354 matches
-
și avea atunci 3072 de locuitori în aceleași sate. Satele Buciumeni și Gruiu s-au separat în 1930, formând comuna Gruiu. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, ea a revenit la județul Ilfov, reînființat, dar a fost imediat desființată, satul Herăști trecând la comuna Hotarele, împreună cu satul nou-înființat Miloșești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Hotarele la județul Giurgiu. Comuna Herăști a fost reînființată în 2004, cu satele Herăști
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
din județul Prahova. În 1950, au trecut în raionul Urlați din regiunea Prahova și apoi în raionul Mizil din regiunea Ploiești; satul Degerați a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ele au fost comasate în comuna Colceag, arondată reînființatului județ Prahova. În comuna Colceag se află (începutul secolului al XVIII-lea, refăcută în 1884), monument istoric de arhitectură de interes național, situată în cimitirul din satul Parepa-Rușani. În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor
Comuna Colceag, Prahova () [Corola-website/Science/301661_a_302990]
-
București. După al Doilea Război Mondial, comuna Grădinari-Fălcoianca a luat numele actual de "Grădinari" și a absorbit comună Tântava, iar satul Fălcoianca a luat în 1964 numele de "Zorile". În 1968, comuna a revenit în componență actuala la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Stradă Băcanu, Strada Tufan, Strada Argeșului, Strada Șabărului, Strada Pădurii, Strada Liliacului, Strada Bortea, Strada Brebina, Strada lui Tache, Strada Stufului, Strada Sălcioara, Strada Agricultorilor (Cărusașilor
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
comuna Tătaru era formată tot din satul Tătaru și avea 2598 de locuitori. În 1950, comuna Tătaru a trecut în subordinea raionului Făurei din regiunea Galați, iar în 1968 a fost desființată și inclusă în comuna Dudești, arondată județului Brăila, reînființat. Tătaru este o localitate în județul Brăila, Muntenia, România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
Popoiu s-au separat și au format comuna Palanca. În 1950, comuna Brusturoasa a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău, iar satul ei Surdu a luat în 1964 denumirea de "Hângănești". În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, a fost desființat satul Pârâul Ursului, comasat cu satul Brusturoasa.
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
În 1968, comuna și-a luat alcătuirea actuală, comuna Șarânga fiind desființată și inclusă în comuna Pietroasele, iar satele Pietroasa de Sus, Pietroasa de Jos și Poșta fiind unite în satul Pietroasele; comuna rezultată a fost inclusă în județul Buzău, reînființat. Învățământul în comună este asigurat de două grădinițe și două școli cu clasele I-VIII. Un specific arhitectural al comunei îl constituie cișmelele de piatră, una din acestea fiind clasificată ca monument istoric, alături de numeroasele situri arheologice din comună, de
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
s-a desființat, fiind inclusă în comuna Săveni. În 1950, comuna Săveni a fost transferată raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. Ea a revenit în 1968 la județul Ialomița, reînființat, arondându-i-se atunci și satele comunei Platonești, desființată. Aceasta din urmă s-a reînființat în anul 2005, satele Lăcusteni și Platonești revenind atunci comunei Platonești. Singurul obiectiv din comuna Săveni inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
va desființa însă la scurt timp, satul revenind la comuna Roznov. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Buhuși, și apoi (după 1964), în cea a raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Comuna Roznov a primit statut de oraș în 2003. Patru obiective din orașul Roznov sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local: În Roznov funcționează un combinat chimic de dimensiuni medii, care produce îngrășăminte
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
Catedrala Greco-Catolică din Baia Mare, aceasta fiind ocupată la vremea respectivă de o parohie ortodoxă. Ulterior, pe parcursul anului 1990, Biserica Ortodoxă Română a reînființat propria Episcopie a Maramureșului, care avusese în perioada interbelică sediul la Sighet, stabilind drept catedrală a episcopiei reînființate tocmai Vechea Catedrală Greco-Catolică din Baia Mare. În data de 11 noiembrie 1990 a fost instalat acolo episcopul ortodox Iustinian Chira, după ce o ceată de bătăuși înarmați cu bâte și răngi de fier învelite în tricolor i-a înlăturat pe credincioșii
Lucian Mureșan () [Corola-website/Science/299964_a_301293]
-
raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, în timp ce comuna Găunoși s-a desființat, satul Găunoși trecând la comuna Nicolae Bălcescu și primind în 1968 numele de "Gălățui". În 1968, comuna a trecut la județul Ialomița (reînființat). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Nicolae Bălcescu la județul Călărași, dar, cum în urma acestei operațiuni au rezultat două comune cu același nume "Nicolae Bălcescu" în același județ (vezi comuna Nicolae Bălcescu), această comună a
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
a aceluiași județ, având 1854 de locuitori în satele Berești, Bosia, Mânzătești, Marhonda, Ungheni și Ungheni-Haltă. În 1950, denumită din nou "Bosia", comuna a fost inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat. Denumirea comunei a fost schimbată din nou în "Ungheni" în 1996, desi reședința ei a rămas la Bosia. Singurul obiectiv din comuna Ungheni inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași că monument de interes local, clasificat că monument de
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
plasa Budești, având în total 1884 de locuitori, iar în 1931 satele ei componente erau Lămotești, Gălbinași, Moara Nouă și Popești. În 1950, comuna a trecut la raionul Oltenița din regiunea București. În 1968, ea a revenit la județul Ilfov, reînființat, cu numele de "Gălbinași", satul Gălbinași absorbind toate celelalte sate; comuna a fost imediat însă desființată, satul Gălbinași fiind inclus în comuna Vasilați. Comuna Gălbinași a fost reînființată în anul 2005. Singurul obiectiv din comuna Gălbinași inclus în lista monumentelor
Comuna Gălbinași, Călărași () [Corola-website/Science/301113_a_302442]
-
Valcani este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună a fost reînființata în 2004. Este străbătuta de răul Aranca, care traversează comună și frontieră cu Șerbia, după care se varsă în Tisa. Prima atestare este din 1647, când este donata de neamul Csanád. La 1799 se zidește biserică ortodoxă română din Valcani
Comuna Valcani, Timiș () [Corola-website/Science/303212_a_304541]
-
biserică ortodoxă română din Valcani. Comună Valcani a fost înființată pentru prima data in 1877 și a funcționat că unitate administrativă până în 1968, când a fost desființată, fiind alipita la comună Dudeștii Vechi. În urma unui referendum local, comuna a fost reînființata în anul 2004. Prin Legea nr. 67 din 2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 251 din 2005, în județul Timiș se înființează comună Vălcani, cu satul component Vălcani. În pagina din anuarul Socec al României Mari 1924-1925 de la Bibliotecă Congresului
Comuna Valcani, Timiș () [Corola-website/Science/303212_a_304541]
-
Hârja și Grozești au fost toate transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău, și ulterior comuna Poiana Sărată a fost desființată în 1966, satul ei trecând la comuna Hârja. În 1968, comunele Hârja și Grozești au fost transferate județului Bacău, reînființat, și au fost din nou comasate sub numele de Oituz, nume luat și de satul de reședință (Grozești). Alte două sate apărute între timp, Hatmani și Pistioaia, au fost atunci desființate și comasate cu satele Oituz, respectiv Hârja. În comuna
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 2500 de locuitori și compoziția actuală (satele Luica și Valea Stânei). În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Oltenița din regiunea București. Ea a revenit la județul Ilfov (reînființat) în 1968. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Singurul obiectiv din comuna Luica inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași este situl arheologic de la „Sârbi”, un punct aflat pe terasa râului
Comuna Luica, Călărași () [Corola-website/Science/301118_a_302447]
-
Fântâneanu, Gioseni, Racova și Tamași. În 1950, comuna a trecut la raionul Bacău din regiunea Bacău; în timp, reședința s-a mutat la Tamași, și a luat numele de Tamași, nume sub care a revenit în 1968 la județul Bacău, reînființat. Comuna Gioseni a fost reînființată în anul 2005, prin desprinderea satului Gioseni din comuna Tamași. (prin Legea nr. 67 din 23 martie 2005).
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
1950, comunele au trecut în administrarea raionului Vidra și apoi (după 1952) în cea a raionului Oltenița din regiunea București; în 1964, satul Filastache din comuna Știbei-Orăști a luat numele de "Pădurișu". În 1968, comunele au revenit la județul Ilfov, reînființat, iar comuna Știubei-Orăști a fost desființată, satele ei fiind incluse în comuna Frumușani; tot atunci, satul Cuștureni s-a desființat și a fost inclus în satul Frumușani. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
Furnicari. Din 1931, comuna avea în compunere satele Bejghir, Buhocel, Buhociu, Coteni și Dospinești, sătul Furnicari trecând la comună Gioseni. În 1950, comuna Buhoci a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat.
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există o unitate de tratament balnear a Ministerului Muncii, precum și mai multe locuri de cazare (pensiuni, campinguri). În localitate se poate
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
1950, comuna a trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1960) din regiunea București, satul Brătieni luând, în timpul regimului comunist, numele de "Liberatatea". În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița (reînființat), iar satul Libertatea a fost dezafectat forțat de autoritățile comuniste în 1977 (deși a continuat să figureze în nomenclatorul localităților). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Dichiseni se află situl
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
satele Băsești, Fețeni, Gârleni, Saru, Stratonești, Valea Caselor și Valea Mare. Comuna a luat în timp numele de Valea Mare și a fost arondată în 1950 raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ea a redevenit parte a județului Dâmbovița, reînființat.
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reorganizarea administrativ-teritorială a dus la transferarea satului Nehoiașu (împreună cu Lunca Priporului și Vinețișu) la comuna Nehoiu (restul comunei fiind denumită Siriu, și stabilindu-i-se reședința la Lunca Jariștei) din județul Buzău, reînființat. Comuna Nehoiu a fost declarată oraș în 1989.
Nehoiașu, Buzău () [Corola-website/Science/300832_a_302161]
-
cu numele de "Ștefan Vodă", având 1808 locuitori și aparținând plășii Ciocănești din județul Ialomița. În 1950, comuna a fost arondată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Ștefan Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301127_a_302456]
-
zona respectivă. Atelierele de covoare și țesături ale mănăstirii, înființate în 1850, erau vestite în epoca, ele devenind, după 1948, cooperativa de productie „Cooperatorul”. În anul 1959, cănd Mănăstirea „Adam” a devenit cooperativa „Tractorul roșu”. Între 1991 - 2001, mănăstirea este reînființata la inițiativa Înaltpreasfințitului Casian al Dunării de Jos.În această perioadă, mănăstirea funcționează că mănăstire de călugări, sub îndrumarea p.cuv.protos. Mihail Nare, duhovnicul Mănăstirii Buciumeni După această dată, edificiul a redevenit mănăstire de maici, stareța fiind maica Anastasia Cimbru
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]