509 matches
-
la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Miniexpeditii_in_padurea_chelintei.html [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
poetului național va include recitaluri bilingve, în limbile română și turcă, susținute de copii, o prezentare multimedia cu date biografice și opera lui Mihai Eminescu, precum și un concert de muzică autentică românească în interpretarea vocală și instrumentală, la cobză, a rapsodului popular Ion Crețeanu. Totodată, pentru a marca ziua poetului național, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul va transmite, în data de 15 iunie, un poem tradus din limba română în limba turcă tuturor contactelor din baza de date pe
Mihai Eminescu, comemorat de Institutele Culturale by http://uzp.org.ro/mihai-eminescu-comemorat-de-institutele-culturale/ [Corola-blog/BlogPost/93469_a_94761]
-
copil îndrăgostit de frumos și muzică, să conlocuiască atâtea sentimente? Gheorghe Zamfir: Am cunoscut naiul la vârsta de 14 ani când m-am înscris în anul 1955 la Școala specială de muzică din București unde era profesor renumitul naist și rapsod popular Fănică Luca. Prin el am îndrăgit naiul și am intrat în tainele și secretele acestui instrument sacru, divin, inițiatic, care mi-a deschis mai târziu porțile către Lumină și cunoaștere. Marin Voican-Ghioroiu: Istoria ancestrală pe care o are poporul
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Concert_pentru_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
Costin, președintele Grupării Colecționarilor de Medalii și Insigne “Mihai Eminescu “a Societății de Numismatică din România, publică un interesant articol despre expozițiile numismatice dedicate Poetului Național. Profesoara Maria Toma-Damșa dezbate problema poetului ca erou literar în romanele lui Cezar Petrescu, “Rapsozii “( 1911) de V.Eftimiu, “ Caragiale în vremea lui“(1957 ) de Camil Petrescu și “Eminescu “ de Mircea Ștefănescu. Începând cu anul 1864 în casa lui Titu Maiorescu, cum subliniază Nicolae Iosub în articolul “Mihai Eminescu și Junimea- 150 de ani de la
REVISTA EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396285442.html [Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772]
-
al civilizațiilor? Sau despre un război al necivilizației cu civilizația? E mai tentant să intri în categorii ample și atrăgătoare din punct de vedere cultural, epistemologic. Noi, europenii, suntem ostaticii acestor categorii și sigur că avem o tradiție culturală a rapsozilor Apocalipsei, pe toate tonurile și în toate limbile. Cred că aceste delimitări sau aceste linii de fractură, de la Oswald Spengler la Samuel Huntington, denumesc pericole și stări care nu mai au valabilitate astăzi decât în măsura în care o hartă poate să explice
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” by https://republica.ro/emil-hurezeanu-despre-amenintarea-terorista-zromania-este-alaturi-de-polonia-in-flancul-de-sud-est-al [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
nu discuțiile, comentariile goale, nu conversațiile adânci. E ca și cum am fi căzut de acord că rostul nostru este să vorbim unul la altul, în loc să vorbim unul cu altul (to talk at each other, instead of talking with each other). Concluzia rapsodului iconic răspopit al Primăverii egiptene: Știm că dacă vrem să eliberăm societatea, internetul este mijlocul absolut de care avem nevoie. Dar, în realitate, mai întâi trebuie să eliberăm internetul. II. Poetul sfătuiește guvernul Unii spun că poezia, în general, și
Revenire by https://republica.ro/revenire [Corola-blog/BlogPost/338018_a_339347]
-
au uitat dogma, mesajul codificat în gest. De aceea predica lor se rezumă la procedură, în timp ce predica înaintașilor lor vorbea despre idealuri și valori. Lectura acestor pasaje amintește de revolta din versurile eminesciene: „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii./ Veacul nostru îl umplură saltimbancii și nerozii." Diferența este că Eminescu exalta coerența eroică a autocratismului-creștin de la apogeul evului mediu în contrast cu demagogia și confuziile democrației naționale emergente, în timp ce domnul Leu compară democrația națională maturizată de tragedia războiului total, cu democrația
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Adrian_severin_crestin_democratia_p_adrian_severin_1358636896.html [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
confecționarea articolelor despre care am făcut vorbire. Lemnul este singura materie primă pe care o prelucrează meșterul Vasile Alboi cu deosebită îndemânare, cu răbdare și cu multă dragoste și dăruire. A preluat acest meșteșug de la bunicul său din partea mamei, cunoscut rapsod popular al zonei, fost deținut într-unul din lagărele de exterminare a evreilor. Mai târziu a urmat cursurile unei școli de artă și meserii, a făcut câteva cursuri de specializare și s-a afirmat cu mult succes. Totuși, o anumită
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415737796.html [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
sumbre Pierdută în singurătăți Să nu te temi de umbre De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele CÂND AM VENIT ACASĂ Când am venit acasă nu mai aveam uzine
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
1620 din 08 iunie 2015. Dimineață își scrie cu penița de aur O nouă pagină de poveste În jurnalul trecerii mele printr-o lume jucăușa și veselă, Descoperită Acasă, Presărată cu sclipiri solare Și ritmuri electrizante de cântăreți din natură, Rapsozi înnăscuți. Natură virgina își pictează splendoarea ei sălbatică Pe pânză infinită a orizontului, Fremătând de prospețime și culoare. Vântul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
de îngeri cuminți, Pe aripi de pescăruși ... Citește mai mult Dimineață își scrie cu penița de aurO nouă pagină de povesteIn jurnalul trecerii mele printr-olume jucăușa și veselă,Descoperită Acasă,Presărată cu sclipiri solareSi ritmuri electrizante de cântăreți din natură,Rapsozi innascuti.Natura virgina își pictează splendoarea ei salbaticaPe pânză infinită a orizontului,Fremătând de prospețime și culoare.Vantul ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi,Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe,Hoinărind printre fluturi și
ELEONORA STOICESCU by http://confluente.ro/articole/eleonora_stoicescu/canal [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
cu ștergare cu motive de la țară, chenare cu râuri la un chimir, la cămașă cu poale sau la ie de costum popular bărbătesc și femeiesc din ținuturile Romanaților și Teleormanului, antren cu muzică populară românească înregistrată pe CD-iuri, cântată de rapsozi din aceste ținuturi, inclusiv formația condusă de un fiu al acestor meleaguri, regretatul Liviu Vasilică Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California (15) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 357, Anul I, 23 decembrie 2011. Drepturi de Autor
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_15_.html [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
unde cunoaște lagărele germane până la 23 August 1944, când se reîntoarce în țară, pentru a-și urma destinul: calvarul temnițelor comuniste garnisite cu continua supraveghere, desconsiderare și marginalizare. Vasile Hanu nu cedează, nu îngenunchează, nu se căciulește, cum spune Marele rapsod național Tudor Gheorghe: „căci dacă m-oi căciuli la ce dracu oi mai trăi”, ci slujește Neamului și lui Hristos ca un creștin desăvârșit, ca un Român drept și răbdător, ca un Dac nemuritor și biruitor, precum și un iscusit mânuitor
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
a condus revista Cronica, ce apărea la Baia Mare, publicație care a jucat un rol deosebit în educarea patriotică și culturalizarea locuitorilor de pe teritoriul județului Maramureș. La Chelința vede lumina zilei, în anul 1915, Emil Gavriș, unul din cei mai importanți rapsozi ai cântecului popular românesc, interpret al multor melodii de pe Valea Someșului și din satul natal. Este fiul învățătorului Vasile Gavriș, dascălul școlii din Chelnița în perioada interbelică, începând cu anul 1924, când a fost organizat învățământul școlar românesc din localitate
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ by http://uzp.org.ro/cultura-si-spiritualitate-la-ulmeni-maramures/ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
Expoziția cu vânzare de obiecte de artizanat în miniatură a meșterului popular Petrișor Florin, Expoziția meșterului dogar Truția Vasile din Reghin, Expozița florală realizată de Sera Municipiului Reghin, Expoziția de sculptură în ceară a Vioricăi Hărșan, costume populare realizate de rapsodul popular Rafila Moldovan din Idicel Pădure, Cătană Lucreția, Violeta Crucița, cât și costume populare de pe Valea Superioară a Mureșului. Moldovan Rafila originară din satul Idicel Pădure, comuna Brâncovenești, în vârstă de 73 de ani, este o creatoare și o păstrătoare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
înverșunată a valorilor populare românești din zona în care s-a născut. Lucrează costume populare, compune poezii, a înființat din proprie inițiativă și din fonduri proprii Muzeul „Amintiri din Strămoși” din Idicel Pădure. A participat la mai multe emisiuni de rapsozi populari și la Emisiunea „Debut 50 Plus”. A început să coasă de la vârsta de 3 ani și să croiască de la vârsta de 15 ani. Dorința ei a fost să devină actriță, dar cum mama s-a opus, a făcut un
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
2005 Cenaclu, Sară N. Dan, în Adevărul, 2006 Cenaclul literar Muză, Sară N. Dan, în Adevărul, 2009 Revista Muză - o nouă apariție, Dorin Ocneriu, în Jurnal arădean, 2009 Mulțumiri, Domnica Florescu, în Birchiș, schița monografica, Ed. Mirador, 2009 Culegere text, Rapsozi și rapsodii măcene, Florica R. Cândea, Elenă Feher, Carol Feher, Ed. Caractere, 2009 Pe urmele Cireșarilor, în Universul cărții, Ăn I, nr. 1, p. 36, 2009 Pe urmele Cireșarilor, Vasile Dan, în rev. Arca, nr. 7-8-9, 2009 În căutarea jocului
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/Carina_Anca_Ien%C4%83%C8%99el.html [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
a fost sărbătorită prin interpretarea de colinde de către Iulia Dragomir, poetă, profesor de limba română la Colegiul Național „Virgil Madgearu”, Ploiești, recitarea de către Nelu Stan a poeziei „Colind” de Nichita Stănescu, a poemului „Crenguță verde de brad”, scris de un rapsod popular din comuna Vadul Părului și recitarea de poezii proprii de către poeta Emilia Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici până la cei moderni. Sub coordonarea profesoarei Mădălina
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1450374372.html [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
director muzical la Radio Tv Unirea, Mihai Nae un umorist și om de cultură, împreună cu Ioan Godja, Dl. Alexandru GRĂDINAR Prim-colaborator al Ambasadei Române din Viena au înmânat premii, diplome de excelență și diplome de merit scriitorilor, artișilor plastici, rapsozilor populari, aluturi de dumnealor s-a aflat și Victorita Duțu, profesor, artist plastic și redactor muzical la Radio Tv Unirea care a dăruit 19 picturi, lucrări din expo z iția proprie (un gest extraordinar) cadou pentru cei premiați de către organi
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1400941133.html [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
superbă din zona Siriului - „Cărăruie, cărăruie”, Premiul II - Daiana Ivașcu, clasa XI-a , Bucovina, a căntat „Doruri multe sunt pe lume” și instrumental (la drâmbă) „Huțulca”. În gală a cântat Rodica Ioniță Grosu, care a câștigat Premiul I la Secțiunea ”Rapsozi”. În toate serile (când s-a cântat muzică ușoară și populară) cu participarea unor ansambluri de dansuri de Mioveni de Argeș - locul I, Bustuchin de Gorj - locul II și Ivești de Iași, impresionâd prin prezența scenică, costume foarte frumoase și
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410084137.html [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
ușoară și populară) cu participarea unor ansambluri de dansuri de Mioveni de Argeș - locul I, Bustuchin de Gorj - locul II și Ivești de Iași, impresionâd prin prezența scenică, costume foarte frumoase și grație desăvârșită, alături de Fluiereașii din Dobrotești - Telorman și rapsozi (cu vârste între 35 - 7o ani) Vasile Anastase Topa, Iancu Mataranga (aromâni), Rodica Ioniță Grosu, etc. publicul spectator (localnici și turiști, în medie cam 5000 de persoane) a răsplătit cu aplauze la secnă deschisă prestația artiștilor amatori. Jiuriul format din
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410084137.html [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
Rodica Anghelescu, șef Secțiunea „Muzică Populară”, compozitor prof. Viorel Covaci, subsemnatul, scriitor-compozitor Marin Voican Ghioroiu și președintele festivalului - Viorel Stoica, au avut o sarcină de mare responsabilitate, ținând seama de diversitatea repertoriului prezentat în serile de concurs de către cântăreți, dansatori, rapsozi, instrumentiști care au dovedit talent, dragoste și dăruire totală pentru a mulțumi un public spectator entuziast dar și exigent, fiindcă în stațiunea turistică Mangalia au loc cele mai prestigioase manifestări culturale de muzică, dans, divertisment, concerte de fanfară. „Tinerețea, floarea
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410084137.html [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
sa acolo unde a fost flacăra veșnică a nemuririi (deasupra grotelor). Să nu mai vorbesc despre INSULA pe care era un renumit restaurant (incendiat de niște oameni răi) unde se cânta cea mai selectă muzică populară și orășenească... Aici veneau rapsozi vestiți ai timpului! Și bineînțeles Muzeul „Dimitrie Leonida” din care am învățat - în mod practic secretul mașinilor - poate mai mult ca în școală despre mințile luminate ale genialilor noștri inventatori, cercetători, oameni de știință,etc. ... ca venind acasă să deschid
O, DRAGUL MEU GEORGE ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_o_dragul_meu_ge_marin_voican_ghioroiu_1345162905.html [Corola-blog/BlogPost/355015_a_356344]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
ținut de sute de ani. Maramureșenii păstrează și astăzi cu sfințenie virtuți și obiceiuri de o rară frumusețe. Deși satul tradițional a suferit transformări înnoitoare, pe dealurile Lăpușului și prin munții Maramureșului mai răsuna și astăzi fluierul păstoresc și doinele rapsozilor. Tradițiile, datinile, obiceiurile și folclorul din Maramureș sunt documente grăitoare privind istoria și cultura acestor locuri, constituind monumente de mare valoare. Imensul tezaur flocloric al acestei zone constituie o componentă valoroasă, o moștenire de preț pentru toți cei care trăiesc
Tradiții Maramureșene by http://www.zilesinopti.ro/articole/2549/traditii-maramuresene [Corola-blog/BlogPost/99431_a_100723]