257 matches
-
un număr variabil de versuri, de la optsprezece la douăzeci și patru. Kontakion-ul era intonat probabil de către predicator în timp ce un cor format din ceilalți participanți la oficiere împreună cu credincioșii cânta refrenul. Oricum, textul unui kontakion este de obicei narativ și, ca atare, devine „recitativ” dacă e transferat în plan muzical. Firește, acest lucru nu însemna că lipsește muzica pentru a acompania întreaga compoziție. 2. Primele kontakia și Imnul Akathistos Primele kontakia, apărute înainte de Roman Melodul, sunt puține. Grosdidier de Matons numără în total patru
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a spiritului. Cred că este cel mai autentic poet metafizic al nostru. EUGEN IONESCU SCRIERI: Memnon, București, 1934; Acatistul Moța-Marin, București, 1937; Moartea lui Pan, București, 1940; Por las calzadas de Punta Europa, Madrid, 1956; La juventud, hoy, Madrid, 1959; Recitativ, Madrid, 1963; Twist 1963, Madrid, 1963; Dialoguri, Madrid, 1964; ed. (Dialoge), tr. Marianne Stamatu-Reinke, postfață Paul Miron, Frankfurt am Main, 1968; ed. (Diálogos), tr. Aureliu Răuță, Salamanca, 1971; Probleme der Kulturwandels im 20. Jahrhundert, Freiburg i. Br., 1965; Pendul ibero-dacic
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
lor, au un număr variabil de versuri, de la optsprezece la douăzeci și patru. Kontakion-ul era intonat probabil de către predicator, în timp ce un cor format din ceilalți participanți la oficiere împreună cu credincioșii cînta refrenul. Textul kontakion-ului este de obicei narativ și, ca atare, devine „recitativ” dacă e transferat în plan muzical. Firește, acest lucru nu însemna lipsa muzicii, care acompania întreaga compoziție. 2. Primele kontakia și Imnul Akathistos Primele kontakia, apărute înainte de Roman Melodul, sînt puține. Grosdidier de Matons numără în total patru, inclusiv Imnul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu, Cornel Moraru, Leon Volovici, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Mihai Dragolea, Iulian Boldea și Daniel Ilea, VTRA, 1994, 2; Mircea Iorgulescu, „Bătrânul Raicu” și noi, ceilalți, RL, 1994, 18; Alex. Ștefănescu, Lucian Raicu, RL, 1994, 18; Constantin Hârlav, Recitativ de identitate, CC, 1994, 6-8; Lovinescu, Unde scurte, IV, 111-116; Florin Mihăilescu, Un anumit sentiment al culturii, ST, 1995, 3; Dimisianu, Lumea, 339-347; Dicț. esențial, 702-704; Micu, Ist. lit., 711-712; Manolescu, Lista, III, 233-241; Popa, Ist. lit., I, 1092-1093; Alex.
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
importante publicații românești, el însuși dând aici cea mai mare parte a studiilor și articolelor scrise în românește În colecția omonima, aflată tot sub coordonarea să, s-au tipărit opere importante ale literaturii române: Mircea Eliade, Nuvele, Amintiri, Horia Stamatu, Recitativ, Ștefan Baciu, Ukulele, Nicu Caranica, Nașterea tragediei, Povestea foamei, Horia Stamatu, Punta Europa. A mai colaborat cu studii, articole, eseuri și poezii la „Revista scriitorilor români” (München), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg), „Orizonturi” (Stuttgart), „Caete de dor”, „Ființă românească” (Paris), „Cuvântul
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
din faptul că geneze sau distrugeri ale lumii, întemeieri sau căderi de imperii, toate sunt înseriabile, confundându-se, la limită, cu cărțile în care sunt narate și care, la rândul lor, se repetă una pe alta. Ideea este subliniată în recitativul sibilinic la intrarea în scenă a Luptătorului pe două fronturi, protagonistul piesei: „Un câmp pustiu, bătătorit ca un drum și, din când în când, câte o carte. Vine unul, gâfâind de mușchi, sănătos ca un zeu nou, și scuipă pe
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe persoane și urează la fiecare familie fericire și mai ales recolte bogate. Textul este un recitativ epic (în Muntenia se și cântă uneori), prezentat de un solist pe fond zgomotos de tălăngi, de pocnete de bici, imitații de răgete, uneori cu acompaniament muzical, într-o atmosferă de mare veselie. În forma sa clasică și cea mai
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
a zidit-o tata...” Urma o pauză pentru a rosti în gînd un „Dumnezeu să-l ierte!”, apoi continua: „Azi o conduce hiicămea, ca dumilorvoastre să aveți unde cîșliga o pîne.” În vreme ce asistența dădea semne de lehamete, vorbitorul își continua recitativul pe care, bifînd cu atenție niște hîrtii, nu i-l asculta decît directoarea. Deodată simții un ghiont în coastă. - Cînd se termină, mergem la Mitică, îmi propunea din spate Urecheru. Veninoasă, directoarea tocmai mă acuza că am complotat cu dușmanul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
caracterizat prin sublinierea unor cuvinte mai importante în vederea inteligibilității textului și a flexiunii vocii spre grav în concluzia frazelor. Acest tip de lectură, gradual, a căpătat un aspect declamatoriu configurându-se, în anumite puncte ale textului, ca o formă de recitativ, asemănător cantilației ebraice, astfel încât sublinierea cuvintelor - cheie a devenit o adevărată formulă melodică. O mărturie despre liturgia la primele comunități creștine se găsește în cele patru evanghelii, unde întâlnim diferite fragmente ritmice, care, probabil, existau deja înainte de formarea Evangheliei propriu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
De aici, a început virtuozismul solistic, dezvoltat ulterior în perioada cântului gregorian în forma de Tractus, Graduale și Versus din Alleluia. Această formă muzicală inițială se bazează pe cantilație, adică intonarea unui text pe aceeași treaptă melodică sub forma unui recitativ, care în mod gradual suferă aporturi muzicale minime și apoi tot mai dezvoltate. Abaterea de la treapta melodică principală, pe care este intonat textul, constă în elevația melodică (evidențierea silabelor tonice pe o treaptă diferită față de cea principală) și coborârea spre
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
liturghiile solemne ale anului liturgic (secolul al VI-lea). La început, imnul Gloria era intonat numai de papa și era continuat de grupul clericilor care înconjurau altarul. „Acesta este motivul pentru care melodiile cele mai vechi din Gloria sunt simple recitative, mai degrabă asemănătoare cu o declamație decât cu un cântec”. În secolele VI-VII, va fi executat de schola cantorum, în alternanță cu adunarea de credincioși. Odată cu formarea ciclului de misă, Gloria va constitui a doua parte din cele cinci
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
se găsesc în reprezentările sacre medievale. Însă, ca formă muzicală de sine stătătoare, oratoriul se conturează începând cu anul 1630, sub formă dramatică, dar fără reprezentare scenică: argumentul era biblic sau hagiografic. De obicei, un historicus cântă sub forma unui recitativ evenimentele și succesiunea faptelor, asemenea unui povestitor. Personajele, în schimb, intervin cântând sub formă solistică, în toate acele părți în care discursul este direct; corul intervine în acțiunile corale sau le comentează; instrumentele realizează acompaniamentul și, uneori, execută scurte refrene
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și a principiului eterogenității: stil vechi și stil galant, belcanto și soliști vocali, cor și orchestră, contrapunct, fugă și imitație (îndeosebi în „Cum sancto Spiritu” sau „Et vitam venturi saeculi” sau „Amen”), toate elementele confluând în aceeași compoziție. Lipsește doar recitativul solistic sec, element ce va rămâne caracteristic formelor oratoriale și operei; acesta este însă înlocuit cu o declamare corală repentină (un fel de recitativ coral) atunci când se dorește - precum în cazul unor mise mozartiene - un tempo mai accelerat. Subliniem faptul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Spiritu” sau „Et vitam venturi saeculi” sau „Amen”), toate elementele confluând în aceeași compoziție. Lipsește doar recitativul solistic sec, element ce va rămâne caracteristic formelor oratoriale și operei; acesta este însă înlocuit cu o declamare corală repentină (un fel de recitativ coral) atunci când se dorește - precum în cazul unor mise mozartiene - un tempo mai accelerat. Subliniem faptul că missa-cantata folosea întreg vocabularul idiomei muzicale catolice din perioada la care ne referim, nu numai modelul arhaic alla Palestrina: practic, era folosit întreg
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Brunetti stătu lângă mama fiului său, gândindu-se la părinți și la felul În care aceștia Își iubesc copiii. Nu spuse nimic atât de mult timp, Încât ea se Întoarse și se uită la el. — Guido, de ce plângi? Fragment din recitativul Marelui Preot din opera Idomeneo de Wolfgang Amadeus Mozart (n.r.) Sediul central al politiei; chestură (În ital. În orig.). Bună ziua, domnule comisar (În ital. În orig.). Insulă În Laguna Veneției. grappa - brandy italian distilat din tescovină Bună dimineața, comisare (În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
cântă): Grădina mea de legume e cea mai bogată, și de asta voiam să mă lovesc în ficat... DOAMNA WURM: Ai greșit cântecul Herrmann, recită cântecul corect! HERRMANN: Da, e un cântec de dragoste și se cheamă Fistic și alune! (recitativ) Fistic și alune... Sub un copac Ne-am întâlnit și-am lins o bună înghețată fiecare care era verde-maro și mare apoi degetele în păr le-am înfipt și părul în înghețată a sărit înghețata din copac a curs și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sau patru clase deoarece realizându-se o proiectare unitară pe teme, elevii au posibilitatea să lucreze pe ateliere sau să se grupeze la organizarea unui joc. d) Educația muzicală se cuplează la două sau la patru clase. Încălzirea vocii(vocalize, recitative, intonarea unui cântec din repertoriu) se poate face simultan cu toți elevii. Există posibilitatea de a realiza dialoguri cantate Între elevi sau Între clase, cântarea În lanț, cântarea În canon, alternarea cântării cu voce tare și În gând. Pregătirea momentelor
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
la Rilke și Ungaretti, la Barbu, la Blaga. Intră în discuție aici acele dominante subiective care instituie un limbaj ideizat, o frazare riguroasă controlată strict. Sintaxa interioară a textelor doinașiene, refractară brumozităților, pune în valoare sensurile, reliefurile, semnificațiile mecanismele unui recitativ calm. Decantate lexical și perspectivizate filozofic, ideile (construcțiile aforistice) beneficiază de arta unui geometru al formelor limpezi care, făcându-și un miraj din logica ordonanței, din perfecțiunea și puritatea desenului verbal, ajunge la sublimare poetică. Lângă numele poetului s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de melodii Ca roua nasc în ierburile mele. Eu curg întreg în acest cântec sfânt: Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sânt. După o uvertură magistrală ca aceasta, orchestrată impecabil (cu analogii într-un acompaniament de orgă), recitativul solistic lâncezește, tema se ramifică; în rest, limbajul sociologizant, retoric, se subordonează finalităților ideologice curente, în spiritul momentului 1955. Începând cu al treilea segment, eșafodajul anecdotic, discursiv, al acestui Labiș al cetății nu mai are percutanța textelor lui cu miez
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de freamăt și adeziune la miracolele naturii, de reflexivitate subtilă, tonică, la nivelul unei feminități conștiente de sine. Sute de voci ale altor poeți se constituie, cu timpul, într-un fundal coral. Autoarea Sonetelor imperfecte e poetă de prim-plan. Recitativul său solistic e dintre acelea care nu se uită. DRAGOSTE LA PREZENTUL ETERN. Nimeni nu cunoaște momentul în care se vor fi ivit scriptic cele dintâi chemări erotice din perspectivă feminină. Se citează numele ardentei Sappho (din Lesbos), care dădea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pythagoreica nostalgie a supremei armonii cosmice: "Tu încă păstrează / proporția pură..." (Secțiunea de aur). Frazarea bate aici, și în alte poeme, spre gnomic. Monologul ceremonios, exhortativ, deschis zborurilor înalte, se vrea unul transtemporal; miraj și cânt merg laolaltă, în indiviziune, recitativul ridicându-se peste abisuri, balansând între un orgoliu franc și suferința de a nu fi găsit Pasărea de aur ("mai ușoară ca sunetele"). Pasăre-simbol, aceasta e totuna cu Măiastra lui Brâncuși, totuna cu "Pasărea sfântă" în viziunea lui Blaga: "potir
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-i urâtă, / Viața trebui-petrecută!"235 Simbioza om cosmos este ilustrată, cel mai adesea, prin intermediul comparațiilor gnoseologice care prezintă gradat devenirea:"Asta-i viața omului / Cum îi bradul muntelui, / Naște, crește, înflorește / Și ușor se prăpădește!"236 Dansul circular, însoțit de recitativul tematic, are rolul de a înstăpâni și de a îmblânzi datul sorții. Fracționarea versurilor din cadrul liniei melodice simbolizează tocmai acest du-te-vino ființial al propriei meniri, dialogul recitativ având rolul de primum movens care consacră ritualic destinul: Hai bădiță, hai de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muntelui, / Naște, crește, înflorește / Și ușor se prăpădește!"236 Dansul circular, însoțit de recitativul tematic, are rolul de a înstăpâni și de a îmblânzi datul sorții. Fracționarea versurilor din cadrul liniei melodice simbolizează tocmai acest du-te-vino ființial al propriei meniri, dialogul recitativ având rolul de primum movens care consacră ritualic destinul: Hai bădiță, hai de mână, / Să-nvârtim hora română, / Hora dragă, bat-o vina, / Mândru joc din Bucovina! Hora și cu cântecu / Îi tot una cu omu! / Cine cântă și horește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Și-i vedea-o cât îți plătește. / De ce joc, de ce-aș juca, / Hora din Bucovina, / Că se joacă pe-ndelete, / Când se prind băieți și fete, / De cu sară până-n zori, / Că ni-i viața rai cu flori!"237 Fragmentarea recitativului melodic, însoțit de refrenul tematic, prezintă, de fapt, pragurile de trecere dintre vârstele omului, marcate, și la nivel formal, de scurtarea versurilor, versul octosilabic transformându-se în vers de trei sau patru silabe. Primul fragment, în care este descrisă tinerețea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sa fără încetare simbolizează forța creatoare a naturii, în ritmul dansului său cosmic, creația evoluează, se dezvoltă și se regenerează succesiv.151 Forța regeneratoare a naturii este simbolizată, în cadrul alaiului de Anul Nou, de capră care, prin intermediul portretului alegoric, ca recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]