96,185 matches
-
din ecranele tv și se ițește, cu rezultate notabile, și din Facebook. Ăsta demon, asta eficiență! Să aprinzi - din nimic! - ura oamenilor contra cuiva care nu are, cel puțin în cazul de față, nici o vină și nici un amestec, este o reală performanță de manipulare, sută la sută eficientă! Cu trei vorbe grele și o înjurătură la Patriarh, pe un fond emoțional extrem de inflamat, arunci în derizoriu cea mai veche și statornică instituție a țării, dar și o lucrare uriașă de asistență
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
sunt comunicate astfel de adrese.” 2. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: “(1^1) Orice emisiune de tip reality show, al cărei scenariu se bazează pe fapte sau situații reale din viața unor persoane, conținând însă și elemente de ficțiune, se semnalează, la început și la sfârșit, precum și la reluarea după pauze publicitare, prin mențiunea “Acest program este o ficțiune”, afișată lizibil, cu o dimensiune de minimum 30 de puncte
CNA schimbă grilele de programe ale televiziunilor din România by http://uzp.org.ro/cna-schimba-grilele-de-programe-ale-televiziunilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93248_a_94540]
-
este biblică, deoarece garantează rugăciunea ascultata. Când ne rugăm Tatăl nostru spunem "și ne iartă nouă greșelile noastre, precum iertam și noi greșiților noștri". Iertarea necondiționată este practică . E bine să ne punem niște întrebări care de fapt pot reflectă situații reale din viața: Dacă cel ce ți-a greșit s-a mutat din localitate și tu nu mai știi unde stă? Dacă tu te-ai mutat și cel ce ți-a greșit își dă seama că a greșit și ar vrea
IMPERATIVUL IERTARII (MATEI 18:21-35) de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 6 din 06 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Imperativul_iertarii_matei_18_21_35_.html [Corola-blog/BlogPost/344871_a_346200]
-
retrăgând un scaun, invită pe Cornelia să ia loc și se așeză și el. -Tu, ce crezi că s-a întâmplat cu copiii, în realitate? Care a fost finalul întâmplării ? Legendele au totdeauna un sâmbure de adevăr, izvorăsc din fapte reale, ce s-au petrecut în negura vremurilor, spuse Cornelia. -Eu cunosc, ca și tine, povestea misteriosului Bundtig, care cântând din instrumentul său fermecat, flaut sau fluier, a scăpat orașul de șobolanii care invadaseră orașul, fiind vrăjiți de cântăreț și urmându
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
și, fără să vreau, imaginam din nou gesturi din cele citite prin unele pagini de roman ori, poate, eram doar stăpânit de asemenea gânduri. Și pentru că nu am întâmpinat nicio rezistență din partea ei, ceea ce pentru mine a însemnat cea mai reală încurajare, am urmărit instinctiv linia fină a șoldurilor către în jos și i-am mângâiat pulpele-i tari, dezvelind cu grijă și ce mai rămăsese acoperit de faldurile fustei. Le-a strâns, cu un geamăt ușor, abia auzit, nelăsându-mi
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
la care pot adăuga lipsa de cunoaștere a domeniului de referință. În zilele de azi, din nefericire, constat că asemenea momente se consumă mult mai timpuriu, atât în cazul băieților, cât și în cazul fetelor și fac această afirmație cu reală tristețe în suflet. Poate că sunt copiii de azi mai inteligenți, poate că se maturizează mai repede, dar să treci peste o mare parte a copilăriei - cea mai frumoasă perioadă a vieții omului, fără să te bucuri de gingășia a
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
Bucovina de frica stăpânirii, așa cum de altfel au făcut mulți cărturari patrioți ai timpului. În Bucovina s-a bucurat de o primire deosebită, fiind mai întâi profesor „suplimentar” (suplinitor) (1849), apoi titular (1850) la catedră de limbă română, la Liceul real din Cernăuți. Pe langă activitatea de profesor el desfășoară și o activitate politică, „ comunicând discipolilor săi, odată cu știinșa limbii și literaturii române, si puternicul sau patriotism”(Perpessicius) Că „om de bine” el „sprijină cererile de stipendii ale unor învățăcei chiar
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
dacă n-ar intra în ecuație și imponderabila psihologică a viciului uman înrăit pe măsura practicării; în cazul de față a setei de putere la unii dintre cei ajunși mai aproape de ea. Iar, de aici, la concluzia că, în democrația reală, cei ce își doresc libertatea și egalitatea îi domina pe cei ce îsi doresc puterea. Concluzie optimistă pe de o parte, fiindcă spune că „îi domină”; dar și recunoscând cu cinism că aceia care își doresc mârșav puterea vor mai
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (III) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1355114747.html [Corola-blog/BlogPost/365743_a_367072]
-
nu constituie răsplata pentru ceva meritat de noi. Ea are singura putere cu adevărat transformatoare din această lume, fiind pecetea Duhului pe viața Bisericii. Paștile nu sunt comemorarea unui eveniment, ci - în fiecare an - plinirea timpului însuși, a timpului nostru real. Pentru că noi trăim încă în aceleași trei dimensiuni ale timpului: în lumea naturii, în lumea istoriei, în lumea așteptării. În fiecare dintre acestea, omul se află într-o tainică căutare a bucuriei, a unui sens și a unei desăvârșiri absolute
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
secolului XX, Părintele Alexander Schmemann. Dincolo de idei, publicații sau repere biografice - toate acestea vizând contribuția la propriul domeniu de competență - aplecarea posterității asupra unor înaintași de anvergura părintelui Schmemann întâmpină principala dificultate tocmai în a reconstitui puțin din prezența lor reală în peisajul istoriei pe care au marcat-o definitiv. A-l reduce pe fostul decan al Institutului "Sf. Vladimir" din New York doar la activitatea sa profesională și publicistică - indiferent de acuratețea și amploarea demersului - ar eșua în a surprinde dimensiunea
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
în peisajul istoriei pe care au marcat-o definitiv. A-l reduce pe fostul decan al Institutului "Sf. Vladimir" din New York doar la activitatea sa profesională și publicistică - indiferent de acuratețea și amploarea demersului - ar eșua în a surprinde dimensiunea reală a impactului său asupra contemporanilor și lumii postume. Pe urmele contribuției schmemanniene La momentul sosirii sale în America, situația vieții eclesiastice ortodoxe de acolo diferea radical de atmosfera în care crescuse în diaspora pariziană. Haosul jurisdicțional afecta toate palierele vieții
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
el intră toți elevii cărora acel om le predă. „Impactul aupra copilului este foarte mare că starea emoțională în care se află un cadru didactic care este în burnout afectează calitatea predării, calitatea procesului de învățare, prezența lui în mediul real este foarte redusă. În relația cu copiii în loc să se apropie se îndepărtează, nu poate fi atent la nevoile copiilor și asta este crucial, pentru că la școală, dincolo de cunoștințe, copiii învață să fie oameni, tot felul de abilități sociale, emoționale”, spune
AL TREILEA PĂRINTE. De ce fac profesorii crize de furie by https://republica.ro/al-treilea-parinte-de-ce-fac-profesorii-crize-de-furie [Corola-blog/BlogPost/338315_a_339644]
-
pară totul enorm de colosal. Căutând să mă redai vieții, Plină de optimism cotidian, În razele calde ale dimineții, M-aș simți curat ca de cristal. Aș străluci în razele de soare, Ca rubinele sau diamantul, Spre culmi inerte dar reale, Unde e alb imaculat neantul. Dar tu rămâi nepăsătoare, La sentimentele mele înalte, Mă privești întrebătoare, De îmi sunt gândurile curate? 1964 Referință Bibliografică: ÎNCĂ NU TE-AI DECIS? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 575, Anul II
ÎNCĂ NU TE-AI DECIS? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/Inca_nu_te_ai_decis_mihai_leonte_1343481029.html [Corola-blog/BlogPost/357639_a_358968]
-
doar, că, uneori, noi alegem calea complicării lucrurilor: întâi le-a complicat el, atunci când eu venisem să-i cunosc părinții, nicidecum prietenii și prietenele, iar apoi eu, când nu mi-am putut stăpâni gândurile năvălitoare cu bănuieli neîntemeiate pe fapte reale. Într-o dragoste adevărată teoria spune clar: se discută fără ascunzișuri tot și, unde nu se poate ceva, îndrăgostiții trebuie să caute împreună soluțiile, consultându-și în primul rând părinții, lucru pe care nu-l prea mai făceam nici noi
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
vei liniști și tu. Am reflectat și mi-am analizat, într-o străfulgerare palpitanta mea viață, animată de aceste două mari iubiri și de cei trei copiii ce-i am. Părăseam, parcă, pentru totdeauna o lume a prejudecăților, pentru una reală, după care au tânjit de mică, dar pe care acum abia începeam să o trăiesc cu adevărat. Greșeala pe care o făcuse Gelu - căci am aflat că a fost și o „greșală”, până la urmă (poate din ambiție) −, a fost că
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Acasa > Impact > Libertate > INVAZIA EUROPEI Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1716 din 12 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Să nu uităm trecutul pentru a mai exista în viitor! @ viorel muha Informațiile corecte, reale, la obiect, în timp util, nu le sunt accesibile tuturor. Inca mulți nebuni, aleși, conduc multe state în lume. Aceștia niciodată adevăr nu au grăit, ci poate cei de la balamuc, băgați de către ei. In lumea arabă există mai multe părți
INVAZIA EUROPEI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1442083655.html [Corola-blog/BlogPost/343468_a_344797]
-
lași condus de imaginație, va fi plasat deasupra norilor. Ideea de zbor este regăsită atât în elementele care alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește casa copiilor și prin introducerea noilor elemente care formează tărâmul de deasupra norilor. Atât corabia piraților, cât și crocodilul, prin construcția lor, vin în sprijinul momentelor coregrafice, adăugând expresivitate
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
Ideea de zbor este regăsită atât în elementele care alcătuiesc decorul cât și în costume. Norii, în diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește casa copiilor și prin introducerea noilor elemente care formează tărâmul de deasupra norilor. Atât corabia piraților, cât și crocodilul, prin construcția lor, vin în sprijinul momentelor coregrafice, adăugând expresivitate. Personajele păstrează ideea că totul este un vis, purtând
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
vin în sprijinul momentelor coregrafice, adăugând expresivitate. Personajele păstrează ideea că totul este un vis, purtând de la început sau dezvăluind pe parcurs faptul că sunt în pijamale și că se întorc în patul lor, din Tărâmul de Nicăieri, în lumea reală”. Cătălin Caracaș, coregraf: „Cine mai are nevoie azi de Peter Pan? Iată o întrebare care poate primi mai multe răspunsuri. Cine e, de fapt, Peter Pan? Nimeni nu știe și, cu atât mai mult, atracția e mai mare. Nici chiar
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
împărăția lui Hades, prima în volum, definește încadrarea corectă în specia fantasticului prin operarea cu elemente taxonomice ale imaginarului într-un spațiu cotidian și este aplicată decurgerii epice. Personajele Alexandru și Iuliana sunt dăruite artei iar considerentele lor balansează între real și virtual într-un mod firesc transmis cititorului prin evocări simple, prin vorbire și întâmplări redate natural. „Nu uitați domnilor, în pictura sa sunt culori care strigă, până când lumea întoarce capul, curioasă să le vadă”. Picturii i se adaugă dansul
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428291389.html [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
situația boierimii oltene din perioada 1820-1858 al cărei catalog l-am realizat și publicat , și situația de la sfârșitul sec XVII și începutul sec XVIII, adică al epocii Brâncoveanu și deceniile următoare. Pentru situația boierimii din Oltenia ne-au fost de real folos și lucrările lui Nicolae Stoicescu și Teodorei Rădulescu (citate în anexele I-III), care oferă date despre evoluția familiilor de mari boieri, precum și a câtorva de clasul al II-lea, pentru perioada anterioară domniei lui Constantin Brâncoveanu și până în
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
tocmai ceri altora să-și spună părerea. Așa stau lucrurile și în cazul de față, cele publicate până în prezent dorindu-se a fi un îndemn la analiză și la căutarea de soluții în cadul GRUPULUI DE REFLECȚIE PENTRU PROBLEMELE DEMOCRAȚIEI REALE care funcționează pe situl internet www.cartesiarte.ro, fiind deschis oricui și adresându-și invitația pentru o cât mai largă dezbatere. Apoi, de abia, se vor trage concluziile sau cel ce-și spune părerea trage concluziile sale personale după cum i-
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1357101975.html [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
pot să nu trezească indignare prin referirile „la zi” specifice articolului de gazetă. Cu, sau fără a ne cere scuze de la cei vizați, le-am putea peria dintr-o formă finală a lui, fondul rămânând aceeași pledoarie și pentru democrația reală și împotriva tuturor chichițelor procedurale-formale prin care societatea e mințită, distrăgându-i-se atenția de la deturnarea procedeelor democratice în favoarea unor avantaje personale pentru cei care se pretind politicienii democrației. Nu facem însă lucrul acesta și păstrăm textul așa cum a ieșit
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1357101975.html [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
înalte erau ferite de vuietul lumii, de glasul păcătoșilor, dacă vreți, astfel că ele însele îndemnau la rugăciune inclusiv prin senzația că te afli mai aproape de Dumnezeu. Iar această expresie nu este folosită doar pentru a face impresie. Este absolut reală și mulți dintre cititori o pot confirma. Am avut asemenea dorită senzație atunci când am vizitat peste 30 de mănăstiri și schituri, într-un pelerinaj început de la Slatina, Olt, până la Sighetul Marmației, o parte din mănăstirile din Bucovina și, mai apoi
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
într-un anticariat din Neapole a jurnalului lui Valentin Bulgakov, ultimul secretar al lui Tolstoi. „Un roman - scrie Jay Parini - este o călătorie pe mare, explorarea unor ape străine, dar eu am navigat cât am putut de aproape de țărmul evenimentelor reale care au constituit ultimul an al vieții lui Tolstoi.” Oricine a scris câteva române nu poate fi decât de acord că aceasta întreprindere înseamnă a repeta aventură lui Columb: pleci spre un anumit țărm, dar riști să ajungi în cu
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]