353 matches
-
fost incluse în plasa Titu a regiunii București. În timp, din comuna Bolovani s-a despărțit comuna Sălcioara, cu o parte din sate, iar în 1968, a fost desființată și inclusă în comuna Cornățelu, care a fost transferată județului Dâmbovița, reînființat și a căpătat alcătuirea actuală. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornățelu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,09%), cu o minoritate de
Comuna Cornățelu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301163_a_302492]
-
de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Săcueni a fost și ea desființată și inclusă în comuna Gura Ocniței, care a revenit județului Dâmbovița (reînființat).
Comuna Gura Ocniței, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301172_a_302501]
-
avea în compunere satele Doicești, Dolani și Săteni, cu 2.430 de locuitori. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, iar satul Dolani a fost desființat și inclus în satul Doicești, rămas astfel unicul sat al comunei, după ce satul Săteni a fost transferat comunei Aninoasa.
Doicești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301167_a_302496]
-
1918 - 24 aprilie 1944) În 1950, comuna a fost arondată raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Gheboaia a fost desființată și inclusă în comuna Finta, care a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. În centrul comunei se află, de asemenea, un monument închinat eroilor dezvelit tot la 26 octombrie 1933. Realizat prin subscripție publică pentru a comemora jertfa a 37 de eroi ai comunei în Primul Război Mondial, monumentul a fost dezvelit la
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
inclusă în plasa Găești a aceluiași județ și avea în compunere satele Cacova, Morteni, Vultureanca și Drăghești, cu 3125 de locuitori. În 1950, a fost transferată la raionul Găești din regiunea Argeș pentru ca în 1968 să revină la județul Dâmbovița, reînființat, și să capete actuala alcătuire. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Morteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,32%). Pentru 1,02% din populație
Comuna Morteni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301180_a_302509]
-
Țâții, cu o populație de 2520 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în compunerea raionului Pucioasa din regiunea Prahova, și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, ea a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, satul Adunați fiind desființat și inclus în satul Dealu Frumos (fost Valea Țâței).
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
în plasa Titu a regiunii București. În 1964, satul Strâmbeanu din comuna Pitaru a primit denumirea de "Nucești". În aceeași perioadă, satul Moara Crovului din comuna Pitaru a fost transferat comunei Crovu. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comunele Pitaru și Românești au fost desființate și incluse în comuna Potlogi; tot atunci, satul Nucești a fost desființat și comasat cu satul Pitaru.
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
Titu a aceluiași județ. Comuna Crovu, în aceeași componență, făcea parte din aceeași plasă și avea 2662 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Titu din regiunea București, iar în 1968 au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, tot atunci comuna Crovu fiind desființată și inclusă în comuna Odobești.
Comuna Odobești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301182_a_302511]
-
au trecut în administrarea raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, două sate și-au schimbat denumirea: Gheboasa în Valea Mare și Strâmbu în Izvoru. În 1968, comunele au revenit la județul Dâmbovița (reînființat), și au fost comasate sub numele de "Valea Lungă", cu reședința la Valea Lungă-Cricov.
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
Găești din același județ. Comuna Ionești își păstra componența. În 1950, comunele au trecut în compunerea raionului Găești din regiunea Argeș. Comuna Greci a căpătat în timp numele de "Petrești". În 1968, cele două comune au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, dar comuna Ionești a fost desființată și inclusă în comuna Petrești, tot atunci dispărând și satul Paladi, inclus în satul Ionești.
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
În 1931, a fost înființată și comuna Gheboeni, prin separarea satului Gheboeni de comuna Mănești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au revenit la județul Dâmbovița, reînființat, și au fost comasate sub numele de "comuna Tătărani", în structura care s-a păstrat până astăzi.
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
satele Băsești, Fețeni, Gârleni, Saru, Stratonești, Valea Caselor și Valea Mare. Comuna a luat în timp numele de Valea Mare și a fost arondată în 1950 raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ea a redevenit parte a județului Dâmbovița, reînființat.
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
Cucuteni fost transferat comunei Moțăieni, reședința comunei devenind stațiunea Băile Vulcana. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, în alcătuirea actuală. Gheorghe I. Mareș și Dinu Mareș - Vulcana Băi și Schitul Bunea, Editura Litera, București, 1976
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
sate o populație de 2173 de locuitori. În 1950, comuna a fost trecută în subordinea raionului Pucioasa din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița (reînființat), dar a fost imediat desființată, și satele ei au fost incluse în comuna Brănești, comuna suburbana a orașului Pucioasa. Comună Vulcana-Pandele a fost reînființata în iulie 2002 de atunci având compoziția actuala și fiind subordonată direct județului Dâmbovița.
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița (reînființat), dar a fost imediat desființată, și satele ei au fost incluse în comuna Brănești, comuna suburbana a orașului Pucioasa. Comună Vulcana-Pandele a fost reînființata în iulie 2002 de atunci având compoziția actuala și fiind subordonată direct județului Dâmbovița.
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
din regiunea Prahova și apoi (după 1952) în cea a raionului Târgoviște din regiunea Ploiești. În 1964, satul Strâmbu a luat denumirea de "Ulmetu", iar satul Valea Rea, pe cea de "Merișoru". În 1968, comuna a revenit la județul Dâmbovița, reînființat. Dacă în trecut plantele textile in și cânepă se cultivau pe suprafețe mari- fiind transformate în pânzeturi la războaiele casnice care se găseau în fiecare casă, astăzi aceste plante sunt pe cale de dispariție. În războaiele de țesut femeile mai țes
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
1950, comuna Balaciu au trecut în subordinea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, în vreme ce comuna Crăsani a trecut la raionul Lehliu, din aceeași regiune; în 1952, aceste raioane au trecut în regiunea București. În 1968, comunele au trecut la județul Ialomița, reînființat, dar comuna Crăsani a încetat să mai existe, fiind inclusă în comuna Balaciu. Tot atunci, satele Balaciu de Jos și Balaciu de Sus au fost unite într-un singur sat cu numele de Balaciu, și comunei i-a fost alipit
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
formând o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952), din regiunea București. Din 1968, comuna Bucu a cuprins și satul Ograda, și a revenit la județul Ialomița, reînființat. Satul Ograda s-a separat din nou într-o comună de sine stătătoare în anul 2004. Unicul obiectiv inclus pe lista monumentelor istorice din județul Ialomița și aflat pe teritoriul comunei Bucu este situl arheologic de interes local Pochina, cuprinzând
Bucu, Ialomița () [Corola-website/Science/301233_a_302562]
-
compusă din satele Ion Ghica și Ivănești. Populația comunei era de 1252 de locuitori. În 1950, comunele au fost transferate raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița (reînființat), iar comunele Ion Ghica și Poiana au fost desființate și incluse în comuna Ciulnița. Tot atunci, satul Ghimpați a fost inclus în satul Poiana. Patru obiective din comuna Ciulnița sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
1718 locuitori. În 1931, comuna avea în compunere satele Mărculești și Gura Văii. În 1950, comuna a trecut la raionul Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, comuna Mărculești a revenit la județul Ialomița, reînființat, dar a fost desființată și inclusă în comuna Cosâmbești. Comuna Mărculești fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Mărculești din comuna Cosâmbești. Două obiective din comuna Mărculești sunt incluse în lista
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
astăzi), avea 1745 de locuitori și făcea parte din plasa Căzănești a județului Ialomița. În 1952, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat.
Munteni-Buzău, Ialomița () [Corola-website/Science/301246_a_302575]
-
de locuitori. În 1950, comunele Giurgeni și Piua Petrii au trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și după 1956 din regiunea București. În 1968, cele două comune au revenit la județul Ialomița, reînființat, iar comuna Piua Petrii a fost desființată și inclusă în comuna Giurgeni, care avea atunci în compunere satele Giurgeni, Piua Petrii și Răchitoasa. În urma inundațiilor din 1970, satele Piua Petrii și Răchitoasa au fost desființate în 1977, după ce locuitorii le-
Giurgeni, Ialomița () [Corola-website/Science/301240_a_302569]
-
locuitori. În 1950, comuna Amara a trecut în administrarea raionului Slobozia din regiunea Ialomița - care după 1952 a intrat ]n componența regiunii București. În 1968, comuna, având în compunere satele Amara, Amara Nouă și Motalva, a revenit la județul Ialomița, reînființat. Între anii 1974-1977 a primit locuitorii satelor desființate Motalva și Amara Nouă în partea estică. Din aprilie 2004 stațiunea a devenit oraș, potrivit Legii nr. 83 din 7 aprilie 2004. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Amara se ridică
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
consemnează în plasa Slobozia a aceluiași județ, formată doar din satul de reședință cu 2610 locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Slobozia din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit și satul Gura Văii, fost la comuna Mărculești. Două obiective din comuna Sudiți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic situl de „la Cot
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
Țăndărei. În 1931, comunele erau însă din nou separate. În 1950, comunele au trecut la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, ele au revenit la județul Ialomița, reînființat, dar cele două comune au fost desființate, iar satele lor transferate la comuna Mihail Kogălniceanu. Comuna Gura Ialomiței, cu satele Gura Ialomiței și Luciu, a fost reînființată în 2005. În comuna Gura Ialomiței se află Crucea Înaltă, ridicată de Matei
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]