176 matches
-
diferite părți ale Africii, noii veniți devenind majoritari. Cele mai importante comunități erau xhosa și zulu. În 1652, la 154 de ani de la descoperirea Capului Bunei Speranțe de către Bartolomeu Diaz, Compania Indiilor Olandeze de Est a înființat un punct de reaprovizionare pe locul a ceea ce urma să devină Cape Town. Cape Town a devenit o colonie britanică în 1806. Colonizarea europeană a luat avânt în anii 1820, când burii (la origine olandezi, francezi și germani) și britanicii au colonizat nord-estul țării. La această
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
hotentoți, iar apoi de populația bantu. Colonizarea a fost începută de olandezi; la data de 6 aprilie 1652 s-a întemeiat Colonia Capului, când olandezul Jan van Riebeeck, în numele Companiei Olandeze a Indiilor de Est (), a înființat un port de reaprovizionare pentru corăbiile companiei. Pe parcursul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea a crescut constant numărul de coloniști și aceștia și-au extins controlul în zona Capului. Datorită extinderii ariei controlate de europeni, s-a ajuns la confruntări cu populațiile
Africa de Sud () [Corola-website/Science/298068_a_299397]
-
brigada „Leibstandarte SS Adolf Hitler”. Unităților elene le lipseau echipamentele necesare luptei cu trupele mecanizate inamice și din acest motiv au fost rapid încercuite și copleșite. Germanii au continuat înaintarea și, pe 19 aprilie, au cucerit Ioannina, ultimul punct de reaprovizionare al Armatei I elene. Pe 20 aprilie, comandantul forțelor elene din Albania, generalul Georgios Tsolakoglou, și-a dat seama că situația trupelor sale este fără ieșire și a declarat că este gata să capituleze alături de cele 14 divizii de sub comanda
Bătălia Greciei () [Corola-website/Science/312794_a_314123]
-
oprirea operării navetelor spațiale timp de doi ani, așa cum s-a întâmplat și după dezastrul "Challenger". Construcția Stației Spațiale Internaționale a fost oprită, și, timp de 29 de luni, stația s-a bazat exclusiv pe Agenția Spațială Federală Rusă pentru reaprovizionare și pentru rotația echipajului până când zborurile navetelor spațiale americane s-au reluat cu misiunea STS-114.
Dezastrul navetei spațiale Columbia () [Corola-website/Science/318280_a_319609]
-
forțelor egiptene ale lui viceregelui Egiptului, Muhammad Ali, toți cei întemnițați au fost eliberați și amnistiați. Încă din primele faze ale războiului revoluționar, cucerirea supremației maritime a fost vitale pentru greci. Supremația navală elenă ar fi permis revoluționarilor să împiedice reaprovizionarea garnizoanelor otomane izolate și aducerea de întăriri din alte provinciile asiatice ale Imperiului Otoman. Flota greacă fusese creată de negustorii bogați din insulele Mării Egee: Hydra, Spetses și Psara. Fiecare insulă a echipat, încadrat cu echipaje și întreținut propriile lor escadre
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
aceștia fiind destinați inițial doar să tranziteze Chișinăul, spre România). La 2 ianuarie 1918, locotenentul-colonel Ion Antonescu, a înaintat un studiu privitor la dislocarea în Basarabia a unor formațiuni militare române. Scopul acestei dislocări ar fi urmat să fie asigurarea reaprovizionării trupelor care operau pe frontul român și a populației românești. Pentru aceasta ar fi urmat să se asigure circulația regulată a trenurilor de aprovizionare pe ruta Odesa - Socola, Iași, precum și asigurarea ordinii în teritoriul dintre Prut și Nistru prin împiedicarea
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]
-
muniției spre linia frontului. Furtunile de zăpadă au fost atât de puternice în unele locuri, încât unii soldați italieni au purtat măștile de gaze pe față pentru ca să poată respira. Trupele avansate italiene s-au mișcat mai repede decât convoaiele de reaprovizionare. De exemplu, pe 23 iunie, comandantul Diviziei a 4-a alpine "Cuneense" s-a plâns comandantului Armatei a 2-a că nu poate păstra legătura cu trupele sale de pe front deoarece nu a putut să își mute cartierul general în
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
germanii erau rețiunuți în luptele de-a lungul liniilor defensive britanice, forțele regulate erau în plin proces de mobilizare. După doar câteva zile de la începerea invaziei, vasele Royal Navy din baza de la [[Scapa Flow]] au ajuns în zona Canalului Mânecii, blocând reaprovizionarea trupelor germane și tranportul trupelor de rezervă. În aceste condiții, trupele germane deja debarcate, care nu mai erau sprijinite de trupe proaspete venite de pe continent și nu mai erau aprovizionate decât pe calea aerului și care, în plus, erau obligate
Operațiunea Leul de Mare () [Corola-website/Science/331120_a_332449]
-
ușoare și Flotila de Distrugătoare 47. În noaptea dintre 27-28 martie a tras 45 de proiectile de 305 mm și 352 de proiectile de 127 mm asupra insulei. Nava s-a reunit cu GL 58.4 la un punct de reaprovizionare, după care s-au îndreptat spre Okinawa pentru a sprijini debarcările ce au avut loc la 1 aprilie. În noaptea din 11 aprilie "Alaska" a doborât un avion japonez, a strijinit distrugerea altuia și a capturat un avion kamikaze Ohka
USS Alaska (CB-1) () [Corola-website/Science/331011_a_332340]
-
după care s-a întors în Anglia, în vreme ce Cook a continuat să exploreze zona antarctică, ajungând la 71°10'S pe 31 ianuarie 1774. Cook aproape a ajuns pe continentul Antarctica dar a trebuit să se îndrepte spre Tahiti pentru reaprovizionare. Apoi a reluat traseul sudic în a doua tentativă eșuată de a găsi presupusul continent. În această parte a călătoriei Cook a luat cu el un tânăr Tahitian pe nume Omai, care s-a dovedit având cunoștințe mai slabe despre
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
din Petrograd, arestații însă au fost eliberați a doua zi. La 2 ianuarie 1918, locotenentul-colonel Ion Antonescu, a înaintat un studiu privitor la dislocarea în Basarabia a unor formațiuni militare române. Scopul acestei dislocări ar fi urmat să fie asigurarea reaprovizionării trupelor care operau pe frontul român și a populației românești. Pentru aceasta ar fi urmat să se asigure circulația regulată a trenurilor de aprovizionare pe ruta Odesa - Socola, Iași, precum și asigurarea ordinii în teritoriul dintre Prut și Nistru prin împiedicarea
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
sub comanda generalilor William Platt în Sudan, Alan Cunningham în Africa Estică Britanică și a colonelului Arthur Reginald Chater în Somalia Britanică. Forțele britanice și Commonwealthului erau ceva mai bine echipate decât cele italiene și aveau acces mai ușor la reaprovizionare și rezerve. Totuși, britanicii erau puternic depășiți numeric de forțele italiene din Africa Răsăriteană Italiană. Pentru ca lucrurile să fie și mai grave pentru britanici, italienii aveau disponibili peste 200.000 de oameni cantonați în Libia. Pe 10 iunie 1940, mai
Campania din Africa de Est (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313562_a_314891]
-
de „du-te - vino” de-a lungul coastei mediteraneene. Ofensiva inițială italiană a dus la o înaintare de aproape 1.650 km spre granița egipteană, dar când au ajuns atât de departe, proviziile lor erau aproape terminate și capacitatea de reaprovizionare era redusă. Britanicii, aflați foarte aproape de bazele lor de aprovizionare, au organizat rapid o contraofensivă victorioasă în Libia. După sosirea germanilor în Africa, frontul s-a mutat din nou spre est, pentru ca înaintarea forțelor Axei să se oprească din nou
Campania din Tunisia () [Corola-website/Science/312222_a_313551]
-
un contra-atac. O brigada austriacă de trei regimente a avansat în timp ce britanicii se retrăgeau, în timp ce artileria hanovriana distrugea linia franceză. Francezii au fost învinși, iar drumul spre Hanau a fost deschis, ceea ce le permitea aliaților să-și continue retragerea și reaprovizionarea. Regele Frederic al Prusiei a fost îngrozit de înfrângerea de la Dettingen. Frederic observase că avea să confrunte o coaliție de inamici care includea Austria, Saxonia, Rusia și Anglia. Cu toate acestea, Frederic și-a dat seama că coaliția nu era
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
ale epocii respective, precum C-130 Hercules și UH-1 Iroquois, care este încă în producție și în serviciul activ, fiind fabricat în peste 1,179 de exemplare. Principalele sale roluri sunt transportul aeropurtat al trupelor, al pieselor de artilerie și reaprovizionarea. În spatele fuselajului se află o rampă de încărcare foarte lată, precum și trei cârlige pentru transportul cargoului extern. Elicopterele Chinook au fost achiziționate de către 16 țări, cei mai mari utilizatori fiind Armata de uscat a Statelor Unite ale Americii și Forțele Aeriene Regale ale
CH-47 Chinook () [Corola-website/Science/314982_a_316311]
-
societății de asigurare de la capul de nord al podului rutier. Această clădire fusese izolată în timpul luptelor de cu o zi mai înainte de grosul trupelor germane. Toate atacurile olandezilor pentru cucerirea clădirii au fost respinse, dar și toate încercările germanilor de reaprovizionare a celor din clădire au eșuat. Tentativele germanilor de traversare ale podului la bordul unor automobile sau motociclete au fost respinse de olandezi cu tiruri concentrate de mitraliere. Podul rutier nu se afla practic sub controlul niciunei tabere, fiind ținta
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]
-
Atacul american a fost rapid respins de germani. Americanii au avut mari probleme de deplasare pe drumurile înguste, cu bombardamentele inamice și focul de mitraliere al germanilor, care mătura toate spațiile libere prin care se încerca deplasarea. În aceste condiții, reaprovizionarea trupelor aflate în poziții avansate sau evacuarea răniților era grea, sau chiar imposibilă. Situația grea a atacatorilor nu a fost depășită nici în zilele care au urmat. Pe 16 octombrie, frontul înaintase cu mai puțin de 3 km, dar cu
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
o coaliție arabă în frunte cu Egipt și Siria, susținută cu tone de armament și provizii de Uniunea Sovietică, a atacat Israelul în ceea ce astăzi este denumit Războiul de Yom Kippur. Israelul a suferit pierderi grele și Nixon a ordonat reaprovizionarea aeriană a Israelului, scurtcircuitând conflictele și birocrația interdepartamentale și asumându-și personal responsabilitatea pentru orice răspuns se dădea țărilor arabe. După mai mult de o săptămână, când SUA și Uniunea Sovietică începuseră să , Israelul pătrunsese adânc în teritoriul inamic. Negocierile
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
a aliaților, campania din Egipt s-a dovedit un eșec. Flota bizantină plecase în campanie cu provizii numai pentru trei luni. În momentul în care cruciații erau gata de luptă, flota terminase deja proviziile, iar corăbiile au părăsit luptele pentru reaprovizionare. Părțile s-au acuzat reciproc pentru eșecul campaniei, dar fiecare știa că depind unul de celălalt. S-au făcut planuri pentru o nouă invazie în Egipt. Amalric a eșuat până în cele din urmă în încercările de cucerire a Egiptului. În
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
urmărit pe aliați în drumul peste calea ferată, iar un batalion SS a reușit să ajungă la Wolfheze, unde a fost însă decimat de un raid al avioanelor germane. În după-amiaza acestei zile, RAF a executat prima misiune importantă de reaprovizionare, folosind 164 de avioane de transport pentru transportul a 350t de provizii destinate britanicilor. Germanii, care anticipaseră misiunea de reaprovizionare aliată, au mutat cinci baterii antiaeriene în zona respectivă. Focul antiaerienei a dus la doborârea a zece avioane RAF. Misiunea
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
fost însă decimat de un raid al avioanelor germane. În după-amiaza acestei zile, RAF a executat prima misiune importantă de reaprovizionare, folosind 164 de avioane de transport pentru transportul a 350t de provizii destinate britanicilor. Germanii, care anticipaseră misiunea de reaprovizionare aliată, au mutat cinci baterii antiaeriene în zona respectivă. Focul antiaerienei a dus la doborârea a zece avioane RAF. Misiunea a fost un eșec - în ciuda bravurii piloților, echipele de la sol nu au reușit să recupereze decât aproximativ 31 t de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
a dus la doborârea a zece avioane RAF. Misiunea a fost un eșec - în ciuda bravurii piloților, echipele de la sol nu au reușit să recupereze decât aproximativ 31 t de provizii. Zona de parașutare „V”, care trebuia să fie folosită pentru reaprovizionare, a fost tot timpul în mâinile germanilor, iar la Londra nu a fost trimis nici un mesaj care să avertizeze despre acest fapt. Pe pod, forțele comandate de Frost au reușit să reziste, dar în condițiile în care nu soseau provizii
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
dintre aceștia doar 35 au ajuns în zona ordonată. Spindler a primit ordinul să schimbe direcția de atac mai spre sud pentru a-i obliga pe britanici să părăsească malurile râului, să îi izoleze și să le taie căile de reaprovizionare. În ciuda tuturor eforturilor depuse, germanii nu au reușit să își atingă scopul, deși asalturile de infanterie și bombardamentele neîntrerupte au slăbit continuu pozițiile defensive ale britanicilor. Îmbunătățirea condițiilor meteo a permis în sfârșit RAF să execute misiuni de luptă împotriva
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Avioanele de vânătoare Hawker Typhoon și Republic P-47 Thunderbolt au mitraliat în timpul zilei pozițiile germane angajându-se și în mai multe dueluri aeriene cu piloții Luftwaffe. Avioanele de transport RAF au executat de pe aeroporturile din Anglia ultima misiune de reaprovizionare a britanicilor în după-amiaza zilei de sâmbătă, dar au pierdut opt avioane, fără ca proviziile care au ajuns la parașutiști să fie în cantități îndestulătoare. Au mai fost făcute în următoarele două zile unele eforturi de reaprovizionare a avioanelor decolate de pe
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Anglia ultima misiune de reaprovizionare a britanicilor în după-amiaza zilei de sâmbătă, dar au pierdut opt avioane, fără ca proviziile care au ajuns la parașutiști să fie în cantități îndestulătoare. Au mai fost făcute în următoarele două zile unele eforturi de reaprovizionare a avioanelor decolate de pe aeroporturi din Europa continentală, dar rezultatele nu au fost mulțumitoare. Pe malul sudic al Rinului, polonezii s-au pregătit pentru o nouă încercare de traversare a fluviului. Ei au așteptat sosirea bărcilor de asalt trimise de
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]