7,357 matches
-
calității de victimă a reclamantei. În fapt, acesta precizează că reclamanta contestă dispozițiile legale care reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească organizațiile care reprezintă minoritățile naționale pentru a candida la alegerile parlamentare. Or, potrivit Guvernului, încălcarea pretinsă de reclamantă se referea la fundație, și nu la reclamanta însăși. Prin urmare, Guvernul susține că, în fapt, reclamanta a sesizat Curtea cu o (cerere de tip) actio popularis. ... 27. Reclamanta nu a prezentat observații cu privire la admisibilitatea cererii. ... 28. Curtea
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
precizează că reclamanta contestă dispozițiile legale care reglementează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească organizațiile care reprezintă minoritățile naționale pentru a candida la alegerile parlamentare. Or, potrivit Guvernului, încălcarea pretinsă de reclamantă se referea la fundație, și nu la reclamanta însăși. Prin urmare, Guvernul susține că, în fapt, reclamanta a sesizat Curtea cu o (cerere de tip) actio popularis. ... 27. Reclamanta nu a prezentat observații cu privire la admisibilitatea cererii. ... 28. Curtea observă că excepția ridicată de Guvern se referă
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
pe care trebuie să le îndeplinească organizațiile care reprezintă minoritățile naționale pentru a candida la alegerile parlamentare. Or, potrivit Guvernului, încălcarea pretinsă de reclamantă se referea la fundație, și nu la reclamanta însăși. Prin urmare, Guvernul susține că, în fapt, reclamanta a sesizat Curtea cu o (cerere de tip) actio popularis. ... 27. Reclamanta nu a prezentat observații cu privire la admisibilitatea cererii. ... 28. Curtea observă că excepția ridicată de Guvern se referă la calitatea procesuală a reclamantei în fața Curții și
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
susține că, în fapt, reclamanta a sesizat Curtea cu o (cerere de tip) actio popularis. ... 27. Reclamanta nu a prezentat observații cu privire la admisibilitatea cererii. ... 28. Curtea observă că excepția ridicată de Guvern se referă la calitatea procesuală a reclamantei în fața Curții și reamintește că a respins o excepție similară în Cauza Cernea împotriva României (nr. 43.609/10, pct. 31, 27 februarie 2018). Aceasta subliniază că, la fel ca reclamantul din cauza Cernea, citată anterior, reclamanta a acționat, în speță
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
la calitatea procesuală a reclamantei în fața Curții și reamintește că a respins o excepție similară în Cauza Cernea împotriva României (nr. 43.609/10, pct. 31, 27 februarie 2018). Aceasta subliniază că, la fel ca reclamantul din cauza Cernea, citată anterior, reclamanta a acționat, în speță, în numele fundației și a participat activ la procedura internă (supra, pct. 9-11). Așadar, consideră că reclamanta poate pretinde că este victima unei încălcări a drepturilor sale. Prin urmare, Curtea respinge această excepție ridicată de Guvern
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
nr. 43.609/10, pct. 31, 27 februarie 2018). Aceasta subliniază că, la fel ca reclamantul din cauza Cernea, citată anterior, reclamanta a acționat, în speță, în numele fundației și a participat activ la procedura internă (supra, pct. 9-11). Așadar, consideră că reclamanta poate pretinde că este victima unei încălcări a drepturilor sale. Prin urmare, Curtea respinge această excepție ridicată de Guvern. ... ... 2. Cu privire la epuizarea căilor de atac interne 29. În continuare, Guvernul susține că reclamanta nu a epuizat căile de
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
DRI de a-i acorda fundației statutul de utilitate publică (supra, pct. 7). Pe baza avizelor care i-au fost comunicate de mai multe instanțe de apel din România, Guvernul consideră că această cale de atac era eficientă. Potrivit Guvernului, reclamanta a procedat greșit contestând refuzul BEC de a-i înregistra candidatura (supra, pct. 10). ... 30. Reclamanta nu a prezentat observații cu privire la admisibilitatea cererii. ... 31. Curtea consideră că această excepție este strâns legată de fondul capătului de cerere formulat
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
procedat greșit contestând refuzul BEC de a-i înregistra candidatura (supra, pct. 10). ... 30. Reclamanta nu a prezentat observații cu privire la admisibilitatea cererii. ... 31. Curtea consideră că această excepție este strâns legată de fondul capătului de cerere formulat de reclamantă și, în consecință, decide unirea acestuia cu fondul. ... ... 3. Cu privire la aplicabilitatea art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție 32. Întrucât cererea intră sub incidența art. 3 din Protocolul nr. 1 la
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
Tănase împotriva Moldovei (MC), nr. 7/08, pct. 179, CEDO 2010, și Ekoglasnost împotriva Bulgariei, nr. 30.386/05, pct. 68, 6 noiembrie 2012]. ... ... (b) Aplicarea acestor principii în speță (i) Cu privire la existența unei diferențe de tratament 44. Curtea observă că reclamanta susține că a suferit o diferență de tratament în raport cu organizațiile minorităților naționale deja reprezentate în Parlament în ceea ce privește depunerea candidaturii pentru un mandat de deputat. În opinia reclamantei, organizația care reprezenta deja minoritatea italiană în Parlamentul
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
unei diferențe de tratament 44. Curtea observă că reclamanta susține că a suferit o diferență de tratament în raport cu organizațiile minorităților naționale deja reprezentate în Parlament în ceea ce privește depunerea candidaturii pentru un mandat de deputat. În opinia reclamantei, organizația care reprezenta deja minoritatea italiană în Parlamentul României își reînnoise pur și simplu candidatura, deși aceasta ar fi trebuit să îndeplinească și alte condiții (supra, pct. 34). Curtea reamintește că a examinat argumente similare în Cauza Danis și Asociația
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
dovedi apartenența la o minoritate națională (ibid., pct. 69), ceea ce nu este cazul în speță. ... ... (ii) Cu privire la scopul legitim urmărit prin diferența de tratament 49. Curtea observă că, potrivit Guvernului, ale cărui argumente nu sunt contrazise de reclamantă, scopul diferenței de tratament suferită de persoana în cauză era să asigure reprezentativitatea organizațiilor care intenționau să își depună candidaturile și seriozitatea acestora (supra, pct. 36). ... 50. Curtea a admis argumente similare din partea Guvernului în Cauza Danis și Asociația
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
organizațiilor care intenționau să își depună candidaturile și seriozitatea acestora (supra, pct. 36). ... 50. Curtea a admis argumente similare din partea Guvernului în Cauza Danis și Asociația etnicilor turci (citată anterior, pct. 44). În lipsa unor argumente decisive invocate de reclamantă, Curtea admite, astfel, că diferența de tratament constând în impunerea unor condiții suplimentare organizațiilor nereprezentate în Parlament avea ca scop garantarea unei reprezentativități efective și evitarea candidaturilor lipsite de seriozitate [a se vedea, de asemenea, mutatis mutandis, Özgürlük ve Dayanıșma
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
în această privință, că cerințele pentru candidaturile formațiunilor politice la alegeri trebuie să beneficieze de aceeași stabilitate temporală precum celelalte elemente fundamentale ale sistemului electoral (Ekoglasnost, citată anterior, pct. 69). ... 52. Curtea va examina justificarea diferenței de tratament suferite de reclamantă în lumina acestor principii. Din faptele speței rezultă - iar Guvernul nu a susținut contrariul - că organizațiile minorităților naționale participă la alegerile parlamentare în aceleași condiții ca și partidele sau alte formațiuni politice (supra, pct. 15). ... 53. Prin urmare, este necesar
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
este necesar să verifice, astfel cum a solicitat Guvernul (supra, pct. 29 și 35), dacă procedura de acordare a statutului de utilitate publică, astfel cum este reglementată de modificările legislative ulterioare, a fost transparentă și fără caracter arbitrar și dacă reclamanta putea să conteste în fața instanțelor naționale refuzul de a-i recunoaște fundației acest statut. ... 55. Curtea observă că părțile nu susțin, în speță, că legea electorală, și anume Legea nr. 35/2008, a suferit modificări repetate (supra, pct. 15). Aceasta
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
unei minorități naționale care intenționa să își depună pentru prima dată candidatura la alegeri, în special dobândirea statutului de utilitate publică. Prin urmare, Curtea consideră că este necesar să examineze modul în care modificarea Ordonanței nr. 26/2000 a afectat dreptul reclamantei de a candida la alegerile parlamentare. ... 56. În ceea ce privește aplicarea Ordonanței nr. 26/2000, Curtea ia în considerare următoarele elemente: aceasta observă, în primul rând, că SGG a transmis cererea de acordare a statutului de utilitate publică, formulată de
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
de a candida la alegerile parlamentare. ... 56. În ceea ce privește aplicarea Ordonanței nr. 26/2000, Curtea ia în considerare următoarele elemente: aceasta observă, în primul rând, că SGG a transmis cererea de acordare a statutului de utilitate publică, formulată de reclamantă, la două autorități distincte, și anume DRI (Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României) și Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (supra, pct. 5), și că solicitarea persoanei în cauză a fost examinată diferit, în funcție de autoritatea publică la care
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
Național (supra, pct. 5), și că solicitarea persoanei în cauză a fost examinată diferit, în funcție de autoritatea publică la care a fost transmisă. Guvernul nu a explicat în fața Curții motivul pentru care, în speță, era necesar ca solicitarea reclamantei să fie examinată de către două autorități distincte. ... 57. În continuare, Curtea observă că Ordonanța nr. 26/2000 prevede termenele - de șaizeci și, respectiv, nouăzeci de zile - pentru examinarea de către autoritatea administrativă competentă și, ulterior, de către Guvern a cererilor
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
cererilor de acordare a statutului de utilitate publică (supra, pct. 18), dar că Guvernul nu a explicat în fața sa dacă aceste termene sunt orientative sau obligatorii. Curtea apreciază că problema naturii acestor termene este importantă în circumstanțele cauzei, întrucât reclamanta trebuia să obțină acest statut înainte de termenul de depunere a candidaturii sale la alegeri. Astfel, reclamanta a primit răspunsul DRI la 27 iunie și 14 august 2012 (supra, pct. 7), și anume înainte de termenul de depunere a candidaturilor
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
în fața sa dacă aceste termene sunt orientative sau obligatorii. Curtea apreciază că problema naturii acestor termene este importantă în circumstanțele cauzei, întrucât reclamanta trebuia să obțină acest statut înainte de termenul de depunere a candidaturii sale la alegeri. Astfel, reclamanta a primit răspunsul DRI la 27 iunie și 14 august 2012 (supra, pct. 7), și anume înainte de termenul de depunere a candidaturilor, care era 30 octombrie 2012 (supra, pct. 12). Cu toate acestea, răspunsul ministerului i-a fost comunicat
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
30 octombrie 2012 (supra, pct. 12). Cu toate acestea, răspunsul ministerului i-a fost comunicat abia la 8 ianuarie 2013, adică după alegerile parlamentare (supra, pct. 13). ... 58. Curtea constată, de asemenea, că autoritățile cărora le-a fost transmisă cererea reclamantei au avut opinii divergente cu privire la criteriile pe care fundația trebuia să le îndeplinească pentru a i se acorda statutul de utilitate publică. Refuzul DRI a fost justificat prin faptul că activitatea fundației nu privea relațiile interetnice, ceea ce
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
i se acorda statutul de utilitate publică. Refuzul DRI a fost justificat prin faptul că activitatea fundației nu privea relațiile interetnice, ceea ce pare să sugereze că reclamanta nu îndeplinea criteriile legale. Cu toate acestea, din formularea răspunsului DRI, comunicat reclamantei la 14 august 2012, reiese clar că simpla îndeplinire a condițiilor prevăzute de dispozițiile relevante în speță nu obliga Guvernul să acorde fundației statutul de utilitate publică, întrucât executivului îi revenea competența de a hotărî dacă era oportun sau nu
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
pe baza noilor criterii introduse prin Legea nr. 145/2012, pe care aceasta nu le mai îndeplinea (supra, pct. 13). Pe de altă parte, din elementele prezentate Curții nu reiese că ministerul a luat în considerare posibilitatea de a-i oferi reclamantei ocazia de a-și completa cererea inițială în funcție de noile criterii introduse. ... 59. Curtea subliniază că răspunsurile oferite reclamantei de către autoritățile administrative sesizate nu sunt uniforme în ceea ce privește interpretarea (care trebuie dată) criteriilor legale și aplicării
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
de altă parte, din elementele prezentate Curții nu reiese că ministerul a luat în considerare posibilitatea de a-i oferi reclamantei ocazia de a-și completa cererea inițială în funcție de noile criterii introduse. ... 59. Curtea subliniază că răspunsurile oferite reclamantei de către autoritățile administrative sesizate nu sunt uniforme în ceea ce privește interpretarea (care trebuie dată) criteriilor legale și aplicării acestora în timp. În continuare, observă că natura juridică a acestor răspunsuri nu reiese clar din legislația și practica interne
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
vederea adoptării unei decizii formale, așa cum se procedează în cazul în care autoritatea administrativă propune recunoașterea statutului de utilitate publică (supra, pct. 18). Curtea deduce din aceasta că răspunsul DRI și cel al ministerului au fost definitive în cazul reclamantei și că acestea au pus capăt procedurii administrative în speță. ... 60. În aceste condiții, trebuie să se examineze dacă instanțele interne, cărora le revine în primul rând sarcina de a interpreta și aplica legislația națională, puteau să procedeze la un
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
pct. 19). ... 63. Rezultă că reclamanta nu a dispus de o cale de atac efectivă pentru a contesta răspunsul DRI prin care acesta a refuzat să acorde fundației statutul de utilitate publică. În plus, răspunsul ministerului i-a fost notificat reclamantei după alegerile din decembrie 2012 (supra, pct. 13). În această privință, Curtea apreciază că reclamanta nu era obligată să introducă o acțiune care, în orice caz, nu ar fi putut să soluționeze plângerea acesteia într-un termen care să îi
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]