2,252 matches
-
au fost aplicate recomandările conform ghidurilor actuale, mortalitatea, morbiditatea și calitatea vieții în rândul vârstnicilor au fost comparabile cu cele înregistrate la tineri (5,6). O limitare importantă în intensificarea măsurilor terapeutice la vârstnici este reprezentată de lipsa trialurilor clinice randomizate, limita de vârstă fiind frecvent un criteriu de excludere (1). Sindromul coronarian acut (SCA) reprezintă principala cauză de deces la vârstnici, peste 80% dintre decesele prin infarct de miocard înregistrându-se la această categorie de vârstă. Octogenarii au o rată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
care a inclus 5.201 pacienți cu vârsta peste 65 de ani care primeau statine, respectiv o scădere a mortalității globale, cât și a incidenței evenimentelor cardiovasculare (32). Prospective Study of Pravastatin in Elderly at Risk (PROSPER), un studiu prospectiv, randomizat, dublu orb, placebo controlat, a evaluat rolul terapiei hipolipemiante cu statine la pacien ii vârstnici atât în prevenția primară, cât și secundară. Acest studiu a inclus 5.804 pacienți (2.804 bărbați și 3.000 femei) cu vârste cuprinse între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
Sever și colaboratorii săi a inclus 10.305 pacienți cu vârsta peste 55 de ani, cu HTA și cel puțin 3 alți factori de risc cardiovascular și cu o valoare bazală a LDL -coleste- rolului de 133 mg/dl, supuși randomizat tratamentului cu atorvastatin 10 mg/zi sau placebo. Rezultatele studiului au arătat beneficii substanțiale ale terapiei cu statine la doar un an de terapie, reducerea mortalității cardiovasculare cu 36%, a evenimentelor cardiovasculare cu 29% și a accidentului vascular cerebral cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
în schema terapeutică 5 sau mai multe medicamente, iar 12% au peste 10 medicamente (53). Sunt binecunoscute efectele secundare ale statinelor, în special miopatia și creșterea enzimelor de citoliză hepatică. Siguranța administrării terapiei hipolipemiante a fost evaluată în două studii randomizate, placebo controlate, conduse de La Rosa și Santinga. Rezultatele au arătat că terapia cu statine a fost asociată cu o scădere a nivelelor colesterolului similare la vârstnic cu adultul tânăr și că nu au existat diferențe în incidența efectelor adverse între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
poate fi dificil, având în vedere că aceste simptome sunt vagi și trebuie excluse alte cauze frecvent decelate la vârstnici, precum bolile reumatologice, hipotiroidia și defi - citul de vitamină D. Frecvența mialgiei variază între 1,5 i 5% în studiile randomizate și 5 -10% în studii observaționale, iar frecvența miopatiei severe este rară (60,61). Incidența rabdomiolizei este estimată la 1-3 cazuri la 100.000 pacienți/an (61,62). La pacien ii vârstnici, incidența crescută a miopatiei este explicată prin comorbiditățile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
iar dacă valorile crescute persistă, terapia cu statine trebuie reconsiderată. Este necesară întreruperea terapiei atunci când valorile creatin- kinazei sunt de cel puțin 10 ori mai mari decât normalul și/sau în prezența rabdomiolizei. În ultimii 10 ani, multiple studii clinice randomizate au evaluat efectele statinelor asupra enzimelor hepatice, demonstrând că toate statinele utilizate în schemele terapeutice la momentul actual determină hepatocitoliză, deși incidența este sub 2% (când toxicitatea este definită drept creșterea enzimelor hepatice de 3 ori peste limitele superioare ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
adverse alte torcetrapibului nu sunt consecința inhibării proteinei de transfer a colesteryl -esterului și nu sunt prezente și la alte medicamente aparținând acestei clase (109 -111). Un alt compus aparținând acestei clase de medicamente, anacetrapib, a fost testat în studiul randomizat, dublu orb, placebo controlat DEFINE (The Determining the Efficacy and Tolerability of CETP Inhibition with Anacetrapib) la 1.623 pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 18-80 de ani, cu boli cardiovasculare sau cu factori de risc cardiovascular, urmăriți timp de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
prezența sau absența anginei pectorale stabile, în particular după infarctul miocardic sau angioplastia coronariană (22). 16.3.5. Statinele Statinele și au dovedit eficiența în prevenția secundară, prin reducerea riscului de evenimente cardiovasculare. O meta analiză a 26 de trialuri randomizate, incluzând 170.000 de participanți, arată că reducerea LDL colesterolului atrage reduceri ale incidenței evenimentelor cardiovasculare majore, astfel că, pentru reducerea cu 2 3 mmol/litru a LDL colesterolului se obține o reducere a incidenței anuale a acestor evenimente la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
datelor din National Cardiovascular Disease Registry se arată că mortalitatea în spital la pacienții peste 80 de ani la care s-a efectuat intervenție coronariană percutanată a scăzut de la 3,5% la 3% din anul 2001 până în 2006 (33). Trialul randomizat TIME (Trial of invasive versus medical therapy in elderly patients with chronic symptomatic coronary artery disease) a investigat rezultatele terapiei de revascularizare comparativ cu cele ale terapiei medicamentoase la pacientul vârstnic peste 75 de ani, cu angină pectorală stabilă, cel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
mai mici, unicentrice, au evidențiat de asemenea o corelație semnificativă între HTA și complicațiile cardiovasculare, inclusiv HVS, cardiopatia ischemică, ateromatoza carotidiană [Barbagallo et al., 1999] și mortalitatea cardiovasculară [Ponticelli et al., 1994]. Nu s-a demonstrat formal, prin studii mari, randomizate și controlate, că reducerea TA ar ameliora prognosticul pacienților cu TR, dar aceasta pare o aserțiune logică, având în vedere riscurile cardiovascular și renal legate de HTA la acești pacienți, precum și rezultatele studiilor intervenționale din populația hipertensivă generală. După recomandările
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
afectare a funcției renale și când se presupune ameliorarea HTA și a funcției grefei după procedură. Intervenția este, dimpotrivă, contraindicată atunci când există dificultăți tehnice, rezultate incerte în privința HTA, stenoză stabilă, neprogresivă ori posibilitatea regresiei spontane [Buturoviæ-Ponikvar, 2003]. Nu există studii randomizate comparative între revascularizație și tratamentul conservator.
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
mai mari de 90 de ani, diferențele au fost nesemnificative statistic. În concluzie, datele disponibile din literatură par să lase impresia că TAVI este o procedură benefică la pacienții foarte vârstnici cu stenoză aortică severă. Această ipoteză necesită însă studii randomizate controlate pentru a fi confirmată. 22.2. Insuficiența aortică Insuficiența aortică este mai puțin frecventă la adulții vârstnici în comparație cu stenoza aortică și insuficiența mitrală. Majoritatea bolnavilor vârstnici prezintă dublă leziune aortică (stenoză aortică și insuficiență aortică), incidența regurgitării aortice pure
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
normală, măsurată la nivelul arterei pulmonare, este de 18 25 mmHg pentru sistolică și de 4 12 mmHg pentru diastolică. Pentru definirea HTP se utilizează valorile determinate prin cateterismul cordului drept, utile pentru raportarea unitară a cazurilor în studiile clinice randomizate și registrele naționale sau internaționale. Conform ghidului ESC, publicat în 2009, HTP se definește prin creșterea presiunii medii în artera pulmonară peste 25 mmHg în repaus și peste 30 mmHg la efort (valorile normale în repaus și patologice la efort
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
pe termen lung. La toate grupele de vârstă, cu condiția ca aceasta să fie efectuată într -un timp cât mai scurt, conform recomandărilor din ghidurile actuale (24). Cu atât mai mult, analizele efectuate pe subseturile de pacienți vârstnici din trialurile randomizate enumerate mai sus, dar și din alte trialuri special dedicate (Seniors PAMI) arată că, la acești pacienți, PCI aduce beneficii suplimentare fa ă de cazul pacienților mai tineri în ceea ce privește evenimentele adverse cerebrovasculare, mortalitatea sau recurența evenimentelor ischemice, dacă se ia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
OMS completează informațiile despre prevalență la adulții peste 50 de ani din țările slab și mediu dezvoltate din Asia, Africa, America de Sud și Federația Rusă (7). Până în 2014, au fost colectate datele a 35.125 de adulți hipertensivi, selectați în mod randomizat, date care atrag atenția asupra prevalenței înalte a HTA la persoanele peste 65 de ani, comparabilă cu cea raportată în țările dezvoltate (8). Se observă aceeași creștere notabilă cu vârsta pentru toate țările incluse în studiu, deși trend‑ul este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
California (Seal Beach - 3.245 subiecți selectați), Colandrea demonstrează importanța măsurătorilor repetate. Astfel, după 3 vizite separate prevalența a scăzut de la 14,9% la 2,1% la bărbați și de la 12,3% la 3,1% la femei (21). Rezultatele trialurilor randomizate care subliniază în mod repetat beneficiul tratării TA sistolice asupra morbi-mortalității cardiovasculare determină, odată cu JNC5th, focalizarea spre această formă particulară de HTA la vârstnici. Comportamentul TA cu vârsta nu este însă uniform, încât, deși ISH apare ca entitate clinică particulară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
rezecție pancreatică cu viză curativă și este inițiat o dată ce pacienții s-au recuperat după intervenția chirurgicală (1-2 luni) [45]. Tomografia computerizată și CA19-9 trebuie să fie efectuate înainte de inițierea tratamentului adjuvant. Beneficiile tratamentului au fost stabilite de diferite studii clinice randomizate (GITSG, CONKO-00 și RTOG-9704) [46-49]. În studiul GITSG, chimioterapia cu fluorouracil a fost superioară grupului placebo. Radioterapia este recomandată la 4-6 luni de la terminarea chimioterapiei pentru prevenția apariției determinărilor secundare. În noiembrie 2005, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
La cazurile inoperabile sau cu comorbidități importante, se poate realiza ablația cu etanol[80]. Această constă în injectarea de alcool absolut în interiorul cavitații chistice, urmată de extragerea completă a lichidului introdus. Reducerea diametrului chistului a fost observată într-un studiu randomizat în care s-a injectat etanol, respectiv ser fiziologic. La repetarea procedurii, rezoluția chiștelor s-a obținut la 33% dintre pacienți [81,82], iar ablația histologica s-a constatat la 50-100% la cele patru cazuri la care sa intervenit chirurgical
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
pentru o perioadă postoperatorie cuprinsă între 2-4 săptămâni. Pe de altă parte, există voci care consideră că această intervenție nu respectă principiile oncologice și compromite radicalitatea intervenției, mai ales în cazul tumorilor aflate în proximitatea bulbului duodenal. Un studiu multicentric, randomizat [9], publicat în 2004 care a comparat DPC standard vs DPC-PP la pacienții cu cancere periampulare nu a găsit nici o diferență semnificativă în ceea ce privește pierderea medie de sânge, durata operației sau prezența stazei gastrice prelungite. Mai mult, după o perioadă medie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
renal drept (lateral) până la nivelul aortei (medial). Așadar, limfadenectomia extinsă implică în plus, față de procedeele clasice, îndepărtarea ganglioni limfatici de la nivelul trunchiului celiac, arterei mezenterice superioare, alături de ganglionilor inter-aorto-cavi și splenici [16]. Yeo și colab. [17] au publicat un studiu randomizat ce a comparat limfadenectomia extinsă versus linfadenectomia standard pe un lot de 298 de pacienți cu tumori periampulare. Rezultatele studiului au arătat creșterea morbidității postoperatorii (stază gastrică prelungită, fistule pancreatice, infecții ale plăgii) și o durată de spitalizare mai mare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
a cuprins 280 pacienți a confirmat rezultatele studiilor de mai sus, concluzionând că duodenopancreatectomia cu limfadenectomie standard (incluzând cel puțin 15 ganglioni) ar trebui să fie procedura de elecție în tratamentul tumorilor periampulare, iar limfadenectomia extinsă trebuie rezervată trialurilor clinice randomizate. MANAGEMENTUL PREOPERATOR Factorii de risc pentru pacienții supuși intervențiilor chirurgicale de rezecție pancreatică pot fi grupați în trei categorii:factori de risc ce țin de terenul pacientului (vârsta, comorbiditățile asociate, angiocolita, hepatita reactivă, anemia, hipoproteinemia);factori de risc ce țin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
frecvent de apariția complicațiilor infecțioase (abcese intraabdominale, supurații de plagă și mai ales angiocolită) comparativ cu pacienții fără stentare biliară preoperatorie [26-28]. Nici unul dintre aceste studii nu comunică vreo diferență de supraviețuire între cele 2 grupuri [27, 28]. Ultimul trial randomizat multicentric [29] publicat în literatura de specialitate, ce a cuprins 202 pacienți, a comparat morbiditatea postoperatorie în cazul chirurgiei precoce (fără drenaj biliar preoperator) versus drenaj biliar preoperator urmat de chirurgie de rezecție în timpul II (după 6 săptămâni). Morbiditatea postoperatorie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
folosirii sandostatinului rezidă din faptul că este un inhibitor al funcțiilor pancreatice exocrine și endocrine. Prin aceasta, sandostatinul reduce volumul secreției pancreatice dând astfel răgaz anastomozei pancreatico-digestive să se vindece în condiții de siguranță. Există la ora actuală 11 trialuri randomizate (ce implică un număr total de 2023 de pacienți) care analizează rolul sandostatinului în prevenirea fistulelor pancreatice. Primele dintre aceste trialuri (trialurile mai vechi), unul din Asia [56] și 5 trialuri din Europa [57-61] demonstrează rolul protectiv al sandostatinului, în timp ce
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
de apariție a fistulelor anastomotice este confirmată de primele studii (retrospective) apărute în literatura de specialitate [74, 75], în ciuda frecvenței mai mari de apariție a evacuării gastrice întârziate sau a hemoragiei postoperatorii [74]. Cu toate acestea, cel mai recent trial randomizat prospectiv [76] precum și cea mai recentă meta-analiză publicată în literatură [77] nu au găsit nici o diferență semnificativă în ceea ce privește frecvența de apariție a fistulelor pancreatice între cele două tipuri de anastomoză. În ceea ce privește managementul fistulelor pancreatice postoperatorii, trebuie menționat faptul că aproximativ
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
controversele sunt departe de a fi elucidate. Eritromicina, în doze inferioare celor cu efect antibiotic (1-3 mg/kg/6 ore) accelerează motilitatea gastrointestinală la câini și din această cauză a atras atenția cercetătorilor, fiind singurul medicament studiat în cadrul trialurilor prospective randomizate. Într-un studiu prospectiv randomizat ce a cuprins 118 pacienți la care s-a administrat i.v. 200 mg eritromicină la fiecare 6 ore versus placebo s-a obținut o reducere cu 37% a incidenței evacuării gastrice întârziate [84]. Date
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]