164 matches
-
superior de compoziție. Parcursul are ca scop să furnizeze bazele analizei textuale a discursului. Schema 4 TEXT Referințe și lecturi recomandate Referințe la secțiune - DE BEAUGRANDE Robert, Wolfgang U. Dressler: Introduction to Text Linguistics, London-New York, Longman, 1981. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: "Le dialogue n'est pas une catégorie naturelle scientifiquement pertinente", Cahiers de linguistique française, nr. 17, Université de Genève, 1995. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: Pragmatique du discours, Paris, A. Colin, 1998. - SARFATI Georges-Élia: "L'analyse du discours et la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DE BEAUGRANDE Robert, Wolfgang U. Dressler: Introduction to Text Linguistics, London-New York, Longman, 1981. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: "Le dialogue n'est pas une catégorie naturelle scientifiquement pertinente", Cahiers de linguistique française, nr. 17, Université de Genève, 1995. - MOESCHLER, Jacques, REBOUL, Anne: Pragmatique du discours, Paris, A. Colin, 1998. - SARFATI Georges-Élia: "L'analyse du discours et la question du texte: l'horizon du sens commun et de la doxa", în D. Maingueneau et R. Amossy (ed.), L'analyse du discours dans les
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
160-192. - 1968: "Philosophical Analysis and Hstorical Understanding", Review of Metaphysics (XXI) 4, New Haven, 667-698. - 1970: "History and Fiction as Modes of Compréhension", New Literary History, (I) 1, Charlottesville, 541-558. MOESCHLER Jacques 1985: Argumentation et conversation, Paris, Hatier-Crédif. MOESCHLER Jacques, REBOUL Anne 1995 "Le dialogue n'est pas une catégorie naturelle scientifiquement pertinente", Cahiers de linguistique française 17, Université de Genève. - 1998: Pragmatique du discours, Paris, Colin. MOIRAND Sophie (ed.) 1996: "Le discours: enjeux et perspective", Le français dans le monde-Recherches
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parole. Théorie du récit et du style indirect libre, Ed. du Seuil, Paris); mai recent: L. Rosier (Le Discours rapporté, Duculot, Bruxelles, 1999), Anna Jaubert ("Le discours indirect libre: dire et montrer", în caietele Chronos nr. 5, pp. 49-69), Anne Reboul ("Commu-nication, fiction et expression de la subjectivité", în Langue française, nr. 128, 2000, pp. 9-29). 196 Émile Zola, O pagină de dragoste, (trad. de Teodora Popa-Mazilu), Editura Eminescu, București, p. 164 . 197 V.N. Volochinov (M. Bahtin), Le Marxisme et la Philosophie
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Cârâc • Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian Popescu • Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean, în colaborare cu F. Revaz • Textele. Tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu În curs de apariție: Pragmatica discursului, Anne Reboul și Jacques Moeschler LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str. Republicii nr. 29, tel
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
motivația, interesul elevilor pentru domeniul său. Doar așa autoritatea sa epistemică devine efectivă. Or, trebuie să recunoaștem că, deseori, în astfel de situații, profesorul recurge la autoritatea deontică pentru a-și consolida autoritatea epistemică. Referitor la autoritatea în educație, Olivier Reboul scria: Educația nu poate fi concepută în afara recursului la autoritate, aceea a adultului asupra copilului, a savantului asupra ignorantului, a celui ce este responsabil asupra iresponsabilului. [...] În toate cazurile, autoritatea indică supremația celui care o exercită; ea face deci din
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
deci din educație un raport vertical 59. În funcție de temeiul care o legitimează, autoritatea îmbracă mai multe forme de manifestare, pe care le regăsim și în școală: autoritatea contractului, autoritatea expertului, autoritatea arbitrului, autoritatea modelului și aceea a "regelui". Pentru Olivier Reboul, autoritatea contractului are o întemeiere rațională, beneficiind în același timp de consimțământul ambelor părți. Pedagogul francez nota: Este autoritatea regulii asupra jucătorilor sau aceea a indivizilor sau instituțiilor având de aplicat o convenție. A o încălca ar însemna fraudă, trișaj
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pentru care, în viitor, vor trebui să-și asume consecințele (ne vom referi mai târziu la aceste aspecte care vizează managementul clasei). Autoritatea expertului, ca și în cazul lui Bochenski, este cea a știutorului. Deși, în mod implicit, textul lui Reboul susține ideea că și acest gen de autoritate poate avea o întemeiere, chiar dacă aceasta nu este întotdeauna strict rațională, ci ține mai degrabă de domeniul convingerii. Iar convingerea se întemeiază pe informațiile pe care le deținem despre categoria profesională căreia
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Iar convingerea se întemeiază pe informațiile pe care le deținem despre categoria profesională căreia îi aparține purtătorul (profesorii au studii superioare, deci sunt competenți), dar și pe buna sa credință (un profesor nu are motive să spună lucruri neadevărate elevilor). Reboul nota: Apoi, există autoritatea expertului, a omului căruia îi urmăm sfatul chiar fără a-l înțelege, pentru că îi recunoaștem competența, pentru că "este o autoritate în materie"61. Un caz aparte ar fi acela în care, în mod deliberat, profesorul orientează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
putea fi apariția unei situații conflictuale (care l-ar implica și pe profesor), iar managementul clasei ar putea deveni dificil. Reamintim: autoritatea arbitrului se legitimează cu fiecare situație conflictuală în rezolvarea căreia profesorul trebuie să se implice. Cu privire la autoritatea modelului, Reboul nota: Față de celelalte două precedente, ea este durabilă; fundamentul ei nu este o necesitate ocazională, ci prestigiul care emană din model și admirația pe care acesta o suscită. Modelul poate fi un personaj istoric sau romanesc, vedetă de sport sau
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
profundă cu modelul riscă să-i anuleze accesul la amintita stare de libertate. ▪ Pe de altă parte, profesorul trebuie să țină seama și de efectul de undă, deci de modalitatea în care ceilalți elevi percep situația creată. Despre autoritatea liderului, Reboul nota: "Leadership" răspunde celor care sunt supuși unei duble nevoi: aceea de a admira și aceea de a asculta; căci a asculta calmează și te dispensează de a voi63. Profesorul ar trebui să aibă în vedere faptul că acest gen
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
că acest gen de autoritate implică supunerea, iar supunerea afectează în mod negativ personalitatea viitorului adult, care ar trebui să se manifeste independent, critic în calitatea lui de om al cetății. O altă posibilă consecință negativă este subliniată chiar de Reboul: Este semnificativ că, în situațiile în care autoritatea adultului (a părinților, a profesorilor) devine fie inumană, fie slabă, copiii se orientează după "călăuzitori", care răspund dublei lor nevoi de a admira și de a urma64. De obicei, "călăuzitorii" sunt excentrici
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va accepta să facă de bunăvoie acest lucru; de aceea, profesorul va uza de autoritatea sa (perfect îndreptățită în acest mod) pentru a-i impune urcușul. Criticând această poziție a d-nei R. M. Mossé-Bastide (din lucrarea L'autorité du maître), Reboul scria: D-na Mossé-Bastide respinge de altfel orice tentativă de a introduce în școală inițiativa și cooperarea, nu vede aici decât o utopie. Ce ar justifica un astfel de autoritarism? Conținutul însuși al învățământului care, la litere sau științe, trebuie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ușoară în viața economico-socială. Din punctul de vedere al societății civile, el nu va reprezenta un veritabil om al cetății, acceptând (și chiar dorindu-și) punctele de vedere ale altora (va fi ușor manipulabil). Tipurile de autoritate prezentate de către Olivier Reboul relevă ideea că în școală nu se poate vorbi de prezența lor în stare pură, profesorul întruchipând în fiecare moment un profil al autorității, sintetizat din prezența mai multor tipuri, în grade diferite. Revenind la analiza lui Bochenski, să evidențiem
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tipul de comunicare (putem spune că uneori, chiar îl determină). O manifestare axată preponderent pe coordonatele autorității deontice din partea profesorului închide canalele de comunicare elev-profesor, chiar elev-elev, pentru că relațiile ierarhice nu permit comunicarea (idee amintită deja prin citarea lui Olivier Reboul). A accepta și a pregăti confruntarea cu elevii presupune, pe de o parte, cultivarea sentimentului că nu există autoritate omnipotentă și veșnică, iar, pe de altă parte, transmiterea implicită a mesajului că persoana, opiniile și exercițiul lor contează (a nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un ciclu de învățământ (fie el primar, gimnazial sau liceal) nu are un scop în sine și nu reprezintă decât un interval de trecere către altceva. Acest gen de mentalitate ignoră prezentul și posibilitățile lui, fiind îndreptată către viitor. Olivier Reboul amintește un dialog între un grup de institutoare din Franța și Jean Piaget: Institutoarelor care îl întrebau dacă este posibil să se accelereze geneza operațiilor logice, estimând că rolul învățământului este "să grăbească dezvoltarea copilului", Jean Piaget le-a răspuns
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
educație, traducere de Rodica Moșinschi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1972. 14. Stan E., "În corsetul blocajelor sociale și al multiplelor inadecvări", în Tribuna învățământului, nr. 399, sept. 1997. 15. Postic M., La relation éducative, P.U.F., 1979. 16. Reboul O., La Philosophie de l'éducation, P.U.F., 1971. 17. Laberthonière L., Théorie de l'Éducation, Librairie Bloud & Gay, Paris, 1923. 18. Lyotard J.-Fr., Inumanul, traducere de Ciprian Mihail, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2002. 19. Cohen L.
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Ibidem, p. 62. 53 Ibidem, p. 60. 54 Ibidem, p. 84. 55 Ibidem, p. 84. 56 Ibidem, pp. 83-84. 57 M. Postic, La relation éducative, P.U.F., 1979, p. 80. 58 J. M. Bochenski, op. cit., p. 73. 59 O. Reboul, La Philosophie de l'éducation, P.U.F., Paris, 1971, p. 33. 60 Idem, p. 34. 61 Ibidem, p. 34. 62 Ibidem, p. 34. 63 Ibidem, p. 34. 64 Ibidem, p. 34 65 Ibidem, p. 35. 66 Ibidem, p. 37
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
61 Ibidem, p. 34. 62 Ibidem, p. 34. 63 Ibidem, p. 34. 64 Ibidem, p. 34 65 Ibidem, p. 35. 66 Ibidem, p. 37. 67 L. Laberthonière, Théorie de l'Éducation, Librairie Bloud & Gay, Paris, 1923, p. 27. 68 O. Reboul, op. cit., p. 44. 69 J. M. Bochenski, op. cit., p. 105. 70 Ibidem, p. 107. 71 Ibidem, p. 107. 72 L. Laberthonière, op. cit., p. 33. 73 Ibidem, p. 34. 74 Ibidem, p. 33. 75 J.-Fr. Lyotard, Inumanul, traducere de Ciprian
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tradus în versuri: din André Chénier, Ciclonii, Bolnavul, Libertatea, Orbul, două Bucolice; din La Fontaine, Filemon și Baucis; din Lamartine, Omul, poem adresat Lordului Byron; din Alfred de Musset, Scrisoare către Lamartine; din V. Hugo, Izvorul, Copilăria unei femei; din Reboul, Îngerul și copilul; din Boaileau, Arta poetică; din Théophile Gautier, Comedia morții; din François Ponsard, Onairea și banul; din Mistral, un fragment din Mireio, Toboșarul de la Arcole, Cântecul lui Magalie. La "Jocurile florale" din Provence, prezidate de Vasile Alecsandri, traducerile
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
textului trebuie] să nu introducă nici un element semantic exprimat sau presupus de o ocurență anterioară sau deductibilă din aceasta prin inferență"; (d) meta-regula de relație: "trebuie ca faptele pe care le denotă [un text] în lumea reprezentată să fie legate" (Reboul & Moeschler, 2010, p. 59). Așadar, atât în comunicarea interpersonală, cât și în cea didactică/educațională, mesajul/discursul optim implică: (a) redundanțe motivate (repetăm, de exemplu, cuvintele-cheie ale mesajului: cuvinte care punctează un anumit reper "mâine va fi întâlnirea... mâine, joi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
amintește de o altă voce, gestica unei persoane se aseamănă cu felul de a se comporta al unei alte persoane, o privire poate evoca o altă privire" (Roco, 2004, p. 69); * structurarea mesajului folosind mărci/conectori de diferite tipuri (cf. Reboul & Moeschler, 2010, p. 59; Erickson, 2009, p. 128; Popescu, 2007, p. 91 etc.): * mărci ale inițierii actului comunicativ: pentru început; mai întâi; înainte de toate; înainte de a începe; aș începe prin a...; * mărci cotextuale/de tranziție/de ancorare a respectivei componente
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
memoriam Sorin Stati (47-56). București: Editura Universității din București. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rădulescu, M. (1985). Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru. Iași: Editura Junimea. Reboul, A., & Moeschler, J. (2010). Pragmatica discursului: de la interpretarea enunțului la interpretarea discursului. Traducere de Irinel Antoniu. Iași: Institutul European. Reilly, J. H., & Phillips, M. S. (2002). Introducing Theatre. Eighth Edition. Thomson Learning. Rimé, B. (2007). Comunicarea socială a emoțiilor. Traducere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interpretului este cea care ne permite să anticipăm ce va spune locutorul, să-i terminăm enunțul înaintea lui: îi atribuim intenția de a ne comunica un conținut particular și deducem de aici forma pe care o va lua enunțul lui" (Reboul & Moeschler, 2010, p. 47). 16 Vezi și ideea conform căreia "cu toții comunicăm non-stop, fie că ne dăm seama sau nu. Tot ceea ce facem sau nu facem, tot ceea ce spunem sau nu spunem, îi determină pe cei din jurul nostru să-și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
conducătorului, fiind refuzat tuturor celorlalți). 1.4. Limbajul politic suport al ideologiei Dinamica relației ideologie limbaj politic putere politică imprimă trăsături specifice manifestărilor discursive din spațiul politic, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul mijloacelor de expresie. Olivier Reboul indică cinci trăsături ale ideologiei, esențiale în înțelegerea raporturilor pe care le întreține cu limbajul 59. O primă caracteristică vizează atitudinea părtinitoare: aparținând unei comunități istorice determinate, ideologia promovează valorile și credințele proprii acesteia, ocultând atitudinile și convingerile diferite. Spre deosebire de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]