252 matches
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului INTERMEDIARUL Intermediarul... Ei, cu acesta este o poveste veche. De numai 25 de ani, e drept, dar cert este că a devenit efectiv un fenomen. Fără el nu se publică o carte, ba chiar este recenzentul gata oricând de a-ți face serviciul să scrie o cronică meșteșugită, dacă nu chiar elogioasă... Ce mai, a devenit pe nesimțite indispensabil umilei noastre societăți literare. Că lucrează invariabil cu editura X din urbea Z, nu se bagă de
INTERMEDIARUL de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353937_a_355266]
-
un dezacord de zile mari, între subiect și predicat, într-o recenzie, care se vrea, profund și înalt, intelectuală. Zice autorul, doct: „...se simte, din fericire, talentul și exigența față de scris”. S-or simți talentul și exigența poetesei, dar ale recenzentului, nu prea! Nu cu mult mai departe de această „alunecare de teren”, dai, vrei, nu vrei, cu piciorul în gropile unor cacofonii care, se pare, au devenit un fel de insigne ale revistei despre care facem vorbire: „contactul cu realitatea
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
dezbatere făcând cu luciditate delimitarea dintre grupul literar bazat pe criterii estetice comune plus afinități elective provenind dintr-un adevărat mesaj artistic și găștile de interese veleitar-amatoristice în care se elogiază la nesfârșit unii pe alții, grafomanul lăudat azi devenind recenzentul care-l elogiază mâine pe cel care l-a lăudat ieri; totul mirosind a minciună și tarabă comercială, cu mărfuri expirate de care negustorul vrea să scape făcându-i reclamă deșănțată. George ROCA: Interesant! Și alte teme de dezbateri? Corneliu
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
se observe lucrul acesta, a reușit toate temenelele ca să ajungă să fie iertat. În acest context tulbure, lucrurile trebuind să se birocratizeze, a rămas la CC cu problemele literare, mai mărunt și, precaut, conștient de funcția sa nedecizională, Paul Georgescu, recenzent și el, dar dintr-o generație mai citită și cu facultatea aproape făcută, fapt pentru care în scurt timp a devenit și preparator, lector, etc. Îl cunoșteam oarecum, tatăl său fiind medic provincial la Țăndărei, cum era mama la Medgidia
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
docent Constantin Ciopraga, criticul și istoricul literar Nae Antonescu, scriitorul Mircea Micu și poetul Mircea Clisu. Ceva mai târziu a publicat volumul „Ispita vorbelor cu haz” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2006, carte ce s-a bucurat de o frumoasă apreciere din partea recenzenților și a publicului cititor. Pe lângă acestea, autorul are meritul de a fi scos de sub colbul uitării o parte din manuscrisele regretatului profesor și istoric câmpulungean Ionel Dârdală, îngrijindu-se de publicarea lor în volumul „Istoria Câmpulungului Moldovenesc, din cele mai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
vîrstnicii. Tinerii vin. Cum? Iată, între atîtea, o carte ce pare a se citi cu sufletul la gură. Autoarea? Necunoscută: brașoveanca Jolán Benedec. Cartea ei de debut se numește Sufletul Iustinei și este de o franchețe cuceritoare, după cum ne asigură recenzentul ei, Dan C. Mihăilescu. Povestea nudă: Iustina, de 20 de ani, se îndrăgostește violent de boss-ul (cu Mercedes) la locul de muncă. I se dăruie, dar himenul ei ultrarezistent face ca actul să rămînă neîmplinit. Boss-ul, om realist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Cu himenul, aceeași situație. Atunci, junele neamț, realist (și acesta) îi propune Iustinei ca, în schimbul unei burse, să efectueze o operație pentru ca himenul să nu mai constituie un handicap al amorului lor. Zis și făcut. Happy-end cu bisturiu, comentează lubricizat recenzentul. Și încheie: Viața ca un himen (păcătos de) infrangibil. Cum să nu te repezi, trepidînd, la librărie, să cumperi cartea? Unde-i criza literaturii? Vlaicu Bîrna își aduce aminte că, publicînd, prin anii '30, un text coroziv, textul i-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
actuală că, deși "în criză", standurile sînt burdușite cu noile apariții (ca la recenta " Săptămînă a cărții" de la Teatrul Național), suspensia chestiunii tezaurului românesc de la Moscova, densitatea înmărmuritoare, atunci ca și acum, a automobilelor particulare (și publice) etc. etc. Concluzia recenzentului lui Arghezi: "În pragul anului 2000: numărul automobilelor în București s-a dublat în ultimii zece ani, poate chiar s-a triplat, numărul localurilor de consum și de petrecere s-a înzecit, băncile, CEC-ul sînt luate cu asalt de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
celui „trădat”, în condițiile când bănuiala de hainie era pe punctul să devină certitudine la Istanbul. Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză despovărată de preconcepții, a condus-o pe istoricul sovietic L. E. Semenova, căruia i se alătura recenzentul ei bulgar, istoricul S. Dimitrov, la o încheiere în consonanță cu realitatea: Constantin Brâncoveanu a aspirat sincer la eliberarea Munteniei de sub suzeranitatea otomană, de unde și acțiunea lui de a dobândi sprijinul Rusiei și a i se alia; fără să existe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de a reîncepe ceea ce pare dispărut, pentru ca România de mâine să fie și Firea și Țara dintotdeauna”. Schița de tipologie metafizică a poporului român este o ipoteză de lucru originală. De altfel, romancierul s-a impus atenției comentatorilor și recenzenților săi din presa franceză de specialitate tocmai prin interpretarea originală a unor motive și teme ce valorificau fondul ideatic al folclorului românesc. La Fiancée du silence [Logodnica tăcerii] reia, bunăoară, pe un plan mereu productiv în mentalitatea noastră specifică, mitul
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
piesa Casa fără Dumnezeu. Trei tablouri dramatice din viața concubinilor de Caius Turicu. Deși nesistematice, preocupările de critică, istorie și teorie literară familiarizează cititorul cu fenomenul literar și cultural, îndeosebi prin rubrica „Cronica bibliografică”, devenită mai târziu „Cărți și reviste”. Recenzentul cel mai stăruitor și mai avizat este Sever Secula. Mai semnează asemenea comentarii Gh. Moțiu și Constantin Rudneanu. Aici Gh. Naghiu și Gh. Ciuhandu realizează studii extinse de istorie literară și culturală, privind primele publicații religioase din Arad. În anii
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
prin intermediul lui Strether poate fi deja remarcată. În mod sigur, aceste începuturi nu sînt încă la fel de pronunțate cum ne-am putea aștepta în urma realizării consecvente a situației narative personale în care Strether este personajul-reflector. După ce James a predat editurii rezumatul, recenzentul care a scris despre acesta pentru editură nu s-a referit deloc la personajul Strether în evaluarea sa (negativă)107. Trebuie să presupunem, prin urmare, că acesta nu și-a dat seama deloc de importanța funcției narative ulterioare a lui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai cultivați decât autorii despre care scriu, și că actul critic pretinde infinit mai multă cultură decât actul artistic. Tocmai În acest cadru al apărării criticii sub statutul ei de artă intervine prima apologie a nonlecturii: „Se spune adesea că (recenzenții n.n.) nu citesc În Întregime operele pe care sunt solicitați să le critice. Așa este. Sau mai, curând, n-ar trebui. Dacă ar face-o, ar deveni mizantropi incurabili [...] Nu-i nevoie să bei tot butoiul ca să-ți dai seama
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
după cum se explică mai pe larg În capitolul 4. Tehnici similare de colectare a datelor pot fi descrise pentru sondaje sau experimente - de exemplu, designuri de chestionare pentru sondaje sau strategii de prezentare a stimulilor pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4. Pentru alte sugestii și indicații adresate celor care recenzează propuneri sau manuscrise de studii
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este „un colaborator al radioului franchist”. Atacurile au fost declanșate, de fapt, de presa de la București: în numărul din 10 august 1960 al revistei „Glasul patriei”, un pamflet semnat de G. Mărgărit lovea deopotrivă în romancier și în Virgil Ierunca, recenzentul care elogiase cartea. La rândul ei, Legația RPR din Franța s-a angajat într-o campanie denigratoare: mai multor ziare franceze li s-au trimis informații privind simpatiile pronaziste ale lui H., aspect față de care, mai ales în primele decenii
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
în timp ce introspecția „nu se diversifică, nu se nuanțează”, „nu se abstractizează”; Roxana de Gala Galaction e încadrată în „literatura estetico-moralistă”, cu precizarea: „fără a pleda câtuși de puțin în favoarea moralismului în artă”; la primul volum din Memorii de E. Lovinescu, recenzentul apreciază „frumusețea literară” a cărții, iar Zodiac de Ilarie Voronca ar atesta „un extraordinar creator de imagini”. Eugen Ionescu îi dedică pagini omagiale lui Lovinescu, „cel mai tânăr critic”, dăruit cu „harul de a se mula pe noul tipar al
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
critice și istorico-literare au adesea un caracter tendențios, fie prin conținut, fie prin implicații. Cele mai flagrante exemple sunt publicarea, sub titlul Antisemitismul marelui poet Vasile Alecsandri, a unui discurs ținut de bard în Senatul României și selecția operată de recenzenții, anonimi, ai revistei, care scriu despre cărți de factură legionară precum Cruciații de Bănică Dobre, Căpitanul de Ion Banea, Cuiburi de lumină de Valeriu Cârdu (versurile acestuia fiind apreciate ca „pline de vervă și avânt legionar”). Semnificativă este și abordarea
ROMANIA EROICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
intitulat Intermezzo liric, lui Ion Breazu îi aparțin articolele Literatura contimporană din România și Viața literară românească în Ardealul de după Unire, Iosif E. Naghiu comentează creația unor poeți precum Maria Cunțan și Vasile Bogrea, iar Olimpiu Boitoș, care e și recenzentul principal al R.n., acordă o atenție aparte operei lui Lucian Blaga. Traducerile, în schimb, sunt mai rare: poezia Pilsudski a polonezului Julian Tuwim în tălmăcirea lui Aron Cotruș și câteva proze transpuse din limbile italiană și franceză. În seria din
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele exagerări comice în efortul de a-l plasa pe L. printre reprezentanții emblematici ai dramaturgiei românești; un obscur recenzent craiovean al piesei Creditorii îl compară cu Ibsen, descoperindu-i chiar calități superioare, rezultate din eliminarea rezolvărilor absurde în situațiile psihosociale. Fără a putea emite pretenții deosebite, teatrul lui L. se aliniază tonului general al producției cultivate în deceniile al
LUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
a frumosului, care generează actul artistic, deoarece, într-o etapă ulterioară, forma de „dezmierdare” devine ea însăși obiect de artă/valoare. Autorul tratează într-un mod aparte aspectele teoriei literare, distingând, între altele, șase genuri sau vorbind de „lirismul imanent”. Recenzenții au remarcat aici o viziune originală asupra genezei artei, clasificările și definițiile personale, analiza atractivă, ilustrată cu exemple potrivite. Necesitatea acestor precizări venea din preocuparea lui S. de a desluși temeiurile și sensul demersului estetic. Între altele, el „orchestrează” un
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
aflându-se Sergiu Fărcășan, S. Damian, Gabriel Dimisianu, Miron Dragu, Valentin Lipatti, Valeriu Râpeanu, Eugen Luca, Alexandru Balaci, Vlad Sorianu, Mihail Petroveanu, Aurel Martin, Sorin Movileanu, Emil Vasilescu, Alex. Ștefănescu, Doina Uricariu, H. Zalis, Emil Manu, C. Stănescu ș.a. Printre recenzenții care scriu la rubrica „Note de lectură” sau în afara ei pot fi întâlniți Ileana Vrancea, Pompiliu Marcea, Savin Bratu, M. N. Rusu, Adrian Anghelescu, Z. Ornea, Mihai Gafița, Mircea Iorgulescu, Voicu Bugariu, Ion Rotaru. O rubrică efemeră, din 1968, poartă
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
Iarnă. Câteva „siluete”, „profiluri”, „profile universitare” sau de parlamentari pe care le încearcă sunt exerciții portretistice vizând și aspectul fizic, și acela moral. „Notițele literare” exprimă niște convingeri (literatura trebuie să cultive nu „frumosul”, ci „adevărul și moralitatea”) pe care recenzentul le respectă cu strictețe în propriile scrieri. Știind rusește, atacă și o problemă de paternitate, silindu-se să probeze că poezia Rugăciunea din urmă a lui G. Coșbuc este îndatorată poemei Testamentul a lui Lermontov. Câte o însemnare capătă configurația
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
revista unei comunități științifice ce trece cu mult dincolo de Chicago. Spre finalul analizei, Abbott, printr-un subtitlu sugestiv, „The Continuing Relevance of the Chicago School”, conchide În legătură cu importanța Școlii, privește tradiția din perspectiva sociologiei contemporane, realizând un demers ,,prezentist”, conform recenzentului Stinchcombe (2000, 1762), explorând ce anume ar trebui să facem cu tradiția de la Chicago. Pentru Abbott, problemele sociologiei sunt, În primul rând, probleme intelectuale, de mentalități și puncte de vedere de nereconciliat. Sociologia contemporană s-a rupt În segmente: ,,Întâlnirile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
s. articolul Voiți, un adevărat manifest anarhist, în care poeții sunt îndemnați să participe activ la răsturnarea ordinii statului burghez. O importantă menire socială este atribuită poetului de P. Zosân, ca în recenzia la volumul Bronzes al lui Al. Macedonski. Recenzentul subliniază protestul social implicit conținut de literatura modernistă. R.Z.
MISCAREA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288183_a_289512]
-
faptelor și oamenilor”, dar „trebuie totuși să-i atragem atenția asupra riscurilor prezentate de poezia-anecdotă pe care o cultivă involuntar și care amenință să-l Întoarcă până la poantele ieftine ale lui Șt.O. Iosif (Ă)”. Unui tânăr poet, Gavril Mihai, recenzentul de la Flacăra Îi descoperă „orizont și meșteșug” În „descifrarea dușmanului În persoana chiaburului”, operațiune care nu este Întâmplătoare (Ă) și ține de originea sa țărănească (Ă). „Nu construirea socialismului Însă, Înseamnă printre altele și drumul spre ștergerea diferențelor dintre sat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]