383 matches
-
2) o formă poate avea două moduri de a fi (esse): un mod de a fi natural, atunci când este unită cu materia lucrului, si un mod de a fi imaterial, atunci când este receptata fără materia lucrului; (3) când formă este receptata împreună cu materia lucru lui, schimbarea provocată în receptor este una naturală, iar atunci când formă este receptata fără materia lucrului, deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala și spirituală. Din (2) și (3) rezultă că prima formulare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
natural, atunci când este unită cu materia lucrului, si un mod de a fi imaterial, atunci când este receptata fără materia lucrului; (3) când formă este receptata împreună cu materia lucru lui, schimbarea provocată în receptor este una naturală, iar atunci când formă este receptata fără materia lucrului, deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala și spirituală. Din (2) și (3) rezultă că prima formulare a criteriului cognitiv era insuficientă, întrucat lipsea explicația tipului de relatie dintre formă și materie. Astfel, criteriul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
si un mod de a fi imaterial, atunci când este receptata fără materia lucrului; (3) când formă este receptata împreună cu materia lucru lui, schimbarea provocată în receptor este una naturală, iar atunci când formă este receptata fără materia lucrului, deci când este receptata imaterial, schimbarea este una inten tionala și spirituală. Din (2) și (3) rezultă că prima formulare a criteriului cognitiv era insuficientă, întrucat lipsea explicația tipului de relatie dintre formă și materie. Astfel, criteriul potrivit căruia un cunoscător se deosebește de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă va deveni un cunoscător se deosebește de un non-cunoscator prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și are în cunoscător un mod intențional de a fi. Dacă diferența dintre a recepta forma unui obiect împreună cu materia lui și a o recepta fără această materie este ușor de înțeles, rămâne totuși de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are loc cunoașterea, trebuie refor mulat din nou criteriul cognitiv. Ținând cont de ultimă varianta enunțata a criteriului, un cunoscător se deosebește de un non cunoscător prin aceea că deține pe langă formă să și o altă formă, care este receptata fără materia inițială a obiectului și care are în cunoscător un mod de a fi intențional, si de nota privitoare la rolul imaterialității, obținem: un cunoscător deține pe langă forma lui și o altă formă, care are în el un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ale unei forme, iar în rândurile de la 1 la 6 exemple de situatii în care este implicat un transfer de forme. Intersecțiile coloanelor și rândurilor reprezintă situații de compatibilitate. În tabel voi folosi semnul „F“ pentru a reda formă obiectului receptat și semnul „(R)“ pentru a reda formă receptorului: Considerând tabelul schițat, aș dori să fac câteva mențiuni: 1. Modul de a fi natural al unei forme (esse naturale) a coloana A din tabel a indica modul de a fi pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
schimbarea, este cel pe care simțul extern îl percepe per se și [cel] în acord cu diferențele căruia se disting puterile senzitive. Există două schimbări, una naturală și alta spirituală. [Schimbarea] este naturală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schim bat în acord cu modul de a fi natural, așa cum că ldura [este receptata] în cel încălzit. [Schimbarea] este spirituală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schimbat în acord cu modul de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
căruia se disting puterile senzitive. Există două schimbări, una naturală și alta spirituală. [Schimbarea] este naturală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schim bat în acord cu modul de a fi natural, așa cum că ldura [este receptata] în cel încălzit. [Schimbarea] este spirituală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schimbat în acord cu modul de a fi spiritual, așa cum formă culorii este [receptata] în pupila care nu devine prin această colorată. Pentru operația
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este naturală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schim bat în acord cu modul de a fi natural, așa cum că ldura [este receptata] în cel încălzit. [Schimbarea] este spirituală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schimbat în acord cu modul de a fi spiritual, așa cum formă culorii este [receptata] în pupila care nu devine prin această colorată. Pentru operația sensului este necesară o schimbare spirituală prin care intenția formei sensibile este produsă în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu modul de a fi natural, așa cum că ldura [este receptata] în cel încălzit. [Schimbarea] este spirituală atunci cand formă celui care produce schimbarea este receptata în cel schimbat în acord cu modul de a fi spiritual, așa cum formă culorii este [receptata] în pupila care nu devine prin această colorată. Pentru operația sensului este necesară o schimbare spirituală prin care intenția formei sensibile este produsă în organul de simt. Altfel, dacă doar schimbarea naturală ar fi suficientă pentru a simți, toate corpurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acestui subcapitol, „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul simțurilor externe?“, este nevoie să mai ridicăm încă un set de întreba ri: Cum sunt ierarhizate simțurile? Cum sunt ierarhizate mediile care fac posibil procesul percepției? În câte feluri poate fi receptata o formă? Până în acest moment am realizat o ierarhizare formală, în care obiectele simțurilor externe au fost clasificate în func ție de calitatea lor de a fi obiecte proprii sau accidentale. Astfel, am putut distinge între obiecte esențiale per se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
14, n. 20). În al doilea rând, pare că simțul vederii este cel mai spiritual [simt] după modul schimbării. Pentru că în nici un alt simt nu există schimbare spirituală fără schim bare naturală. Vorbesc însă de schimbare naturală când calitatea este receptata de receptor în acord cu modul de a fi natural, cum este când ceva este răcit, sau încălzit, sau mutat în alt loc. Însă schimbarea spirituală are loc în conformitate cu specia receptata în organul de simt sau în mediu în modul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naturală. Vorbesc însă de schimbare naturală când calitatea este receptata de receptor în acord cu modul de a fi natural, cum este când ceva este răcit, sau încălzit, sau mutat în alt loc. Însă schimbarea spirituală are loc în conformitate cu specia receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
când ceva este răcit, sau încălzit, sau mutat în alt loc. Însă schimbarea spirituală are loc în conformitate cu specia receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, si nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. Este limpede că în cazul simțului tactil și al gustului, care este un fel de simt tactil, schimbarea se produce natural; căci ceva se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar fi utilizat immutatio materialis, așa cum, de altfel, face în contexte precum Quaestiones dispu ta tae de ani mă (a. 13, co.)? În fragmentul (ÎI.1.8.) spune că o schim bare naturală are loc atunci când calitatea unui obiect este receptata în acord cu modul de a fi pe care o are această în obiectul sensibil. Or, obiectele sensibile nu pot avea decât o constituție materială. Așadar, schimbarea naturală pare a avea loc în momentul în care calitatea este receptata în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este receptata în acord cu modul de a fi pe care o are această în obiectul sensibil. Or, obiectele sensibile nu pot avea decât o constituție materială. Așadar, schimbarea naturală pare a avea loc în momentul în care calitatea este receptata în mod material. Mai mult, așa cum am arătat în primul capitol, în modul lor natural de a fi, obiectele pot fi materiale, cum e cazul obiectelor hilemorfice, dar și imateriale, cum sunt în telectele umane în se ipso sau îngerii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar fi fost un mod mai exact de surprindere a relației pe care dorea Toma din Aquino să o expună. Să vedem, însă, cum stau lucrurile în cazul schimbării spi rituale (immutatio spiritualis). Formă sau specia sensibilă (species sensibilis) este receptata că intențio, nu că forma naturală, deci nu este receptata în acord cu modul de a fi pe care formă o are în obiectul extramental sensibil: (ÎI.1.9.) Immutatio vero spiritualis est secundum quod spe cies recipitur în organo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
relației pe care dorea Toma din Aquino să o expună. Să vedem, însă, cum stau lucrurile în cazul schimbării spi rituale (immutatio spiritualis). Formă sau specia sensibilă (species sensibilis) este receptata că intențio, nu că forma naturală, deci nu este receptata în acord cu modul de a fi pe care formă o are în obiectul extramental sensibil: (ÎI.1.9.) Immutatio vero spiritualis est secundum quod spe cies recipitur în organo sensus aut în medio per modum intentionis, et non per
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
modum intentionis, et non per modum naturalis formae. Non enim sic recipitur species sensibilis în sensu secundum illud esse quod habet în re sensibili (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc în conformitate cu specia receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. La o primă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în re sensibili (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n. 20). Însă schimbarea spirituală are loc în conformitate cu specia receptata în organul de simt sau în mediu în modul intenției, nu în modul formei naturale. Așadar, specia sensibilă nu este receptata în simt în acord cu modul de a fi pe care îl are în obiectul sensibil. La o primă lectură, două aspecte ies în evidență: o schimbare a terminologiei a în locul receptării „calităților“ obiectelor, Toma din Aquino folosește aici conceptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
două aspecte ies în evidență: o schimbare a terminologiei a în locul receptării „calităților“ obiectelor, Toma din Aquino folosește aici conceptul de species sau formă sensibilis a și o strategie negativă în definirea schimbării spirituale a aflăm că forma nu este receptata că forma naturală, deci nu este receptata așa cum este ea în obiectul sensibil, deci în mod material și natural, ci că intenție. Poate fi interpretată trecerea de la „calități“ la „specii“ că o inconsecventa terminologica? Deși uneori i se poate reproșa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a terminologiei a în locul receptării „calităților“ obiectelor, Toma din Aquino folosește aici conceptul de species sau formă sensibilis a și o strategie negativă în definirea schimbării spirituale a aflăm că forma nu este receptata că forma naturală, deci nu este receptata așa cum este ea în obiectul sensibil, deci în mod material și natural, ci că intenție. Poate fi interpretată trecerea de la „calități“ la „specii“ că o inconsecventa terminologica? Deși uneori i se poate reproșa lui Toma din Aquino că nu este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reproșa lui Toma din Aquino că nu este coerent terminologic, aici, o astfel de acuză nu se justifică; cel mult, i se poate imputa o precaritate explicativa. Să vedem ce anume este o calitate și de ce nu poate fi ea receptata spiritual? În suplimentul părții a treia din Summa theologiae, calitatea este înțeleasă ca fiind cea prin intermediul căreia spunem că un obiect este de un anumit fel: qualitas est secundum quam quales dicimur (S. th., supp. III, q. 44, a. 3
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-un mod mai ex plicit: schimbarea naturală are loc atunci când organul este dispus în același mod în care calitatea naturală este în obiectul din afara sufletului care acționează asupra organului, iar schimbarea spirituală are loc atunci când o calitate sensibilă este receptata în organ în acord cu modul spiritual de a fi; așadar, continuă Toma, nu calitatea însăși care există în obiect făcându l să fie într-un anumit mod, ci specia (intenția) calității este cea receptata în organ. Dacă în primul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atunci când o calitate sensibilă este receptata în organ în acord cu modul spiritual de a fi; așadar, continuă Toma, nu calitatea însăși care există în obiect făcându l să fie într-un anumit mod, ci specia (intenția) calității este cea receptata în organ. Dacă în primul caz, al schimbării naturale, calitatea cafelei de a fi caldă ajunge să fie în mână la fel cum este în cafea, încalzind-o, în al doilea caz, al schimbării spirituale, nu calitatea cafelei de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]