163 matches
-
ieri. Era un om generos, care aprecia totuși multe lucruri ce se făceau. Mă plimbam cu el prin oraș și îmi spunea: „Uite, blocurile astea ridicate aici vor rezolva ceva din problema locuințelor”. Vreau să spun că nu era un ranchiunos, adică, dacă era vreun merit de recunoscut, o făcea cu plăcere. Și-mi tot spunea ce frumoasă e România și că nepotul, dacă va vedea țara, va învăța limba imediat. I-a făcut un traseu foarte complex, dar în același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
această soluție de societate. Cred că m-am înșelat încă o dată. Combinația de limbă de lemn ceaușistă (mai bine zis, sechelele ei) cu euro-jargonul birocratic de la Bruxelles a dat naștere unor euro-hibrizi dâmbovițeni monstruoși. Iar ca mică notă personală rancunière (ranchiunoasă), cum ar spune frații francezi, astfel de exemplare m-ar putea întreba la un potențial interviu de angajare, cu un aer superior: „Ce experiență europeană aveți?“ Fuck off, mi-e o scârbă... Mirel 7 decembrie 2005 Nu mai suport seminariile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și chiar primise galoanele de Comandor. Atunci, de ce-l apucase strechea? Nimic neobișnuit, amice: italianca Îl Înșela cu contele Fosco. Și, colac peste pupăză, Sangiácomo a descoperit Înșelătoria abia după moartea celor doi hoțomani. Știi doar ce răzbunători și chiar ranchiunoși sunt calabrezii. Ce-au avut și ce-au pierdut! Comandorul, pentru că nu se mai putea răzbuna nici pe femeie, nici pe farsorul consular, s-a răfuit cu fiul lor, Ricardo. Când să se răzbune, o persoană oarecare, tu, de pildă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
manifestație masele cîntau: Hai la lupta cea mare, rob cu rob să ne unim! Și un reacționar de pe margine bolborosind: "Ei și dacă ai să te unești rob cu rob ce-ai să faci?!" Nu credeam că e atât de ranchiunos. Fiindcă ăsta era sentimentul pe care ți-l inspira. De altfel ironia soartei îl adusese tot în preajma lui Zaharia Stancu și anume în rol de subaltern, cum îi prezisese teleormăneanul cu mulți ani înainte. Că, amenința autorul Cailor lui Cibicioc
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
nu-i mai plăcea, bănuia, intuia poate că destinul meu avea să fie mai aventuros și mă invidia? Râsul meu triumfător i-o confirma, se dăduse de gol, dar era alături de mine, nu avea în firea lui nimic obtuz sau ranchiunos. - Bine, zic, hai să fugim! - Clar!... Ne facem marinari. Sau mergem pe jos, ca Mihai Tican Rumano... Dar pe apă e mult mai... Să străbați oceanul ca Cristofor Columb... Descoperim noi ceva... mai sunt insule. Îi supunem pe băștinași... Știi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Paleologu (patru articole) și chiar bunul prieten al directorului de la Humanitas, Andrei Pleșu! Iar dacă e să-i găsim calități filosofului... mă rog, acestea sunt mai degrabă literare... Din păcate pentru Liiceanu, canonizatorul nostru nu e numai megaloman, ci și ranchiunos. O spun din proprie experiență. Cotidianul, 6-7 aprilie 2002 Academia Franceză Îl simt imediat când nu e în apele lui... Zace într-un colț și mustăcește. — Ce ai? Nu răspunde. Spune, domnule, ce ai! Ți s-au înecat corăbiile? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
cap cu Păunescu și Vadim, care au încercat a-i anexa, exploatându-le coarda sentimental-patriotică. Am polemizat pe această temă cu Vieru. Alta a venit din partea celui numit de Iliescu director al Institutului Cultural Român, Augustin Buzura, tip discreționar și ranchiunos în carierismul d-sale tulbure, care, în temeiul sacului cu bani cu care alimenta o serie de publicații românești de peste hotare, a impus revistei "Contrafort", ca și Editurii "Cartier", linia propriilor sale idiosincrasii. Așa încât Goma s-a văzut radiat din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
22 La câteva zile după ce domnul Chawla își propusese planul, acesta fu pus în aplicare. Începu antrenarea celor care urmau să prindă maimuțele în ritm forțat, deși nimeni nu era sigur în ce anume trebuia să constea antrenamentul. brigadierul, încă ranchiunos dat fiind că ideea sa fusese respinsă în favoarea acestui plan slab și mizer, striga ordine la megafon la oamenii săi în suferință, punându-i să se miște în ritm, să sară din copaci, să alunece în jos pe frânghii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
căzu pe gânduri. ― Îți intuiesc raționamentul. Dar nu-ți pot aduce vreo clarificare. În ultimul timp, Crang îl domină pe Thorson, iar eu, în multe probleme, sunt cu totul lăsat de-o parte. Mă tem ― zise el cu uu zâmbet ranchiunos ― că m-au pus în carantină. Deci, iată de ce se află el acolo, oferindu-și informațiile, pentru a primi altele în schimb. Într-o sclipire. Gosseyn îi văzu deodată pe pământenii aceștia, începând să realizeze că fuseseră manipulați ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
celebritate, îl contra Fanny. De ce v-ați lăsat de scris, de ce v-ați retras din lumea literară... — Continui să public cărți, spuse el. — Da, știu. Antologiile Paragon. O treabă la îndemâna oricui. — Ei bine, nu tocmai la îndemâna oricui, zise el ușor ranchiunos. Trebuie să ai capacitatea de a citi. Trebuie să știi unde anume să cauți lucrurile de care ai nevoie... — Știți, proza dumneavoastră a însemnat cândva foarte mult pentru mine, i se destăinui Fanny. — Serios? — Am citit Adăpostul când aveam cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
și frumoase, posesoare pe veci a unor soți buni sau păcătoși, în mare parte transformați în amintiri de coasa războiului; subofițerii cu un QI modest; preoții consacrați dar și popii grași, bețivi și afemeiați; intelectualii ratați gen Dobru, lăudăroși și ranchiunoși. O figură cu totul aparte o face predicatorul Lukov un lipov cu burtă ultrageneroasă, aflat într-o bahică competiție de persuadare a mai tânărului Luca Guțaga, român din Pocrovca Nouă. Specialitatea predicatorului Lukov era molocanismul, o învățătură religioasă mai puțin
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
22 La câteva zile după ce domnul Chawla își propusese planul, acesta fu pus în aplicare. Începu antrenarea celor care urmau să prindă maimuțele în ritm forțat, deși nimeni nu era sigur în ce anume trebuia să constea antrenamentul. brigadierul, încă ranchiunos dat fiind că ideea sa fusese respinsă în favoarea acestui plan slab și mizer, striga ordine la megafon la oamenii săi în suferință, punându-i să se miște în ritm, să sară din copaci, să alunece în jos pe frânghii, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Părintele Isla pe Gil Blas al lui Lesage. Cineva îl acuză că principala sa resursă este credința adâncă în ignoranța din jurul său, dar cine-l judecă astfel uită că credința mută munții din loc. Suprema injustiție a unor asemenea judecăți ranchiunoase și-a altora ca ele formulate de oameni cărora Paparrigópulos nu le-a făcut niciun rău, injustiția lor notorie poate fi însă limpede pusă în evidență prin simplul fapt că Paparrigópulos n-a dat încă nimic la lumină și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-i aducă deloc atingere. Avea o fire suficient de tolerantă, încât, lăsând mult de la sine, să nu-l poată afecta nicio răutate venită din afară; nu se simțea defăimat și nici calomniat, de aceea, de altfel, ajungea rareori să fie ranchiunos. Totuși, când se întâmpla s-ajungă în situații delicate, el știa lesne să se apere, iar singura lui armă, atât de apărare, cât și de atac, era doar ironia. Într-adevăr, nu-i lipsea deloc simțul ironiei. În exprimare, până la
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
era singurul curs la care reușise să satisfacă standardele de înmatriculare, și Llanstephan fusese mai mult alegerea calculatorului de la UCCA decât a ei. Tatăl electrician și autodidact al lui Carol a fost dezamăgit și și-a exprimat nemulțumirea în discursul ranchiunos de la nuntă, plin de ironii pedante și insinuante la adresa membrilor familiei lui Dan și a invitaților care, provenind din clasa de mijloc, mai educată, crezuseră că încerca doar să fie amuzant. Nici unul dintre ei nu era credincios, iar lista de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Asiaticus, pe care populares, naivi, îl respectau deoarece, datorită prezenței impunătoare, manierelor rafinate și culturii sale, frecventase multă vreme locuința Antoniei. Interesele sale economice nu aveau însă nici o legătură cu vechile prietenii. Prin câteva cuvinte îl distruse pe veneratul și ranchiunosul Lucius Arruntius. „Îți era teamă, îi aminti în plină Curie, de lipsa de experiență a tânărului nostru candidat? Te întrebai cine i-a inspirat discursul programatic? N-ai fi putut niciodată să afli, fiindcă l-a scris singur. A izvorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
firmei Köber: Cu Köber până la Cercul Polar. 34. Gheretă pierduse odată cinci partide de șah la rând În fața lui Grațian și de atunci evita să le mai calce pragul. Chiar pensia le era Înmânată la poartă. Doamna Moduna regreta firea ranchiunoasă a poștașului, dar nici nu se străduia să i-o schimbe. Era oricum prea târziu și, pe deasupra, nu avea o simpatie specială pentru doamna Gheretă. Dacă pensiile le veneau o dată pe lună la dată fixă, Programul Radio-TV Îl primeau săptămânal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
în siguranță în ceea ce privește angaraua mea cu suprimarea dovezilor. În timp ce interogatoriile celor din carnețel țineau prima pagină a ziarelor, restul circului mergea înainte: ponturi, ponturi și iar ponturi care iroseau mii de ore de lucru ale polițiștilor. Telefoanele acuzatoare și plîngerile ranchiunoase i-au determinat pe polițaii locali să-i salte pe diverși nebuni răzbunători, care își dădeau în gât inamicii pentru sute de delicte închipuite, mai mult sau mai puțin importante. Tot felul de haine de damă aruncate te miri unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
faptul că am uitat să fac niște vânzări și am fost salvată de o reducere surpriză a ratei - mi-a dobândit statutul temporar de zeiță a biroului. Îmi fac de lucru la distribuitorul de cafea, primind omagii de la colegii mei ranchiunoși, dar plini de admirație. —Kate, cred că ai fost singura persoană care a anticipat reducerea făcută de Rezerva Federală plus restabilirea pieței, se minunează Gavin Mătreață. Îmi compun o expresie care sper să fie imaginea modestiei și mândriei discrete. —Căcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
bărbatul ăla gras?”, rostit public de Brummell În Hyde Park și desemnându-o pe Alteța sa Regală, precum și o puzderie de cuvinte asemănătoare explică totul cu mult mai bine decât uitarea conveniențelor, justificată de altfel printr-un pariu. Dar nici Îndepărtarea ranchiunoasă a prințului, nici micile Înfrângeri nu zdruncinaseră Încă, În acea vreme (1813), poziția lui Brummell. Mâna care-l Înălțase cândva, acum retrasă, nu Îl făcuse să cadă, iar saloanele Îi rămăseseră fidele. N-a fost de ajuns. Regentul vedea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dat buzna urlând! GARDIANUL: Eu te-am speriat? Mârșavule! CĂLĂUL (Către ARTUR.): Tot timpul are ceva cu mine. GARDIANUL (Către ARTUR.): Domnule! Nelegiuitul ăsta a vrut să vă taie capul! CĂLĂUL (Bufon.): Eu? Minciună și iar minciună! (Către ARTUR.) E ranchiunos, se răzbună pe mine pentru că am copilărit împreună... GARDIANUL (Arată către topor.): Iată dovada! (Către ARTUR.) Dacă nu intram adineaori pe ușă erați mort! ARTUR (Către CĂLĂU.) Chiar așa? CĂLĂUL: E nebun. Toată lumea știe. GARDIANUL (Îl ia de guler pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
din frigiderul Valericăi, închideam ochii, deși mi-era rușine pentru el. Sări în picioare și alergă la scrin. ― Auzi Mirciulică? Prietenul nostru Doru s-a făcut bine! Cotoiul rămase încremenit, ca un sfinx. Melania își strâmbă buzele: ― Mirciulică e puțin ranchiunos, dar foarte puțin, vă asigur. Nu poate să uite că Doru ciupea uneori și din parizerul lui... Se întoarse cu o sticlă și două pahare. ― E un vin de Madera, domnule maior. O bunătate! Îl păstrez pentru ocazii sau beau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se ridică să-i deschidă. ― Nu înțeleg cum poate să-ți ardă de plimbare tocmai acum. Aceasta nu-i o dovadă de sensibilitate, ci doar o manieră de a protesta pentru că nu ți-am adus jeleuri. Să știi că persoanele ranchiunoase îmi plac și mai puțin! Mirciulică se strecură afară. Melania Lupu, bosumflată, se ciupi ușor de bărbie. ― Hai, fetița mea, nu te posomori! Toată viața a trebuit să te descurci singură, e destinul tău... Deci povestea cu telefonul nu e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Cristescu îl întrerupse: ― Ca să-l citez pe domnul Matei, marile pasiuni izbucnesc de multe ori atunci când te aștepți mai puțin și vizavi de cine nu te aștepți... ― Uluitor!! ― Tot domnul Matei presupunea că... În fine, fiind un tip violent și ranchiunos, excesiv de dur... Grigore Popa tremura de indignare. ― E un ticălos! ― Dumneavoastră îl cunoașteți mai bine... ― Un ticălos, un obsedat sexual! Orgiile lui sânt de pomină! A ajuns să ne cunoască tot cartierul. Întrebați vecinii! Urlă de nebun, în puterea nopții
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
profesiunea, situația familială până la nepoți, precum și anul, ziua și fapta de care se făcuseră vinovați). " De fapt, își zise Cristescu simțind cum îi transpiră degetele pe scoarța neagră de piele, aici e toată viața lui..." Îl înspăimîntară meschinăria preocupărilor, meticulozitatea ranchiunoasă cu care își alimenta inimiciții de-acum câteva decenii, fleacuri fără importanță, de genul: "M. S. ― 68 de ani, colonel pensionar, doi fii etc. a declarat public la 12 februarie 1934, în barul Cazinoului din Sinaia că sânt un impostor
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]