830 matches
-
turist de unu mai, care ne vinde o poantă precum că ar mai fi niscaiva locuri libere la satul de vacanță. O luam ață într-acolo, dar din păcate nu găsim nimic vacant. Știind că aceasta este o stratagemă a recepționerilor, ca să-i facă pe fraieri să le dea bacșiș, bag mâna în buzunar și strecor în palma cerberozaurului o bancnotă de-o sută de lei. Acesta își dă cu palma peste frunte, aducâdu-și subit aminte că parcă ar mai fi
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
să facem? Ce ne faaaceeem? Trebuia să fim bărbați! Ne luăm inima-n dinți, lăsăm fetele ascunse intr-un tufiș și ne întoarcem la satul de vacanță! Batem curajoși la ușa recepției! Cu ochii umflați de somn, ne deschide același recepționer șperțozaur care ne cazase cu câteva ore înainte, mai să ne ia la bătaie că îl deranjăm la ore atât de matinale. Îi spunem necăjiți ce s-a întâmplat cu căsuța, cum s-a dărâmat, lovindu-ne de parcă am fost
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
care vin să își petreacă ziua de întâi mai pe litoral? Să știi că te arestez! Chem operativul și vă arestez pe toți, inclusiv femeile de serviciu!”. Tupeu total pe nea Tăticu! Pe mine mă umfla râsul dar mă abțineam. Recepționerul tremurând de frica, dădea din colț în colț, umplându-ne de scuze și respect și nemaiscoțându-ne din „toa’șe-n sus și ... toa’șe-n jos”. Mergem împreună la locul accidentului. La reîntoarcere spre receptie scoate din buzunar două sute de lei
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
de râs, cu toate ca ne clănțăneu dinții de frig și mai eram și cu gâdul la fetele din tufiș, de frică să nu ni le fure cineva, sau să nu le găsim înghețate statuie acolo unde le lăsaserăm! Îl întrebăm pe recepționer dacă nu știe un alt hotel unde să tragem la aceea oră răcoroasă de dimineață. Încrezător că poate să scape cu pielea curată, ne propune să ne cazeze în una din casele de protocol ale satului de vacanță. Și uite
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
două sute de lei în buzunar! Traiască ai noștri! Ce mai, ne pusese Dumnezeu mâna-n cap! După întristare, vine bucurie, vorba moralei de la una din mini-fabulele lui Topârceanu! După ce ne luăm în primire noului loc de cazare, îl urmărim pe recepționer și când vedem că a stins lumina și a tras-o pe dreapta, țuști la tufișul cu fete înghețate, luăm odoarele în brațe și le ducem la „palat”. Cămin plăcut, bucurie mare, fetele îmbunate și dezghețate, ce mai, totul ca
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
Dimineața, pe la zece, le spunem domnișoarelor să meargă la plaja pentru a-și mai încălzi puțin oasele înghețate prin tufișurile mamaieze, iar noi flăcăii o luam către recepție să vedem ce surprize ne mai așteaptă. Găsim la datorie, un alt recepționer. Câd îi spunem cine suntem, ne tratează cu respect și scuze pentru ceea ce s-a întamplat în noaptea precedentă. Știa tot! Avusese grijă să-l informeze Nea Caisă! Ca să ne îmbuneze, ne oferă un ness rece și recunoaște că nu
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
în relief picioarele zvelte ca de codană și un bust ce electriza imediat privirile oricărui bărbat. Se observa că doamna nu-i străină de sălile de fitness sau de cele de cosmetică. - Bună ziua! Scuzați-mă vă rog! Mi-a spus recepționerul că sunteți domnul Ștefan Dunca. - Da doamnă, așa mă numesc, răspunse el surprins, cu un glas cât mai afabil. - Ce bine! Sunt doamna Gloria Trifan. Trebuia să aveți întâlnire cu soțul meu, Laurențiu Trifan. - Adevărat, trebuia să am o întâlnire
ROMAN (CAP. II ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367548_a_368877]
-
Revenit lângă ea, Mircea și Săndica și-au luat bagajul și au plecat spre linia trenului de Brașov, garat la peronul șapte. Ajunși la Sinaia, tinerii au luat un taxi până la hotel. La recepție, Mircea și-a declinat identitatea și recepționerul, solicitându-i buletinul, l-a informat că au un apartament rezervat la etajul unu. Tânărul și-a lăsat buletinul la recepție și, primind cheia, a urcat să vadă surpriza tatălui său. Directorul complexului s-a întrecut pe el însuși când
CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349769_a_351098]
-
în cameră. Am nevoie de haine de schimb. Fac un duș scurt cu apă aproape rece și apoi mă lăfăi într-unul dintre cele două paturi. Adorm instantaneu. Fără vise, fără regrete, fără gânduri... La ora 19:15 sună telefonul. Recepționerul mă anunță că au trecut cele două ore. Ce baiat generos! Mă îmbrac în grabă, cobor și din nou îmi las valiza la păstrare. Bine dispus mă îndrept spre cunoscutul Geylag Road, dau colțul și intru într-un birt unde
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
Revenit lângă ea, Mircea și Săndica și-au luat bagajul și au plecat spre linia trenului de Brașov, garat la peronul șapte. Ajunși la Sinaia, tinerii au luat un taxi până la hotel. La recepție, Mircea și-a declinat identitatea și recepționerul, solicitându-i buletinul, l-a informat că au un apartament rezervat la etajul unu. Tânărul și-a lăsat buletinul la recepție și, primind cheia, a urcat să vadă surpriza tatălui său. Directorul complexului s-a întrecut pe el însuși când
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IX CALATORIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364831_a_366160]
-
Giurgiu. Pi buni! 3,9 grade pe scara binecunoscută, la intrarea în țară. După sejurul la Nisipuri. „- Pregătiți actele pentru control!” Actele! Constat că toate rămăseseră la recepția Hotelului Sunrise. Cod roșu de precipitații! Caută vinovatul și scoate-i ochii! Recepționerilor, că nu ni le-au dat. Ardelencei, că nu le-a cerut. Mie că nu mi-am întrebat clar consoarta, rezumându-mă doar la: „- Ai luat tot ?” „- Da !” Am ajuns, să ne înțelegem, după patru decenii, doar din priviri. Ceea ce
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
povestit că se temea de echipajul de Miliție ce intra încet în intersecția Tomis cu Republicii. Era cazată chiar la hotelul Continental, prin a cărui apropiere trecusem dar, nu mai avea curajul să intre imediat. Risca să-i dea prilej recepționerului s-o dea de gol milițienilor că încă nu a împlinit 20 de ani și are seria pe buletin care spune multe... Total nedumerit, am întrebat-o: - Și ce serie ai tu la buletin, care să vorbească despre tine? - Auzi
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
cu mașina încă de la ora 9,00. A ascultat-o liniștit, privindu-i cercetător trupul aproape gol, după care i-a vorbit în șoaptă: - Te pot ține o zi-două, în camera mea de serviciu, până îți aranjezi ploile. Eu sunt recepționer, dar mai mult nu te pot ține ascunsă. Dar, ține minte, nu trebuie să te vadă nimeni! - Dar eu nu am niciun bănuț să... - Nu-ți trebuie. Nu te costă nimic. Când pleci îți dau eu 50 de lei să
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
i se întâmple și aici ceva și cu teamă de cabină în parcare, noaptea, a fost de acord. Turcul era destul de tânăr, până în 30-33 de ani și frumușel. În plus, i-a vorbit frumos, fără să-i pună condiții, ca "recepționerul nesimțit și dobitoc" de la Timișoara... Dimineața au plecat foarte mulțumiți amândoi, fiecare din motivele lui. Ea a simțit prima oară, aici și nu la Timișoara, că este cu un bărbat care o dorește și o protejează. L-a simțit în
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
urme ori alt fel de date care să ajute la descoperirea ei. În seara zile următoare a fost dată în urmărire generală, însă prezența ei nu a fost semnalată nici la graniță, nici în alte localități din țară. În schimb, recepționerul de la hotel, supărat că a fost tras pe sfoară, a hotărât să se răzbune. A reclamat că minora a fost cu un străin cazată acolo și este prostituată. A furnizat toate datele de stare civilă despre cetățeanul străin și a
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
din Germania, ș.a., însoțind și ajutând -după puteri - pe noii refugiați la autorităție locale pentru efectuarea diverselor formalități, în căutarea de lucru, locuință ș.a. și în nenumărate cazuri oferindu-le, pentru scurte perioade, găzduire în propria locuință. A lucrat ca recepționer la diverse hoteluri din localitate până la pensionarea prematură, pe motive de sănătate. Ulterior, beneficiind de o pensie minoră, a trăit modest și tot mai retras de tumutul învrăjbirilor fratricide din ultimii ani de exil și din cei ai numitei “tranziții
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
că trebuie să mergem la hotelul Hercules care se află în chiar centrul stațiunii. La agenție ni se spune că trebuia să venim cu o zi în urmă, dar ofițerul de tură doamna Ana VIDRARU ne-a primit cu amabilitate. Recepționerul de serviciu ne înmânează o cheie la camera 212 unde găsim ceva mai mult decât o situație deplorabilă. O cameră plină de igrasie cu pereții coșcoviți, iar aerul era irespirabil. Soția mea a ieșit cu intenția să ne întoarcem acasă
INSTALAREA LA HOTEL HERCULES...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357018_a_358347]
-
Sigur există și o continuare ! ” Hotelul Miraki nu are decăt trei etaje. E mult mai mic decât cele din jur, dar intuiția îi sfătuiește insistent să își încerce iar norocul. - Sunt un om care-și caută de muncă ,îi spune recepționerului . Bărbatul,trecut puțin peste 50,își amintește că-n urmă cu mulți ani și el intrase cu speranță pe-aceeași ușă din sticlă mată. - Eu nu sunt patronul,dar el este destul de bătrân și eu mă ocup acum de-aproape
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
soseau sau plecau, se mai ducea după câte un pachet de țigări sau un grătar pentru cei comozi și mai primea câte un ciubuc. Însă nu asta era tot ce își dorea el de la viață... - Eu sunt Spyros ! îi întinde recepționerul mâna într-un moment mai liniștit din serile sezonului de litoral. - Îmi pare foarte bine,eu sunt Mihai ! - Mihai ? Nu e un nume atât de potrivit ! Aici majoritatea suntem greci, o să te cheme Mikos ! Nu-i displăcea atât de mult
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
iau soarta la trântă și să n-o las să mă doboare. Patronul hotelului era un om bun,știa ce se întâmplase și era dornic să-și ajute semenii. Anii s-au scurs,el a îmbătrânit și am rămas managerul recepționer. Nu pot să mă plâng,după cum vezi, Larnaca e un oraș destul de vizitat ,iar banii pe care îi încasăm în sezon ne ajung să trăim tot timpul anului. Pe măsură ce-l asculta, Mihai întelegea ceva. Spyros era tot un fugar care
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
prerie. Am simțit o imensă bucurie și ușurare atunci când cu o voce voalată m-a întrebat: - Unde mergem ? La tine sau la mine ? Aveam la hotelul unde eram cazat o cameră cu un pat dublu, grație unei mici atenții dăruită recepționerului-șef. Era locul ideal pentru ce avea să urmeze. - Evident că la mine, am spus roșind ușor. - Să purcedem atunci, exclamă Alina teatral. Dincolo de ușa camerei timpul s-a comprimat dintr-odată. Nu știu prin ce miracol și cum, hainele
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
prerie. Am simțit o imensă bucurie și ușurare atunci când cu o voce voalată m-a întrebat: - Unde mergem ? La tine sau la mine ? Aveam la hotelul unde eram cazat o cameră cu un pat dublu, grație unei mici atenții dăruită recepționerului-șef. Era locul ideal pentru ce avea să urmeze. - Evident că la mine, am spus roșind ușor. - Să purcedem atunci, exclamă Alina teatral. Dincolo de ușa camerei timpul s-a comprimat dintr-odată. Nu știu prin ce miracol și cum, hainele
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
Revenit lângă ea, Mircea și Săndica și-au luat bagajul și au plecat spre linia trenului de Brașov, garat la peronul șapte. Ajunși la Sinaia, tinerii au luat un taxi până la hotel. La recepție, Mircea și-a declinat identitatea și recepționerul, solicitându-i buletinul, l-a informat că au un apartament rezervat la etajul unu. Tânărul și-a lăsat buletinul la recepție și, primind cheia, a urcat să vadă surpriza tatălui său. Directorul complexului s-a întrecut pe el însuși când
CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370248_a_371577]
-
în recepția hotelului. -Bună seară zise Iulia încercând să pară calmă deși inima îi bătea nebunește,caut un barbat ce poartă o geaca neagră și duce pe umăr,un rucsac destul de voluminos,îmi puteți spune în ce cameră să cazat? Recepționerul își așeza ochelari pe nas și deschise registrul aflat pe birou. -Domnul pe care-l căutați să cazat în camera optișpe’,sunteți o prietenă de-a lui? -Mda zise Iulia și urcă la etajul unu și după câțiva pași,se
STRĂINUL de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352782_a_354111]
-
în relief picioarele zvelte ca de codană și un bust ce electriza imediat privirile oricărui bărbat. Se observa că doamna nu-i străină de sălile de fitness sau de cele de cosmetică. - Bună ziua! Scuzați-mă vă rog! Mi-a spus recepționerul că sunteți domnul Ștefan Dunca. - Da doamnă, așa mă numesc, răspunse el surprins, cu un glas cât mai afabil. - Ce bine! Sunt doamna Gloria Trifan. Trebuia să aveți întâlnire cu soțul meu, Laurențiu Trifan. - Adevărat, trebuia să am o întâlnire
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353561_a_354890]