416 matches
-
terasele bodegilor cu clienții lor, vânzătoarele de flori, o femeie urmată de un câine, chioșcurile de ziare, autobuze, automobile, peisajul de totdeauna. Plec, se hotărî. Se întoarse la masă și-l sună pe șeful de cabinet, Trebuie să dau o raită pe aici, spuse el, comunicați consilierilor care se află în clădire, dar numai în cazul în care ar întreba de mine, în ce privește restul, las pe mâna dumneavoastră, O să spun șoferului dumneavoastră să aducă mașina la ușă, Vă rog, dar, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
cât e de extraordinar, până unde a fost aproape un miracol faptul că spuseseră pe mâine și iată că a devenit o certitudine ceea ce nu fusese decât o problematică posibilitate. Primarul se urcă în mașină. Se ducea să dea o raită prin oraș, să-i privească pe trecători, fără grabă, staționând din când în când și coborând ca să meargă puțin pe jos, să asculte ce se vorbea, în fine, să ia pulsul orașului, să-și dea seama de forța marii febrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mi-o povestească ea. Comisarul ieși înainte, apoi inspectorul, apoi agentul. Bărbatul care scrisese scrisoarea rămase să-i privească în timp ce coborau scara. Clădirea nu avea lift și nici nu era de așteptat să aibă vreodată. Cei trei polițiști dădură o raită cu mașina prin oraș ca să treacă timpul până la prânz. Nu aveau să mănânce împreună. Aveau să parcheze automobilul aproape de o zonă cu restaurante și să se împrăștie fiecare la restaurantul său, ca să se întâlnească din nou după exact nouăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
toc, Nu sunt eu omul care să amenințe o femeie cu un pistol, domnule comisar, După aceea o să-mi povestești, și nu uita, îți este interzis să-i bați la ușă înainte de zece și jumătate, Da, domnule comisar, Dă o raită, bea o cafea dacă găsești unde, cumpără un ziar, uită-te la vitrine, sper că n-ai uitat lecțiile pe care pe care ți le-au predat la școala de poliție, Nu, domnule comisar, Foarte bine, strada ta e asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de acțiuni. Clientela localului era formată din elevii de la liceul industrial din apropiere care veneau să se joace la un joc video vechi de când lumea așezat Într-un colț, și din niște vânzători ambulanți care, fie vară, fie iarnă, dădeau raită prin cartier călare pe niște scutere. Puteai să strigi În gura mare „Cocaină!“, că tot nu era nici un risc să apară poliția. De ce-i plăcea oare lui Yaguchi să joace genul ăsta de comedie ieftină? De ce oare atunci când spunea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și piscină. Își făcuse un program ridicol pe care-l respecta orbește: după ce Înota cam un kilometru, intra În saună, apoi priza o linie, după care mânca o supă de aripi de rechin sau un pui tandoori. Apoi dădea o raită prin cluburi. De preferat cluburi cu dansatoare goale sau cluburi de salsa. Keiko lua Întotdeauna mescalină sau LSD Înainte de a pleca prin discoteci. Apoi se Întorceau În toiul nopții la hotel, unde Îi așteptau petrecerile cu cocaină. Liniile de cocaină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Și desigur noi îi (le) ofeream câte o băuturică... Pucă era mai ponderat, Pîcă insă, după câteva „vodci, romuri sau coniace” la bord începea să facă spectacol: „Cu bețivii mei să fiu aș vrea/ Pe la crâșme să mai dăm o raită,/ Cu parale toți la teșcherea/ Eu în capul lor vătaf de haită//”. Noi, eram în extaz! Învățasem cu toții poezia pe de rost! Apoi recita, fără frică, epigrame, catren după catren... avându-l ca subiect pe Alexandru Graur, Adrian Păunescu, pe
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
priceapă nimeni ce spun: „Până seara, Francisc și Ade se plimbară cu mașina de serviciu banalizata prin angrourile Niro, Europa și Dragonul Roșu cu o forotgrafie după ei, si întrebând pe micii afaceriști chinezi despre Shung Joey. Apoi dădură o raita la „Manciurian-Club”, „Hong-Cong-Cafe”, „TAIWAN-Private tea”, „Petit Dragon Vert” și încă jumătate de duzină de localuri chinezești; jumate dintre ele erau bordeluri clandestine, un sfert erau fumătorii de opiu pentru clienții asiatici, și restul erau așa de nou-deschise, încât încă nu
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
-mi place totuș, cum s-a emancipat cartierul nostru. Patiseria asta nouă mi-a părut destul de curățică și atrăgătoare. Fac și pizza la comandă. S-a schimbat micro doișpe cât am lipsit eu. -Dar ce credeai? Mai târziu dăm o raită prin cartier amândouă și te duc la un bar nou pe care nu cred că-l știi și e destul de șic. -Hai nu mai spune! Vin cu plăcere... Am băut cafeaua și tot vorbind noi verzi și uscate am uitat
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
sabia și buzduganul vei prelua comanda în locul meu. - Aș fi onorat, dar până atunci este nevoie de tine. Când trupul ți se va înmuia, ne vei fi de folos prin sfaturile tale. - Atunci arată-ți curajul și să tragem o raită până la iaz. Să nu ne abatem de la drum indiferent de ispite. Cei doi se afundară în adâncurile codrului, iar ceilalți oșteni rămaseră în așteptare. După o goană nebună ajunseră la marginea iazului și mare le fu uimirea, când zăriră în
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
minune plină de farmec îți dau în dar. Vine-mplinirea și îmi alintă visuri și gânduri, în timp ce-ascult săgeți albastre vibrând în țintă și promițându-mi un nou tumult. Vine dorința, mă ia de mână și dăm o raită prin zbor voios, ea preschimbată-n superbă zână, eu părând umbra lui Făt-Frumos. Alter ego Mă opresc privind mereu în urmă și revăd urcușul meu bizar, care chiar dacă-ntr-o zi se curmă, va sfârși făcând din pisc altar. A
VINE... ALTER EGO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368054_a_369383]
-
tocmai venea unul care mergea în centru și trecea în apropiere de casa lor. S-a urcat și în scurt timp a ajuns acasă, a intrat să-și facă un duș și să se schimbe, ca apoi să dea o raita pe la restaurant, unde părinții săi lucrau și duminica din greu și nu le strică o mână de ajutor. Maria Carla și Deșire s-au privit un moment în tăcere, apoi cea din urmă, a rupt tăcerea: - Am avut mare noroc
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CĂLĂTOR Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Călător Azi am plecat de-acas’, că vreau să dau o raită Printre tristeți și doruri, ce rup, precum o haită De lei flămânzi din junglă, ce sfâșie-o gazelă, Din trupul meu de lut, vegheat de-o imortelă. Și am pornit la drum, urcată-n Carul Mare Dorind s-ajung la
CĂLĂTOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368660_a_369989]
-
să-i mărească temerile: - De foamea, frica și frigul din România am scăpat, aici ne așteaptă altele, n-ai grijă, o să ne ajungă din urmă. Cele mai plăcute plimbări ale noastre erau în zilele de Sâmbătă când dădeam câte o raită prin târgul arăbesc. De acolo ne-am cumpărat niște taburete joase din piele de cămilă, pe care le-am împrăștiat prin odaia mare, adică salonul, iar pe la colțuri am așezat câte un vas înalt din aramă bătută sau din sticlă
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
al Națiunilor Unite...zona a fost și este sub permanentă supraveghere pentru menținerea unui climat pașnic în acest fost teatru al luptelor sângeroase dintre ciprioții greci și turci. Cele câteva ore de plimbare prin Nicosia s-au încheiat cu o raită într-un mall din care ne-am ales cu o tigaie de teflon achiziționată la un preț foarte bun: 2 euro!!! ( era absolut necesară pentru că urmau zilele în care Mădălina trebuia sa meargă serviciu iar eu să o aștept cu
NICOSIA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344500_a_345829]
-
trecea, apoi pleca mai departe. Însă, la un moment dat, în dreptul unei gospodării nu prea arătoase, mirosul lui fin îi consimți că acolo ar fi rost să încerce. Se strecură prin gardul de la portița de intrare în ogradă, trase o raită, în joacă, printre orătăniile din curte, mai mult ostenindu-se, nicidecum să prindă ceva, găinile erau ținte prea mari pentru amărâtul de el. Atunci, se resemnă, și, văzând lângă grajd cușca goală a dulăului, intră în ea și se așeză
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
sentim,entul e teribil, mă temeam că nu vom izbuti, mai sunt și riscurile... Suntem doi nebuni... -Hai să înnoptăm aici! -De acord și vom coborâ în zori. Instalăm cortul între cele două stânci... -Gândește-te la cină, eu dau o raită prin preajmă, cred că nu departe există un izvor... Ascultă! Ca un susur de apă, nu?... -Chiar și în aer se simte umiditate... Să nu te depărtezi prea mult... Mi se pare cam cald.... -Și mie, parcă nefiresc la o
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361799_a_363128]
-
LUPUL SUR Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 712 din 12 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Lupul sur era un lup bătrân, șeful haitei, care vâna în pădurea unde bunicul era pădurar. Într-o zi, când bunicul dădea o raită prin pădure, pentru a verifica locurile de adăpost și hrană pentru căprioare, a zărit pe colnic, o căprioară sfâșiată de lupi. Bunicul s-a apropiat de trupul fără viață, l-a privit îndelung cu milă, apoi, la auzul unui urlet
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
ale bărbaților. - Nepoate, cum ți se pare evoluția noii societăți? - îl întrebă Contele Dracula. - De-aproape un sfert de veac învinuiesc vechiul regim! Au sărăcit țara, ducând-o în paragină... - Așa mi se pare și mie... Mai dau câte o raită peste munți, peste dealuri și câmpii și unde altădată erau livezi și lanuri întinse de grâu și de porumb găsesc numai mărăciniș... Prin centrele industriale unde lucrau cândva muncitorii în trei schimburi forfotind ca furnicile, acum aleargă șerpii, șopârlele, șobolanii
XXVIII. „IMPERATORUL” (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352549_a_353878]
-
cu teamă parcă să nu deranjăm un musafir imaginar din păcate, între timp pereții s-au scorojit zidurile s-au crăpat de bună seamă camera de oaspeți a obosit să tot aștepte din când în când pisoiul dă câte o raită, dar iese repejor s-o fi pripășit, oare, vreun șobol de seamă căci păienjeni berechet sau ne-om fi pricopsit cu vreo stafie... Brrrr... Ctrl/Cmd+V Referință Bibliografică: CAMERA DE OASAPEȚI / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CAMERA DE OASAPEŢI de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350541_a_351870]
-
greșit nu au nicio pocăință, Ba fi mulțumit că ai și ocazia de-ai vedea, C-apoi votați ori ba, dar la sigur te-or uita! Oare cum tot pot unii a se tot schimonosi, Cum de tot ăia dau raite - voturi a cerși? Chivernisesc..dar, cu morala îndatorează, Promit precum că ‘plaiața lor e cea brează. Resposabilitatea-i reală la cel ce votează, Ei, dar ce-i la acela votat ce hibernează? Doarme pe el și prin foruri străine acum, Iar
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
bunătăți. Bunica-mi făcea cu ochiul, îmi dădea un coșuleț și eu alergam să strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru masă. În drum
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 720 din 20 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului LUPUL SUR Lupul sur era un lup bătrân, șeful haitei, care vâna în pădurea unde bunicul era pădurar. Într-o zi, când bunicul dădea o raită prin pădure, pentru a verifica locurile de adăpost și hrană pentru căprioare, a zărit pe colnic, o căprioară sfâșiată de lupi. Bunicul s-a apropiat de trupul fără viață, l-a privit îndelung cu milă, apoi, la auzul unui urlet
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
bântuie, parcă, fantomele trecutilui acestor tărâmuri... Aflasem că unul dintre siturile cel mai bine conservate din țările Mediteranei de Est este situl neolitic Choirokoitia, datând din anul 7.000 î.Hr., situat pe ruta Larnaca-Limassol; bineînțeles că nu am ratat o raită în acea zonă la întoarcerea spre casă, ocazie cu care am mai aflat că din 1998, situl a intrat în patrimoniul UNESCO. Ziduri de apărare, morminte și ruine de case de fermieri care cultivau în zona aceasta cereale, cu plăcuțe
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
aprilie 1955, trăind alături de circa 100 de spanioli care părăsiseră patria lor cu 20 de ani în urmă, în timpul Războiului Civil, momente pline de emoție generată de revederea familiilor lor. Asistă la tulburătorul spectacol din timpul debarcării și dă o raită prin Barcelona, iar apoi se îndreaptă spre Franța, pe care o va revedea după patru ani... Braț la braț cu amintirile - Paris și Nancy Următoarele două luni le-a petrecut la Paris. Genu Ștefănescu ajunsese în „orașul luminilor” în ajunul
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]