298 matches
-
maximă pe care o pot duce muncitorii; ... d) parcursul maxim care va putea fi impus acestor muncitori de la locul domiciliului lor; ... e) numărul maxim de zile pe lună sau pe orice altă perioadă în timpul căreia acești muncitori vor putea f rechiziționați, zilele de călătorie pentru întoarcere fiind cuprinse în acest număr; ... f) persoanele care au dreptul să recurgă la această formă de muncă forțată sau obligatorie, precum și măsură în care ele au dreptul de a recurge la aceasta. ... 2. Fixînd limitele
CONVENŢIE nr. 29 din 28 iunie 1930 privind munca forţată sau obligatorie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148332_a_149661]
-
de a recurge la aceasta. ... 2. Fixînd limitele maxime menționate la literele c, d, e din paragraful precedent, autoritățile competente vor trebui să țină seama de diferite elemente, în special de aptitudinea fizică a populației care va trebui să fie rechiziționata, de felul itinerarului de parcurs, cît și de condițiile climaterice. 3. Autoritățile competente vor trebui, în afară de aceasta, să ia măsuri pentru că distanță zilnică normală făcută de hamali să nu depășească o distanta corespunzătoare duratei medii a unei zile de muncă
CONVENŢIE nr. 29 din 28 iunie 1930 privind munca forţată sau obligatorie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148332_a_149661]
-
operațiile militare, a emblemei ori denumirii de "Crucea Roșie" sau a celor asimilate acesteia, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani. Sustragerea de la rechiziții militare Articolul 352 Refuzul nejustificat de a pune la dispoziția forțelor armate bunurile legal rechiziționate, sustragerea de la îndeplinirea acestor obligații, ori nedeclararea la recensământ a bunurilor supuse rechiziționării, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. În cazul când fapta se săvârșește în timp de război, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
1914-1915, s-a lucrat intens pentru mărirea capacității de lucru a Salvării, organizându-se inclusiv platforme de tramvai pentru transportul victimelor războiului. În luna noiembrie 1916, după intrarea României în război, 30 de ambulanțe ale Salvării (5 proprii și 25 rechiziționate) părăsesc Bucureștiul și se îndreaptă către Iași, sub conducerea doctorului Nicolae Minovici. În București rămân toate ambulanțele hipo și 36 de cai, sub îndrumarea doctorului Mina Minovici. În decurs de 3 luni, Salvarea a transportat din gări, spitale, locuri ale
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a fost grav avariată în August 1944 de bombardamentul aerian german. Spitalul își găsește adăpost, ca urmare a efortului directorului său de atunci dr. Firică, în localul Sanatoriului „Dr. A. Antoniu”, situat în strada Arhitect Ion Mincu, nr. 7, clădire rechiziționată și dată în folosință Ministerului Sănătății. Chirurgii de la Urgență sunt prezenți cu comunicări la Societatea de chirurgie, cu articole publicate în Revista de Chirurgie, sau, comunicând observațiile și concluziile științifice la Congrese naționale și internaționale de chirurgie. Comunicând sau publicând
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
risipeau la începutul campaniei, sunt cu totul sleite și exigențele, departe de a fi scăzut, sporesc în proporția trebuinților crescânde... Transportul bolnavilor aduși de peste Dunăre se face cu atât mai multă greutate cu cât cea mai mare parte a oamenilor rechiziționați pentru a transporta proviziuni, pe mai multe puncte în afară de provincie, și-au pierdut în drum până și boii, și că țăranii, pe care sorții nu i-a desemnat spre acest sfârșit, n-au nutreț pentru ai lor, căci nici n-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fi răsturnat desfășurarea unei reforme agrare generale, și, nu în ultimul rând, ar fi întărit imaginea "reacționară" internă și externă a regimului ungar. Este greu să spunem o cifră exactă, dar se poate vedea din date: aproximativ 10% din pământurile rechiziționate mai înainte și-au schimbat proprietarii între 1940-1944. Iar, dacă luăm ca bază datele lui Venczel József, chiar mai puțin de atât. Printre altele, nici pământurile din Miercurea Ciuc nu au revenit proprietarilor de mai înainte. Avocatul Pál Gábor, din Ciuc
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
000 lei. Ultima categorie este împărțită în două subgrupe: a)Bunuri date autorităților române spre păstrare, sub semnătură - bunuri dovedite cu acte românești incontestabile, cu semnăruri, cu chitanțe ș.a.m.d.: 40.496.660 ruble 12 copeici. b)Bunuri capturate, rechiziționate și sustrase de trupele române - pentru aceste bunuri există numai documente atestate de autoritățile române: 286.165.415 ruble 53 copeici, 23.000.000 lei. Datele prelucrate conform schemei menționate, chiar dacă cuprind toate materialele aflate la dispoziția Direcției a II
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pus la treer spre a se cunoaște și mai bine, mai ales calitatea, îndată ce se va începe treerul mă voi ocupa serios și cred că voi putea găsi această sumă deși nu va fi tot de primă calitate”. Seria produselor rechiziționate, a cantităților de alimente oferite gratis de locuitorii județului Fălciu continuă. Spre exemplificare, prezentăm un tabel cu aceste produse: La 7 august s-au primit 56 oca fasole, rechiziționate din comuna Tămășeni. Valoarea obiectelor rechiziționate era de 8,40 lei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de primă calitate”. Seria produselor rechiziționate, a cantităților de alimente oferite gratis de locuitorii județului Fălciu continuă. Spre exemplificare, prezentăm un tabel cu aceste produse: La 7 august s-au primit 56 oca fasole, rechiziționate din comuna Tămășeni. Valoarea obiectelor rechiziționate era de 8,40 lei, așa cum rezultă din tabelul obiectelor rechiziționate din județul Fălciu. La 8 august s-au primit 48 ocale de fasole, rechiziționate din comuna Șchiopeni, valoarea obiectelor rechiziționate fiind de 7,20 lei. Comisia mixtă întrunită la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
56 oca fasole, rechiziționate din comuna Tămășeni. Valoarea obiectelor rechiziționate era de 8,40 lei, așa cum rezultă din tabelul obiectelor rechiziționate din județul Fălciu. La 8 august s-au primit 48 ocale de fasole, rechiziționate din comuna Șchiopeni, valoarea obiectelor rechiziționate fiind de 7,20 lei. Comisia mixtă întrunită la Huși, la 30 august, hotăra primirea a 183 ocale de fasole, rechiziționată din comuna Roșiești. Valoarea la care se ridică obiectele rechiziționate era de 36,60 lei. La 3 septembrie, s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ocale de fasole, rechiziționate din comuna Șchiopeni, valoarea obiectelor rechiziționate fiind de 7,20 lei. Comisia mixtă întrunită la Huși, la 30 august, hotăra primirea a 183 ocale de fasole, rechiziționată din comuna Roșiești. Valoarea la care se ridică obiectele rechiziționate era de 36,60 lei. La 3 septembrie, s-au primit 135 ocale de fasole, rechiziționate din comuna Albești, valoarea fiind de 27 lei. La 11 septembrie, Ion Mârza, prefectul județului Fălciu, comunica Ministerului de Interne expedierea a 422 ocale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de 36,60 lei. La 3 septembrie, s-au primit 135 ocale de fasole, rechiziționate din comuna Albești, valoarea fiind de 27 lei. La 11 septembrie, Ion Mârza, prefectul județului Fălciu, comunica Ministerului de Interne expedierea a 422 ocale fasole, rechiziționate și 1.059 ocale oferite gratis la adresa Intendenței Militare de la Turnu Măgurele, în total 1.481 ocale. Această cantitate urma să fie transportată până la Bârlad, apoi pe calea ferată să fie expediată prin gara Slatina la Turnu Măgurele. La aceeași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
11 septembrie), prefectul anunță Ministerul de Interne că a expediat 2.206,50 ocale brânză, o parte fiind rechiziționată, iar altă parte donată Intendenței Militare de la Turnu Măgurele. La începutul lunii noiembrie, se adaugă cantitatea de 874 ocale de brânză rechiziționată și 18 ocale de brânză dăruită, în total 892 ocale. Brânza a fost predată comandamentului escadronului de la Călărași cu adresa nr. 99.421, pentru a fi transportată până la Bârlad, de unde prefectura de Tutova o va trimite cu trenul prin gara
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
421, pentru a fi transportată până la Bârlad, de unde prefectura de Tutova o va trimite cu trenul prin gara Slatina la adresa Intendenței Militare de la Turnu Măgurele, conform cu telegrama Ministerului de Război nr. 13.900. În rezumat, iată cum arăta situația produselor rechiziționate și oferite gratis, conform telegramei Ministerului de Interne nr. 17327: În total s-au rechiziționat 116.199 hl de grâu, 18.162 hl de porumb, 195.388 hl de orz, 1.192.445 kg mălai, 1.383.641 kg alimente
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
82,70% din bugetul Ministerului de Război pe 1877. În virtutea Legii din 24 aprilie 1877, statul trebuia să despăgubească pe cetățenii ale căror obiecte au fost rechiziționate fără plată. Prezentăm tabelul centralizator al sumelor datorate de stat pentru despăgubirea obiectelot rechiziționate fără plată: Remarcăm faptul că în județul Fălciu, ca de altfel, în marea majoritate a județelor țării, cetățenii au renunțat la despăgubirea obiectelor rechiziționate fără plată. Deși au existat lipsuri de ordin alimentar, armata română a depășit dificultățile de aprovizionare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Rețelele de căi ferate fiind restrânse sau lipsind în unele zone, s-a recurs la rechiziționrea vitelor și a căruțelor țărănești pentru transporturi militare. La 16 aprilie 1877, N. A. Holban, prefectul județului Fălciu, comunica Ministerului de Interne că numărul cailor rechiziționați sau oferiți gratis este de 80; „cred că mâine cel mult poimâine vom completa numărul”, transmitea prefectul de Fălciu. Rechiziționarea s-a făcut pe anumite termene. În total, s-au rechiziționat 264.394 care țărănești. Ministerul de Război prescrise ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
totalizau suma de 9.247.000 lei, sumă ce asigura alimentarea armatei pe timp de 300 de zile (de fapt, pe toată durata războiului). Datele prezentate exprimă efortul material deosebit făcut de poporul român, precum și caracterul foarte variat al bunurilor rechiziționate, al ofrandelor, donațiilor, subscripțiilor etc., pentru necesitățile armatei. Tabel cu ofrandele primite de stat pentru trebuințele armatei române în anul 1877. Recapitulare generală pe județ e. Implicarea Bisericii în susținerea efortului național Biserica s-a identificat cu aspirațiile și idealurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
28 de paturi, cu o alocație zilnică de hrană de 15 lei, bugetul este asigurat de comunitatea evreilor, nu primește subvenție, iar personalul administrativ era format din trei persoane. Într-o adresă către Federație, se face referire la situația imobilelor rechiziționate, cu precizarea că au fost redate comunității la sfârșitul lunii septembrie 1940, dar toate clădirile rechiziționate erau în bună stare, dar după rechiziționare erau cu multe stricăciuni. În problemele legate de aplicarea legislației antievreiești, conducerea comunității a respectat instrucțiunile date
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
comunitatea evreilor, nu primește subvenție, iar personalul administrativ era format din trei persoane. Într-o adresă către Federație, se face referire la situația imobilelor rechiziționate, cu precizarea că au fost redate comunității la sfârșitul lunii septembrie 1940, dar toate clădirile rechiziționate erau în bună stare, dar după rechiziționare erau cu multe stricăciuni. În problemele legate de aplicarea legislației antievreiești, conducerea comunității a respectat instrucțiunile date de Federația Comunităților Evreiești din România, cu care a ținut o intensă corespondență. La 26 septembrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în buget, la capitolul venituri se consemnează contribuția a 200 de evrei și donații. 254 expropriere a imobilelor urbane evreiești și care, erau necesare pentru funcționarea instituțiilor de învățământ și de asistență socială și spitalicească. Demersurile făcute pentru recuperarea imobilelor rechiziționate, cu motivația că nu intră în sfera de aplicare a legii din martie 1941 nu au avut nici un rezultat. Situația precară a instituțiilor comunității și funcționarea lor în condiții grele este prezentată de președintele comunității, avocat Solomon Zalman într-un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care erau explicate unele detalii: „Comunicânduvă asociatu aci Întocmai copie de pe raportul Primariului de Fălciu (...) adresată D-lui Subprefect, În privința angajamentului ce au făcut cu ebreul (corect, evreul, n.n.) Solomon Mihăl Ferariu din acestu orașu pentru repararea unor trăsuri rechiziționate, vă invit ca informânduvă de conținutul acestui raport, să cercetați dacă acele reparațiuni sau făcut și atunci să Îndestulați pe maestru din banii lăsați de Primariul zisei comune, la comerciantul Constantin Dumitriu”. Pe 25 iulie 1877, polițaiul notase pe contrapagina
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ajuns exact pentru a se întoarce, conform ordinelor sovietice, în Basarabia și spre nicăieri. Încă odată pierdeam toată agoniseala cinstită a unor ani de viață... În hohotele de plâns ale părinților am pornit, o cohortă de tineri pe lângă loitrele căruțelor rechiziționate și pline de bagaje. Ismail, Lascăr Catargiu, Tulcea, Dăieni. O altă zi: Hârnova, Mircea Bravu. Am lăsat la familia Bârgăuanu haine și o mulțime de cărți pe care, conform spuselor de mai târziu, le-ar fi luat sovieticii, mari amatori
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
evreilor de a presta muncă obligatorie la zăpadă. 64. 3 martie 1942. Decizia ministerială nr. 194.920 referitoare la supunerea evreilor la procedura de revizuire. 65. 20 martie 1942. Nota nr. 88.929 a Marelui Stat Major privind situația evreilor rechiziționați. 66. 21 aprilie 1942. Nota nr. 5295/M a Cabinetului Militar al Conducătorului Statului referitoare la ordinul mareșalului Antonescu relativ la utilizarea prin concentrare a evreilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 40 de ani. 67. 30 aprilie 1942. Nota Marelui
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
8. Pe timpul concentrărilor prelungite, mobilizare sau război, evreii pot fi utilizați în folosul armatei sau la munci de interes obștesc. Specialiștii cu titluri academice (medici, farmaciști, veterinari, ingi neri, arhitecți etc.) vor fi folosiți, potrivit specialității sau pregătirii lor, în calitate de rechiziționați și plătiți cu o diurnă ce se fixează prin deciziune ministerială. Tot prin deciziune ministerială se va hotărî și în privința asimilării cu gradele militare a specialiștilor mai sus arătați. Pentru timpul cât cei arătați în alineatele de mai sus sunt
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]