504 matches
-
Ce gând târziu mă suflă-acu? Să vântur nopții "Bu-hu-hu" Ca la un cântec, altădată? Se toarce vorba, închegată, Cutia-încet se-ncuie-n piept, În scrisul apei caut drept. UVEDENRODE La râpa Uvedenrode Ce multe gasteropode! Suprasexuale Supramuzicale; Gasteropozi! Mult limpezi rapsozi, Moduri de ode Ceruri eșarfă Antene în harfă; Uvedenrode Peste mode și timp Olimp! Ceas în cristalin Lângă fecioara Geraldine! Dantelele sale Ca floarea de zale, Prin brațele ei Ghețari în idei, La soarele sfânt, Egal - acest cînt: Ordonată spiră
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cămara nopții cu oracole stupide, Gore freamătă-n jiletcă de râios batracian. - Cântec, lebădă străpunsă, sol al harfelor eline, Strămutat pe mândre prapuri de năierii tăi vikingi, Pînă-adînc în moleșala quintelor manueline, Alter ego, o! Pantazi, ce Atlanticele-nvingi. Liniștit rapsod al stelei ninsă-n umbra străvezie. Răsunând ca din legendă, ca din pânzele dintâi, Liric pur! Închipuirea te petrece în vecie, Drept la racla ta de ape cu atolii căpătâi. * "Vis al galeșei Floride și-al ostroavelor Antile", Cupă limpede
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
eloedrică. Închide poezia d-lui Blaga această experiență? Mai puțin ca teatrul lui cred eu. Fapta se desfășoară în chiar cămările incongruente ale visului. Solemnitatea Laudei somnului vine din altă parte. O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamând istorii împlinite sau numai necesare. Durata specială a poeziei d-lui Blaga e durata Fabulei, vis al umanității. Aș înscrie pe cartea d-lui Blaga versul rilkean care i se potrivește: "...und wie Legenden weit, und über-wunden
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Barbu este de o restrânsă întindere. Dar nici nu poți înțelege această poezie înainte de a avea imaginea destinului literar pe cale l-a definit. Literaturi care au poeți ca Mallarmé sau Ion Barbu sunt literaturi mature. Asta pentru că poetul sentimental sau rapsodul național apar pretutindeni dintr-o legitate, pe câtă vreme poetul ermetic nu este cerut de o asemenea legitate, el este o natură autarhică. Gîndindu-se la acest lucru, cititorul va vedea mai limpede viața și scrisul implicate direct, inseparabile, într-o operă de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care omul trăiește după izgonirea din rai, groapă baudelairiană pentru un mort "joyeux", poetul concepe un imn "la soare", simbol al principiului integrator al unității lumii, sub semnul unei sexualități cosmice pure, muzicale, inspirat de fecioara Geraldine: "Gasteropozi!/ Mult limpezi rapsozi,/ Moduri de ode/ Ceruri/ eșarfă/ Antene în harpă:/ Uvedenrode/ Peste mode și timp/ Olimp!" Urmează totuși o cădere în pământul impur, Erosul stingîndu-se în Thanatos. Anecdoticul e numaidecât exclus în prima poezie din cel de-al treilea ciclu al volumului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sumbre Pierdută în singurătăți Să nu te temi de umbre De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele CÂND AM VENIT ACASĂ Când am venit acasă nu mai aveam uzine
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
om harnic și gospodar (de ce am ocoli ultimul termen doar pentru că are răsunet în vocabularul sovietic?! Omul harnic și cu aptitudini practice nu depinde de ideologie și naționalitate). Artist, nu încape nicio îndoială, din fibră, maestrul Mărin Cornea (e fiul rapsodului Florea Cornea, iar în familia sa muzica e patroană, prezentă și necesară ca fundație a casei) este în același timp om de treabă, iar toate lucrurile pe care le face sunt de asemenea trăinicie și folos, încât nu pot deveni
MĂRIN CORNEA. TRĂSĂTURI ALE CONDIŢIEI DE BIRUITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364449_a_365778]
-
Julieta”, frământatul de nevoia adevărului din „Hamlet”,, poetul din „Visul unei nopți de vară” sau din „Ultimele sonete...”, gânditorul politic din „Iuliu Cezar”, istoricul din „Richard aș III-lea”, înțeleptul din „Furtuna”, psihologul pătrunzător din „Macbeth”, în general comentatorul și rapsodul atâtor pasiuni și neliniști, al atâtor căutări și înțelesuri asupra existenței umane? Drama vieții lui se aseamănă cu drama vieții lui Homer. Amândoi răscolitori de pasiuni și amândoi negați. Nu se poate, zic unii critici, ca într-un om să
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
Aurelian Bădulescu. Soclul statuii este un trunchi de stejar secular tăiat în secțiune oblică, în așa fel încât ochii «voievodului» să privească la privitor; Dezvelirea statuii va fi precedată de «Cântecul lui Mihai Viteazu», interpretat la voce și cobză de rapsodul Ion Crețeanu, din Voineasa. Textul cântecului, pierdut de Oltenia, a fost recuperat, în 1751, de Sfântul Paisie de la Neamț, care l-a «redactat», chiar pe paginile psaltirii din care citea, cu următoarea precizare: «Scrisu-s-au acest viers bătrân de mine, ieromonahul
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din sufletul celor pe care i-ați ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi, vecini, părinți... ca apoi să le oferiți în dar, ca un prinos de recunoștință, melodia "Oameni buni din toată țara", despre care doresc să detaliați: sentimentele care v-au inspirat să creați și să cântați tuturor românilor? Steliana Sima: Când
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
la moara cu pietre a lui Nae Ionescu, primarul. O noapte de pomină. Distracție pe cinste. Așa se întâmplă de fiecare dată, în fiecare an. E sărbătoarea urcării oilor la munte, în Brătila, Drăghina, Valea Rea, până sus, în Moldoveanu. Rapsodul satului le cântă celor de la petrecere din fluier, caval ori clarinet, brâuri, sârbe, jocuri de doi, pe ritmul cărora țăranii noștri, bărbați voinici și femei frumoase, toți roșii în obraz, bat poiana înverzită fără să simtă oboseala. Zorile se ivesc
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
fost mereu un împătimit al cântului și al jocului popular, un mare iubitor al folclorului românesc, stând sub aripa ocrotitoare a unchiului din partea tatălui, Gheorghe Voican, prim-violonist la Ateneul Român, cel care a intermediat apropierea lui Marinică de iluștrii rapsozi și interpreți de muzică populară, acesta ajungând să o cunoască bine pe Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican (și lista ar fi foarte bogată), venerându-i, iubindu-i, neîncetând nici o clipă să-i asculte, pe scenă sau cu alte ocazii
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Vremuri > ACATIST Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016 Toate Articolele Autorului Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus
ACATIST de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368436_a_369765]
-
și pentru cuptorul de lut ars al țăranului, pentru Stela și Arșinel, Jean și Dem, pentru Dacia lui Burebista și Dacia Pitești, pentru Peleș, Bran și Castelul Huniazilor, pentru surâsul surorii mele și râsetele prietenilor mei din copilărie, pentru Călușari, Rapsozii Zărandului și Junii Sibiului, pentru vârful Moldoveanu, Lacul Sfânta Ana și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, pentru Cotnari, Murfatlar, Odobești, Panciu, Jidvei și pentru că nu am dus niciodată un război de cucerire, pentru Câmpulung Muscel și Câmpulung Moldovenesc, Pentru pâinea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Visul unei nopți de iarnă, pentru Ultima noapte de dragoste și pentru frumusețea proverbială a româncelor, pentru Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Vrancei și Țara de dincolo de negură și pentru coșarcă, cofă, damigeană și pentru Ansamblul Teleormanul din Alexandria și Rapsozii Botoșanilor, pentru Regina Maria și pentru fiica ei, monahia Alexandra (Prințesa Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraților și Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneț și Sanda
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
avut descoperiri de la penicilină, până la energiile renovabile, ba... prin dezvoltarea motorelor cu reactie (descoperire de Henri Coandă), am trimis omul în afara spatiului intraterestru și l-am aruncat în spațiul interstelar. Avem cei mai buni matematicieni și filozofi, cei mai buni rapsozi , glorificând națiunea și acest pământ străbun, iar Gheorghe Zamfir este unul dintre ei în mijlocul multora, care face cinste acestui pământ magic; Istoria însăși se revoltă, iar cu fiecare brazdă trasă și întoarsă de plug, iese la iveală și le dă
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
Horia Roman Patapievici, prin Institutul Cultural Român, a promovat "afară"valori adevărate ale acestui popor. Despre Patapievici se spun tot felul de lucruri. Realitatea este că a schimbat multe. Eu m-am dus la el cu un proiect amplu, "Ultimii rapsozi". L-a analizat cu atenție, l-a finanțat și a ieșit senzațional. La reprezentanțele institutului din marile capitale ale lumii a numit oameni tineri, inteligenți și bine pregătiți. E adevărat, Patapievici nu mai trimite în străinătate ansambluri, lălăitori și tot
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
mic și nu se ocupa nimeni de mine, o perioadă în care eu m-am ocupat de alții și, acum, a venit vremea să mă ocup și de mine. La vârsta asta trebuie să-mi adun gândurile. Unii imi spun rapsod pentru că mă văd că apar singur pe scenă cu pălăria mea și cânt. Iar alții care vin și cântă cu zeci de instrumente, ăia sunt “artiști”. Eu nu sunt nici din tabăra aceea, nici din cealaltă. Atunci m-am întrebat
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
a condus revista Cronica, ce apărea la Baia Mare, publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
iei cu febrilitate condeiul și să-ți pui păsul. Cu mai mult sau mai puțin talent, direct sau pe ocolite, punând în evidență mai mult simțul civic al onestității, într-un plan literar pe măsura receptării și înzestrării tale ca „rapsod...urban”! Chiar dacă n-ai dat la iveală satirele și epigramele - pe cât „acid” adunase-i în rărunchii fibrei tale prea mult „încasatoare și răbdătoare” la injustiția și strâmbătatea vremurilor și oamenilor - în care ai fi putut excela, pe atât de aproape
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
starea își abțiguia.... IX. ACATIST, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1948 din 01 mai 2016. Acatist Rămas e-n mâhnita mea chitară Cântul unui zbor ingenuu, uitat, Lacrimi din zăvorul pus pe țară Și-un înger incolor neînaripat. Rapsod sânt al tristei mele lupte, Boem himeric, prin secolul funest. Bisericile-s tot mai corupte Clonați se nasc din politicul incest. Cum să nu se înalțe hoții Ce ne-au furat și ultima silabă, Când analfabeții și bleoții Au pus
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
a aparținut. Un acatist și un protest trimit la cer S-avem un parlament și nu fosilier . 27-06-11 ... Citește mai mult AcatistRămas e-n mâhnita mea chitarăCântul unui zbor ingenuu, uitat,Lacrimi din zăvorul pus pe țarăși-un înger incolor neînaripat.Rapsod sânt al tristei mele lupte,Boem himeric, prin secolul funest.Bisericile-s tot mai corupteClonați se nasc din politicul incest.Cum să nu se înalțe hoțiiCe ne-au furat și ultima silabă,Când analfabeții și bleoțiiAu pus o țară-ntreagă
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
poezie și proză), este din „țara” Olteniei, mai précis din „orașul domniei...numit Râmnic”, cum îl numea Mircea cel Bătrân într-un hrisov la 1389. Fiindcă de aici a pornit dorul de moșie, sentiment inefabil al sufletului românesc cuprins de rapsodul popular în nemuritoarea Doină, specie literară ce se află numai la români. Antologiile tematice, publicate până acum de către Ligya Diaconescu, fac ca autoarea să marcheze un câștig de luciditate în abordarea unor aspecte sensibile. Selecția pe care o face, relaționările
PROFILURI LITERARE ÎNTR-O POSIBILĂ ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363632_a_364961]
-
inspiratoare VERONICA MICLE. De asemenea doamna Doina Răduță Bornaz a încântat audiență cu un sublim recital poetic din opera Luceafărului, iar domnul Răduță Bornaz a cântat câteva romanțe și imnul EMINESCU, cântat, cândva, de regretații Doina și Constantin Aldea Teodorovici. Rapsodul popular Costică Besă a fredonat o doina și o balada populară, simboluri ale rădăcinilor neamului românesc. Președintele juriului, poetul Ionel Marin a făcut precizări legate de modalitatea de desfășurare a concursului, de modul în care au fost punctate și apreciate
CRONICI DE LA GALA PREMIILOR FESTIVALULUI – CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ “BOGDANIA”, EDIŢIA A II-A, FOCŞANI, 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363705_a_365034]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]