124,026 matches
-
prin multiplicarea căreia se ajunge la textul unei epoci. Dar, ca și în textul lingvistic (fie el mesaj literar sau nu), textul propriu-zis al Istoriei, secvența din Textul ei general, nu este totul. Semnificațiile textului unei epoci se percep prin raportarea la alte texte, care alcătuiesc fundalul contextual, dar și prin autoraportare, la mesajele liminale sub- sau metatextuale. Prin urmare, dacă evenimentul creează paradigma în Istorie, cu alte cuvinte dacă relațiile dintre evenimentele istorice articulează clase paradigmatice, serii flexionare alcătuind tot
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
aceasta ar fi și faptul că Marie-France Ionesco îl citează cel mai des în al său Portret al scriitorului în secol). E o recuperare a primelor amintiri, o împăcare (mai mult sau mai puțin) cu imaginea tatălui (etalonul său de raportare negativă, modelul, pentru Ionescu, al omului pentru care Statul are totdeauna dreptate pentru simplul motiv că reprezintă Istoria: "El era ca toată lumea. Acest lucru i-l reproșam. Și acest lucru n-am avut dreptate să i-l reproșez"), o despărțire
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/13975_a_15300]
-
e imposibilă. Eminescu ar putea fi un reper valoric pentru o societate corect structurată axiologic. Dar într-o lume a cărei scară de valori e cu josul în sus și nu sunt semne că va fi readusă în poziția normală, raportarea, fie și circumstanțială, la Eminescu pare de-a dreptul hilară. Străină oricăror condiționări estetice, ierarhia în vigoare la noi n-are cum să-l încapă pe Eminescu, decât cel mult ca o concesie făcută cutumei. Să fie o întâmplare că
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]
-
aducă în discuție. S-ar fi văzut obligat să-l renege, să se dezică de el. Nina Cassian o făcuse, în ce o privea, după punerea la zid din "Scânteia". Dar și judecând numai estetic, adică fără a mai face raportări la contextul istoric și la oportunitățile zilei, legături prea multe nu sunt de făcut între formula stilizată, elaborată și rece a celor "8 proze" din Euridice și epicul neîndiguit, năvalnic, torențial din Cronică de familie și din celelalte opere de
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
cu asemenea unelte critice, istoricul literar putea avansa în lucrările ulterioare, Poezia lui Eminescu (1948) și Romantismul românesc (1952) în formula criticii de sinteză. Aceste ultime studii citate recompun tabloul sinoptic al epocii culturale eminesciene, motivând un interior și prin raportare comparată, poeticitatea viziunii și creației. Dacă ar fi să cităm doar capitolele Poezia mitologică sau Poezia titaniană din studiul rezervat poeziei lui Eminescu, am găsi punctele de rezistență ale unui discurs critic echilibrat, ale cărui argumente își trag substanța din
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
plasează acțiunea romanului undeva în Nord (toponomia e, firește, convențională: Valea Albă, Bălți), pe la sfîrșitul deceniului patru, în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Tema este, însă, de o acută actualitate: soarta intelectualului în vremuri tulburi, condiția umană prin raportare la o istorie ostilă. Deși în atmosfera cărții se pot identifica elemente ale onirismului, așa cum s-a cristalizat el în opera lui Dumitru Țepeneag, romanul trimite foarte direct la textura socială și la o tipologie umană specifice "epocii de aur
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
există traducător român, nici - să zicem - Coșbuc în Divina Comedie, nici Șt. Aug. Doinaș în Faust, care să fi dus mai departe scrupulul pluridisciplinar și acribia filologică decît Vulpescu în interpretarea lui Villon. Cît privește inventivitatea verbală a traducerii, aici raportările își pierd sensul, căci darul în materie al celui despre care vorbesc sfidează orice comparație. De la un punct încolo, Vulpescu se ia la întrecere cu sine, oferindu-ne versiuni total diferite ale unor balade traduse de el cu multe decenii
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
principal sub semnul intuiției și al acumulării memoriale, acumulare care la el se caracterizează printr-o modalitate sui generis, fiind sustrasă oricărei rigori; cu alte cuvinte, exploatarea nu e supusă și unui control, intuiția fiind suficientă în a suplini lipsa raportării întocmai la realitate. Realitatea concretă intră astfel în opoziție cu realitatea imaginară, fără ca ultima s-o trădeze propriu-zis, pentru că acționează un proces de substituire căruia nu-i scapă mobilul esențial: acela de a servi adevărul poetic, punându-l în slujba
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
începem să judecăm diversele grupuri literare, categorii ideologice, serii cronologice, "generații" de intelectuali și de scriitori în funcție de modul în care se leagă, se raportează, se întretaie dialectic cu acest nivel central, producător de sens. Vom observa cu mai multă ușurință raportări pozitive sau negative, apropieri mai intime sau mai distante, sporiri și micșorări "canonice". De pildă. Constatăm că "generația de aur" nu se prea raportează la cea antebelică. Celor mai mulți dintre ei "criterioniștii" le rămîn indiferenți: nici ostilitate, nici îmbrățișare. Steinhardt și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
cotidiene. Din această categorie, D.R. Popescu primește cele mai aspre calificative, Ion D. Sîrbu considerând ininteligibilă literatura scriitorului "șaizecist" și compătimindu-i sincer pe criticii obligați s-o parcurgă. Nu întemeierea acestor judecăți e în discuție aici, dar unghiul de raportare specific scriitorului mai vârstnic și mai pățit. Tot ceea ce înseamnă modernism extrem și postmodernism jucăuș, Nou Roman textualist și opere - cu termenul lui Sîrbu - hermetic-hermeneutice îi stârnește diaristului, ca și epistolierului, o sinceră și explicabilă aversiune: "Francezii - cu noul lor
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
sumbru, sunt remarcabil puse în scenă și... în abis. Pregnantă, ca semnificație și imagine, este iubita, absentă din punct de vedere fizic, dar foarte prezentă în conștiința Poetului, afectat, până la prăbușire, de lovitura primită. Metafora de identificare a eului, prin raportare la iubită, „însoțitorul umbrei tale”, este o mărturie a indisocierii funciare a unui cuplu rarisim de îndrăgostiți, pontificat nu numai de Eros, dar și de Thanatos. Desprinsă din lumea umbrelor, eliberată de materialitate, iubita-umbră amintește de taina „umbrei viorii” a
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
auto-dramatism poate predefinit/sortit, dar din care nu este nicidecum exclusă pluralitatea în favoarea mai greu de înțeles aceea a singularității care fin sau mai greu poate da drept în însingurare... Căutarea realului se face dintr-o nevoie de identificare prin raportare efectivă, precum într-un sistem de lentile, fie acestea pentru reflexie sau refracție. Trecând la o altă secvență, este de notat cum străfulgerarea se bifurcă, ajunge dintr-un generos mănunchi unde aflându-se, în direcțiile date de idiograma iubirii fără
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
AURELIU GOCI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1817 din 22 decembrie 2015. Virgil Ciucă Tradiția poeziei patriotice reactivată pe pământ american de Aureliu Goci Curios este că în poezia lui Virgil Ciucă, autor care se declară ateu, tocmai raportarea la Divinitate și continua folosință și explicitare a conceptelor și simbolurilor creștine constitue substanța semnificativă și definitorie. Dacă analizăm numai titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
intimidate de când se știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai ... Citește mai mult Virgil CiucăTradiția poeziei patriotice reactivată pe pământ americande Aureliu GociCurios este că în poezia lui Virgil Ciucă, autor care se declară ateu, tocmai raportarea la Divinitate și continua folosință și explicitare a conceptelor și simbolurilor creștine constitue substanța semnificativă și definitorie. Dacă analizăm numai titlurile cărților sale, descoperim că toate , fie explicit ori numai simbolic, presupun o referință sau aluzie creștină. Un al doilea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
cei dragi, de care te leagă sentimente sau năzuințe. De aceea, fie că este vorba de Ziua națională, de comemorarea celor dispăruți în luptele pentru apărarea țării sau despre sărbătoarea religioasă a Învierii Domnului, Casa Regală trăiește clipa în profundă raportare la ființa umană de alături și la comuniunea sufletească dintre sine și comunitatea în sânul căreia se află. Legătura dintre Casa Regală și națiune este un fapt definitoriu al instituției regale, în toate timpurile. Așa se explică gestul Majestății Sale
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
dec. 1875, de sub ministeriatul lui Titu Maiorescu, iar la Arhivele Statului din Iași, există originalul telegramei prin care i se cerea, revizorului-poet, să Înainteze chestionarul folcloric cu redactarea căruia se Însărcinase. Prin această telegramă, se recunosc meritele lui Eminescu și raportărilor sale oficiale asupra realităților Învățământului primar, ca mărturie despre interesul și contribuția sa la valorificarea folclorului. Acest chestionar propus și redactat de Eminescu, este trimis de câtre Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, tuturor școlilor din Principatele Române și se referea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Rodica Zafiu Expresia a ieși la interval (sau pe interval) cu ceva, cu sensul "'a oferi sau a propune (ceva)" este, cred, destul de răspîndită în limbajul familiar-argotic actual. Semnificația sa nu este totuși una previzibilă, transparentă, imediat sesizabilă prin raportare la sensurile generale de dicționar ale cuvîntului interval (,distanță în timp între două fenomene, între două perioade, între două evenimente consecutive; răstimp"; "'distanță în spațiu între două puncte, între două lucruri", în DEX) - și cu atît mai puțin la cele
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
deja menționat și semnat de majoritatea autorilor incluși în colecție. Acesta domină vocile narative înscrise la cuvânt, constituindu-se într-o modalitate aparte de abordare a problemelor interiorității și de proiectare a lor în exteriorul tangibil, recognoscibil, decriptabil. Definirea identitară. Raportarea la alteritate Procedeul de bază ce reunește prozele sinelui pornește din marginea autobiograficului pentru a construi un epic menit să-și păstreze verosimilul indiferent de căile textuale alese. Opțiunile diferă în funcție de miza romanelor. Boom-ul sexualității a constituit fără dubii
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Opțiunile diferă în funcție de miza romanelor. Boom-ul sexualității a constituit fără dubii cel mai îndelung discutat aspect al colecției Ego.Proză (încă de) la lansarea acesteia. Scandalizând o parte a opiniei publice, amuzând o alta și incitând, probabil, anumite spirite, raportarea la celălalt prin dezvăluirea concretă, fizică, în fața acestuia pare a forma un mijloc predilect de exprimare pentru unii autori. Exhibiționismul dezinvolt - supralicitat în primul val al literaturii tinere de după 2000 -, prezintă, pe lângă elementul de deschidere și explorare nestingherită a dimensiunilor
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
defulări sincere și nude. Fiecare dintre acești tineri prozatori simte nevoia să reconfigureze tabuuri. Dintre obsesiile constante, sexualitatea (și mitul ei) este, fără îndoială, cea mai exersată în bolgiile textuale"3. Una dintre caracteristicile de bază ale prozelor analizate este raportarea la celălalt. Relația interpersonală cu alteritatea se depersonalizează, pierzând teren în fața inevitabilei confruntări cu societatea imediată. Colectivitatea, grupul din care personajele fac parte cu sau fără voie le dictează natura comportamentală, afectându-le datele identitare, de cele mai multe ori în sens
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
de asalt concertat, venit atât din exterior, cât și din interior? Euroscepticii s-au grăbit să anunțe disoluția acestei construcții politice, iar optimiștii și-au reafirmat încrederea în puterea europenilor de a trece peste acste dificultăți. În afară de aceste tipuri de raportări, o realitate este îngrijorătoare: ascensiunea politică a formațiunilor extremiste, a celor care propun o Europa autoreferențială, revenită la valori și practici care, în trecutul nu prea îndepărtat, au stat la originea conflictelor ce au măcinat această parte a lumii. Cum
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
dispute între adepții diferitelor ideologii, în ceea ce privește relația individului cu națiunea lucrurile nu au mai fost puse la îndoială, cel puțin până la jumatatea secolului XX. Și asta pentru că naționalismul este ideologia care are în atenție în mod exclusiv identitatea individului și raportarea lui la propria comunitate, la realitatea socială și politică în care el își concepe prezența pe piață, relația cu statul etc. așa cum celelalte ideologii îl determină să și-o conceapă. După cum arată Brian Barry 2, "din unghi prescriptiv, naționalismul implică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
autoafirmarea de tip naționalist nu e un proces pozitiv, ci unul negativ, fiindcă se bazează pe discriminarea față de ceva; dacă creștinul se afirma prin mistuire și ura de sine, naționalistul o face prin ură de ceilalți; definirea de sine prin raportare la ceva exterior este inevitabilă, "fiindcă ceea ce se urmărește aici e transformarea unui determinism natural în reflex (căci etnii ca atare au existat și înainte de zămislirea sentimentelor naționale, ele devenind doar ulterior, prin intermediul reflecției, obiect al sentimentului național)". Ceea ce se
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
aparaturi din ce in ce mai performante a necesitat angajarea unui număr tot mai mare de tehnicieni și bioingineri. Pe de altă parte, serviciile economice ale spitalelor au devenit mai eficiente și personalul s-a diversificat; în paralel, sistemele informatice și de prelucrare sau raportare statistică au angajat personal calificat în gestionarea informațiilor de tip medical. Toate aceste progrese au avut limitări determinate, în special, de rigiditățile și constrângerile bugetare care au fost frecvente și uneori au determinat reduceri salariale, desființarea unor posturi, creșterea numărului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
a rolului femeii și a condiției acesteia în societatea comunistă, în "Modelul femeii comuniste: Elenă Ceaușescu sau Ana Pauker?" (pp. 83-111), Radu Clit propune compararea profilul Elenei Ceaușescu cu celal Anei Pauker, pe de o parte, si, pe de alta, raportarea rolului primei la situația politică în care a trăit. Ipoteza să de lucru este aceea că rolul atribuit Elenei Ceușescu în evoluția regimului comunist a fost influențat, parțial, de imaginea (negativă) pe care a avut-o Ana Pauker când s-
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]