, implicit obținerea, de la un moment la altul, a altei palete
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
încrengătura Arthropoda (păianjeni) aerobioză - viață exclusiv dependentă de oxigenul molecular alelopatie - secreția de mesageri chimici care inhibă orice alogen, fie aparținând altei specii, fie aceleiași specii, dar de vârstă diferită, în scopul eliminării ca și concurent la sursa de energie (radiativă - plante - sau chimică - chemoautotrofe și heterotrofe) algicid - biocid cu specificitate pentru alge anaerobioză - viață exclusiv în absența oxigenului molecular antropogen - factor de mediu produs (substanță, obiect) sau vehiculat (formă de energie) de om; generat de om areal - spațiu cu caracteristici
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
populații ale altor specii autotrof - al doilea (din punct de vedere evolutiv) tip de organisme, concretizat în folosirea ca sursă de energie a uneia primare; în stadiul actual al evoluției dar și al cunoașterii, există fotoautotrofe, care folosesc energia solară (radiativă) și chemoautotrofe care folosesc energia fixată chimic în alte substanțe reduse, anorganice sau organice, dar rezultate întotdeauna prin fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
energie a uneia primare; în stadiul actual al evoluției dar și al cunoașterii, există fotoautotrofe, care folosesc energia solară (radiativă) și chemoautotrofe care folosesc energia fixată chimic în alte substanțe reduse, anorganice sau organice, dar rezultate întotdeauna prin fixarea energiei radiative a Soarelui pe calea abiotică sau biotică, în trecut (fosilă) sau în prezent. Aceste organisme transformă energia primară în aceea chimică, organică, redusă a substanțelor macroergice, pe care o folosesc pentru ele însele dar și, prin intermediul lanțului trofic, o pun
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de organisme unicelulare neseparate prin membrane celulare, ci doar printr’un perete „colonial“ comun; poate fi asociată, la prima vedere, cu o citoplasmă comună mai multor nuclei cH - raport între înălțimea medie a plantulelor crescute pe un mediu tratat (chimic, radiativ etc.), respectiv pe aceluiași netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
netratat chemoautotrof - v. autotrof cloroplast - organit citoplasmatic vegetal, sediul procesului de fotosinteză consumator - v. biocenoză cormofită - plantă cu organe individualizate, mai multe sau mai puține, după stadiul evolutiv, cu sistem vascular crH - raport între rH-ul unui mediu tratat (chimic, radiativ etc.) și al aceluiași netratat crustaceu - reprezentant al unei clase din încrengătura Arthropoda, ca racul, homarul, superioare brahipodelor d - distanța descompunător - v. biocenoză diatomee - reprezentant al unei clase de alge unicelulare cu peretele celular alcătuit din două valve impregnate cu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
vara (62-72%) și maximă iarna (76-80%). Evoluția anuală aproximativ uniformă se datorează poziției relativ apropiate de zonele înalte din jur și a vegetației irigate (pomi fructiferi, vegetație forestierăă chiar dacă uneori pot avea loc influențe asupra valorilor de umiditate datorită răcirilor radiative din nopțile senine sau ca urmare a apariției fenomenului de inversiune termică. Pentru o bună caracterizare a condițiilor climatice și în strânsă legătură cu regimul temperaturii și umidității aerului, în continuare, se trec în revistă numărul zilelor de iarnă, de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al pătrunderii în Europa Centrală și de Sud - Est a maselor de aer subpolar, atlantic și maritim dinspre nord - vestul și vestul Europei (ciclonii Atlanticului de Nord). Zile de îngheț, cu temperatura minimă diurnă ≤ 0°C sunt posibile în urma efectelor radiative din nopțile senine și liniștite sau prin advecția aerului rece; înghețul este puternic când cele două cauze acționează concomitent, iar efectul lui poate fi dezastruos pentru vegetație. În cuprinsul bazinului, numărul mediu anual de zile cu îngheț este mai mare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
calcul aplicate la limita (în număr nelimitat) ιu; - intensitatea orara de calcul a radiației solare, directe I(D) și difuze I(d), pe orientări cardinale; - intensitatea orara de calcul a aporturilor interne de căldură convective f2'd6(I,c) și radiative f2'd6(I,r); - rata orara a ventilării : pentru împrospătarea aerului, naturale datorită infiltrațiilor ��i a ventilării mecanice h^-1 ; - temperatura aerului care se introduce în încăpere în cazul ventilării mecanice f2ιav; - proprietățile straturilor care compun vitrajul: tău(j), e
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
și obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 1 - Metodă simplificată"); Pot fi întocmite tabele cu rezultate determinate în condiții statice pentru proprietățile fizice ale gazelor, ipoteza care se depărtează mult de caracterul neliniar și dinamic de interacțiune între temperatura și transferul radiativ și convectiv al căldurii prin sisteme vitrate. Pentru determinarea performanței termice a vitrajelor se recomandă utilizarea metodelor numerice bidimensionale (document de referință SR EN ISO 10077-2 "Performanță termică a ferestrelor, ușilor și obloanelor. Calculul transmitantei termice. Partea 2 - Metodă generală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
Viteza vântului exterior 3 Spațiul 1 solară și luminoasă Ți Temperatura aerului interior 4 Stratul j directă Tri Temperatura radianta interioară 5 Spațiul j 10 Factor de reflexie 6 Stratul n solară și luminoasă 7 Interior directă 11 Transfer termic radiativ și convectiv (direct și indirect) NOTĂ Ambianța interioară și exterioară sunt caracterizate de temperatura aerului și de temperatură radianta; mediul exterior este caracterizat și de viteza vântului. 2. Caracteristicile optice și solare ale vitrajelor Pentru fiecare lungime de undă lambda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
exterioară sunt caracterizate de temperatura aerului și de temperatură radianta; mediul exterior este caracterizat și de viteza vântului. 2. Caracteristicile optice și solare ale vitrajelor Pentru fiecare lungime de undă lambda și pentru fiecare strat al vitrajului j, asupra fluxului radiativ spectral normalizat Ij și I'j se pot scrie următoarele ecuații de echilibru (Figură 2) : I(j)(lambda) = tău(j)(lambda) * I(j-1)(lambda) + rho'(j)(lambda) * I'(j)(lambda) I'(j)(lambda) = rho(j)(lambda) * I(j-1)(lambda)+ tău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tău'(j)(lambda) factorul de transmisie spectrala a feței orientate spre interior ; rho(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre exterior; rho'(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre interior; I(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre interior ; I'(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre exterior ; Ecuația (1) se scrie pentru fiecare strat j al vitrajului rezultând un sistem cu n ecuații având că necunoscute valorile lui I(j)(lambda) și I'(j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
orientate spre interior ; rho(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre exterior; rho'(j)(lambda) factorul de reflexie spectrala a feței orientate spre interior; I(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre interior ; I'(j)(lambda) fluxul radiativ spectral normalizat spre exterior ; Ecuația (1) se scrie pentru fiecare strat j al vitrajului rezultând un sistem cu n ecuații având că necunoscute valorile lui I(j)(lambda) și I'(j)(lambda). Sistemul de ecuații se rezolvă punând condițiile la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
j)(lambda) și I'(j)(lambda). Sistemul de ecuații se rezolvă punând condițiile la limita: I(0)(lambda) = 1 și I(n)(lambda) = 0. (2) După rezolvarea sistemului de ecuații și după ce se cunosc, pentru fiecare strat j, valorile fluxului radiativ spectral I(j)(lambda) și I(j)(lambda) se obține: - factorul de transmisie spectrala : tău(j)(lambda) = I(n)(lambda) (3) - factorul de reflexie spectrala : rho(j)(lambda) = I'0(lambda) (4) - factorul de absorbție spectrala : f2α(j)(lambda) = (1-rho
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
sau strat de protecție solară : Ț(j) temperatura absolută; tău (thj) factorul de transmisie solară directă; epsilon(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre exterior; epsilon'(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre interior; q(th,j) densitatea de flux radiativ către interior; q'(th,j) densitatea de flux radiativ către exterior. Figură 3. Datele caracteristice ale stratului j și densitățile de flux radiativ aferente Emisivitatea efectivă epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determină cu ajutorul unui spectofotometru în infraroșu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tău (thj) factorul de transmisie solară directă; epsilon(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre exterior; epsilon'(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre interior; q(th,j) densitatea de flux radiativ către interior; q'(th,j) densitatea de flux radiativ către exterior. Figură 3. Datele caracteristice ale stratului j și densitățile de flux radiativ aferente Emisivitatea efectivă epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determină cu ajutorul unui spectofotometru în infraroșu, care se corectează după procedura descrisă în SR EN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
spre exterior; epsilon'(j) emisivitatea efectivă a feței orientate spre interior; q(th,j) densitatea de flux radiativ către interior; q'(th,j) densitatea de flux radiativ către exterior. Figură 3. Datele caracteristice ale stratului j și densitățile de flux radiativ aferente Emisivitatea efectivă epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determină cu ajutorul unui spectofotometru în infraroșu, care se corectează după procedura descrisă în SR EN 673 anexă A.2. Pentru fiecare strat j al sistemului vitrajului se scriu ecuații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
epsilon este dedusa din emisivitatea normal epsilon(n), determină cu ajutorul unui spectofotometru în infraroșu, care se corectează după procedura descrisă în SR EN 673 anexă A.2. Pentru fiecare strat j al sistemului vitrajului se scriu ecuații de echilibru energetic radiativ rezultând un sistem de ecuații complex, unde temperaturile sunt scrise la puterea a patra : q(th,j) = tău(th,j) * q(th,j-1) + (1 - epsilon'(j) - tău(th,j) * q'(th,j-1) + epsilon'(j) * sigma * Ț(j-1)^4 q'(th
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
radiante exterioare și interioare, respectiv Tr,e fi Tr,i q(th,O) = f2'f3 * Ț(ăe)^4 ; q(th,n) = 'f3 * Ț(a,i)^4 (7) După rezolvarea sistemului de ecuații și determinarea temperaturilor Tj, se pot calcula: - fluxul radiativ net spre exterior q(e) = q'(th,0) - q(th,0) (8) - fluxul radiativ net spre interior q(i) = q'(th,n) - q(th,n) (9) flux termic net, din radiație termică, în stratul j q(th,aj) = epsilon(j
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
f3 * Ț(ăe)^4 ; q(th,n) = 'f3 * Ț(a,i)^4 (7) După rezolvarea sistemului de ecuații și determinarea temperaturilor Tj, se pot calcula: - fluxul radiativ net spre exterior q(e) = q'(th,0) - q(th,0) (8) - fluxul radiativ net spre interior q(i) = q'(th,n) - q(th,n) (9) flux termic net, din radiație termică, în stratul j q(th,aj) = epsilon(j)'q(th,j- 1)-epsilon'(j)* q'(th,j) +(epsilon(j)+epsilon'(j))*f2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de bilanț energetic, în fiecare nod al rețelei de calcul, rezultă un sistem de ecuații algebric neliniar. Pentru rezolvarea sistemului de ecuații rezultat, se recomandă utilizarea unui proces iterativ, datorită caracterului neliniar și dinamic de interacțiune între temperatura și transferul radiativ și convectiv al căldurii. Caracterul dinamic impune rescrierea sistemului de ecuații, datorită modificării coeficienților sistemului de ecuații, pentru fiecare pas al calculului iterativ. Anexă A10 PARAMETRI DE PERFORMANȚĂ TERMICĂ A ELEMENTELOR DE ANVELOPA ÎN CONTACT CU SOLUL ȘI TEMPERATURI ALE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
delimitate de suprafețe izoterme - temperatura medie de radiație este calculată că media ponderata cu suprafețele a temperaturilor superficiale pentru fiecare element de construcție interior - distribuția radiației solare pe suprafețele interioare ale încăperii nu depinde de timp - distribuția spațială a părții radiative a fluxului de căldură datorat surselor interioare este uniformă - coeficienții de schimb de căldură prin convecție și prin radiație (lungime de undă mare) pentru fiecare suprafață interioară sunt considerați în mod separat - dimensiunile fiecărui element de construcție sunt considerate pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
19) j=1 n d(i,r) = Σ d(i,r,j) (2.20) j=i unde: n numărul de surse interioare de căldură d(i,c) fluxul de căldură convectiv al fiecărei surse d(i,r) fluxul de căldură radiativ al fiecărei surse Fluxurile de căldură în nodurile de temperatură se determina cu relațiile: d(i) = d(svl) + f(să)d(sd) + d(int c) (2.21) d(s) = P(rs)[1 - f(să)] d(sd) + P(rsd)d(int
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
21) d(s) = P(rs)[1 - f(să)] d(sd) + P(rsd)d(int r) (2.22) d(m) = P(rm)[1 - f(să)]d(sd) + P(rmd)d(int r) (2.23) P(rs) și P(rm) reprezintă componentele radiative ale aporturilor interioare în nodurile ι(s) și ι(m). P(rs) = [A(ț) - A(m) - H(es)/h(is)] / A(ț) P(rm) = A(m)/ A(ț) P(rsd) și P(rmd) reprezintă părțile radiative ale aporturilor solare directe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]