413 matches
-
parlamentare și măsurată prin numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, declarații politice sau luări de cuvânt, capitolul de față pornește de la premisa că studiul elitelor politice este un pas spre înțelegerea mai amplă a felului în care se reconfigurează societatea românească postcomunistă. Analiza datelor a prilejuit câteva concluzii interesante. Deși nu putem surprinde un pattern comun al grupurilor parlamentare cu privire la activitatea lor, totuși, există câteva specificități. Unele sunt mai "longevive" decât altele, cu membrii care fac parte din mai
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
grupuri parlamentare mai active decât altele? Are vreo importanță experiența legislativă ori diferite caracteristici socio-demografice în ceea ce privește activitatea? Studiul elitelor românești de după decembrie 1989 s-a înscris pe un drum presărat de preocupări care încercau să analizeze felul în care se reconfigura socialul postcomunist (Pasti 1995; 2006; Sandu 1996; Ștefan 2004; Zamfir 2004). În acest fel, problematica elitelor era atinsă în contextul analizei postcomunismului și prefacerilor care determinau o nouă față a societății românești. Abia de curând, diferiți autori au abordat fenomenul
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sfârșitul anului 1989. Nu era semnul unei intuiții superioare, ci doar reflexul apatiei devenită companion devotat. Am aflat apoi, studiind sociologia, că oricărei schimbări sociale bruște și profunde îi urmează, inevitabil, o perioadă dificilă și îndelungată pentru ca realitatea să se reconfigureze. A fost cazul Revoluției Franceze, care a pornit epoca așa zisei „revoluții de după revoluție”. La noi, perioada postdecembristă corespunzătoare a fost numită „tranziție”, dar a prezentat aceleași caracteristici ca orice perioadă postrevoluționară de oriunde și de oricând. Mare parte a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acțiunii unui tip de habitat urban construit intenționat pentru a produce efectele amintite, habitat pe care îl prezervăm într-o ignoranță falimentară. În aceste condiții, „radioactivitatea” comunistă este mult mai mare decât ar fi fost dacă habitatul urban ar fi reconfigurat. Ne oripilăm doar la gândul că am putea trăi într-o societate în care majoritatea populației să fi avut nenorocul istoric de a nu beneficia în procesul socializării de aportul uneia dintre instanțele de socializare (familie, grup de egali, școală
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
că globalizarea poate reflecta o motivație politică convenabilă pentru implementarea nepopularelor strategii economice ortodoxe neoliberale. Școala transformativiștilor pornește de la ideea că la începutul unui nou mileniu globalizarea este o forță motrice centrală a rapidelor schimbări sociale, politice și economice care reconfigurează societățile moderne și ordinea mondială. În consecință, guvernele și societățile de pe glob trebuie să se adapteze la o lume în care nu mai există o distincție clară între intern și internațional, afaceri interne și afaceri externe. Transformativiștii privesc globalizarea ca
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
paradigmă, este o imagine asupra lumii de la un moment dat. Orice construcție în interiorul său se realizează prin ordonarea imaginilor reprezentate de teorii. Prin aceasta se ridică din nou problema raționalității dintr-o perspectivă nouă. Dezvoltarea științei sub forma unui puzzle reconfigurează știința normală. Discursul științific nu urmărește doar o ordine logică interioară ci depășește limita logicității cunoscute până acum. Finalitatea științei este de a explica universul, de a construi o imagine a lumii. Dar descoperirea științifică ca rezolvare de puzzle este
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sunt sursă de mit și poveste, dar și pentru interpretări "raționale" ale realității. Pornind de la aceste povești printre care ar trebui să o amintim pe cea a lui Marco Polo, măcar din motivul că este cea mai populară, lumea este reconfigurată și geografia acesteia reinterpretată. Imagini noi dezvoltă lumi fantastice a căror realitate poate aparține atât religiei și mitului, cât și comerțului. Inițial lumea se limita la bazinul Mării Mediterane și orientul la răsăritul acesteia. Mitul călătoriilor dincolo de Orientul apropiat dublată
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
având obligația de a arde tămâie în fața acestuia, ca semn al supunerii și loialității lor361. Aceasta dovedește o dată în plus că, în ciuda realismului frust cu care era înfățișată, imaginea împăratului avea un caracter sacru. Iconografia romană avea însă să fie reconfigurată prin noile formule de reprezentare vizuală a sacrului datorate oficializării în anul 313 d.Hr. a religiei creștine de către împăratul Constantin cel Mare, arta cunoscând pe lângă limbajul specific vechilor credințe politeiste și expresiile vizuale ale simbolismului creștin. Acest fapt avea
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
determină să învățaȚi cu plăcere. III.2.5. Metode de dezvoltare a creativității la elevi Gândirea critică este un proces activ care îl face pe cel care învață să dețină controlul asupra informației, punând-o sub semnul întrebării, integrând-o, reconfigurând-o, adoptând-o sau respingând-o. Gândirea critică reprezintă o capacitate ce presupune ca elevii să fie capabili: 56 ¾ să analizeze informațiile; ¾ să examineze ideile și implicațiile acestora; ¾ să își examineze propriile cunoștințe; ¾ să construiască sisteme de argumente; ¾ să decidă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
prescrisă de instanțele societale, suprapersonale; aceasta se constituie într-o referință cu care sîntem în contact permanent și cu care negociem "ceea ce sîntem" (FerrØol, Jucquois, 2005). Mediul comunitar îl înzestrează pe subiectul individual cu o identitate socială în care se reconfigurează profilul identitar personal, în raport cu exigențele rolurilor sociale pertinente în contextele socioistorice în care este integrat individul. Această identitate este produsul interacțiunilor dintre subiectul individual și mediul în care își desfășoară existența. Fiecare subiect uman se definește prin apartenența la o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
uman se dovedesc a fi modelate cultural, mecanismele care le activează nefiind deci unitare, coerente și durabile, atunci întreaga noastră imagine despre entitatea sinelui se impune a fi revăzută. în consecință, cu atît mai mult procesele psihice complexe sînt puternic reconfigurate de imersarea subiectului într-un mediu cultural și social anume. Procesele cognitive reprezintă activitățile psihologice prin care se tratează și gestionează informațiile din mediul extern și intern. Nevoia de a prelucra cognitiv informațiile din mediu constituie, neîndoielnic, o nevoie universală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
You?), prezentat în premieră în mai 2009 în serialul Horizon, din 12 participanți, doar trei au refuzat să continue experimentul pînă la sfîrșit. Tot în registrul filmului documentar de televiziune, de data aceasta în Franța, în martie 2010 s-a reconfigurat scenariul experimental clasic, iar proporția celor care "merg pînă la capăt" a fost și mai ridicată (80%, adică 66 din 80), o pondere asemănătoare înregistrîndu-se și în episodul din 25 aprilie 2010 din Dateline al NBC. Chiar și atunci cînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
idiocentrici și împărtășesc valorile individuale. Schwartz și echipele cu care a colaborat (1992, 1999, 2000, 2005) au realizat medii standardizate pentru toate valorile în interiorul fiecărei țări (ca unitate de analiză), furnizînd informații fertile pentru dimensiunile modelului lui Hofstede, care erau reconfigurate și nuanțate: de exemplu, individualismul generic al modelului inițial se diviza în individualism afectiv și individualism individual, fiecare alcătuit din valori specifice corespondente. Ilustrînd o dinamică istorică a valorilor sociale, ultimele studii ale lui S. Schwartz (2000, 2005) atestă că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii și gravității acestui simptom de patologie socială. Multe din speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tradus-o și a făcut-o cunoscută în Marea Britanie și în SUA. Urmărind who’s who-ul sociologic din finalul dicționarului, sociologii din România, mai tineri și chiar și cei cu mai multă experiență în domeniu, își vor putea fixa sau reconfigura reperele activității de cercetare nu numai în funcție de sociologii clasici, ci și în acord cu gândirea celor care au făcut studii exemplare asupra sistemului comunist defunct și a capitalismului global. Mă gândesc la Daniel Bell, cu lucrările The End of Ideology
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu o reală distanță de percepere a autorității, cum afirmă corect materialul. În schimb, În Transilvania, popularitatea lui Iosif al II-lea a modificat raportarea românilor la ideea de regalitate, Însă și aici dualismul austro-ungar de la 1867 a reușit să reconfigureze negativ percepția asupra guvernământului monarhic . Raportarea la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, În analiza jurnalistică, este oarecum adecvată. Folclorul popular, imaginea legendară a domnitorului, dar și antiteza pe care manualele de istorie comuniste au creat-o mereu Între „dinastia de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
și în Energia visului (1977) este invocată lumea brutală, cotidianul derizoriu, cu care se confruntă cel ce iubește poezia „prea de tot prostește”, visătorul, al cărui „statut revizuit” îi transformă existența în minune și lumea în paradis. Trandafirul sălbatic (1978) reconfigurează tema eroului anonim care supraviețuiește tocmai prin modestia sa încrâncenată, condiție evidențiată de o alegorie în care arborilor prăbușiți de topoare li se opune „trandafirul sălbatic” ce „neclintit rămâne” și „se apără cu spinii”. Ajuns aici, R. își alcătuiește prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
politică eficientă, iar la nivel tehnic să facem ceea ce depinde de noi pentru a evita sau a elimina riscurile de această natură. Având în vedere atacurile teroriste care au zguduit S.U.A.. în data de 11 septembrie 2001 și care au reconfigurat imaginea lumii întregi asupra amenințării pe care o reprezintă terorismul, oficialitătile guvernamentale din toate țările lumii au fost forțate să inițieze o puternică politică de condamnare a terorismului, precum și să adopte o serie de măsuri pentru prevenirea unor asemenea acte
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
superior: computerul pretinde ca datele problemei din limbaje (naturale, sau formale) ce vehiculează cunoștințe să-i fie livrate În „limbaje“ cvasi-formale de programare, el le traduce și le prelucrează În limbajul energetic „de lucru“, după care le livrează ca produse reconfigurate În limbajul accesibil, ori dezirabil utilizatorului: În scrierea „alfabetică“ (sau de altă natură) asociată limbii „naturale“ a beneficiarului, În fonie, pe note și În sonorități muzicale, În grafia artistică sau de altă natură, În modalități „cinematografice“ etc. datele problemei, În
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
și neîmplinirile omului. Odată ce ajung în dreptul imaginii Apocalipsei, resimt un impact ce mă suspendă și sustrage din grupul credincioșilor ce mă purta inițial. Eu nu mai sunt un credincios ce crede fără a vedea, ci devin un văzător ce își reconfigurează tensiunea și nivelul credinței în raport cu ceea ce începe să vadă. Aici eu nu văd imaginea Apocalipsei, ci mă văd pe mine în ropotul atot-răsturnător al Apocalipsei, mă simt cum voi fi un dezrădăcinat de fire și un spirit aruncat în procesualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și abilă, prin îmbinarea mai multor mijloace diplomatice și administrative. Pe de o parte, autoritățile britanice au acționat după principiul “dezbină și stăpânește”, manipulând și exploatând în interes propriu tradiționalele conflicte dintre comunitățile tribale arabe. Pe de altă parte au reconfigurat continuu harta politică a teritoriilor arabe stăpânite, prin compunerea și recompunerea periodică a unor formațiuni administrativ-teritoriale în formule federative, suple și elastice: Federația Emiratelor de la Gloful Persic între 1968-1971, Federația Sultanatelor și Emiratelor de la Golful Persic între 1958-1963, Sudanul anglo
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
cu cauzalitate complexă constituie, prin amploarea, durata, volumul forțelor angajate și miza reprezentată, evenimente majore (megaevenimente) nu doar la scara spațiului arab, ci și la scară mondială. Ele reușesc să redimensioneze liniile de forță ale priorităților politice regionale și să reconfigureze înțelegeri și sisteme de alianțe, după noile coordonate de interese ale actanților implicați. Totodată, au valoarea unor supape de evacuare/ refulare a tensiunilor acumulate sau poligoane de confruntare multipolară strict delimitate spațial, evitându-se astfel propagarea insecurității la nivel mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
nivel în raporturile geopolitice regionale. În această categorie este încadrabilă dubla lovitură de stat desfășurată simultan în Siria și în Irak în 1963, prin care facțiuni rivale din Partidul Baas au preluat puterea în cele două state, eveniment care a reconfigurat total orientarea politică a statelor menționate și le-au încadrat durabil pentru multe decenii în frontul statelor arabe radicale. Tot ca mezoeveniment poate fi tratată și lovitura de stat militară din Egipt din 1952, care a adus la putere un
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
puterii, nu NATO în sine a menținut stabilitatea pe continent. Alianța a fost în esență un instrument american pentru gestionarea puterii în fața amenințării sovietice. Acum, odată cu prăbușirea Uniunii Sovietice, realiștii argumentează fie că NATO va dispărea, fie că va fi reconfigurată în funcție de noua distribuție a puterii 24. Alianța nu poate rămâne la fel ca în timpul Războiului Rece. Variante ale teoriilor instituționaliste Există trei teorii instituționaliste, fiecare oferind argumente despre modul în care instituțiile reduc riscul războiului și favorizează pacea 25. Cea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de puternice, dar niciodată prestigiul lor politic nu a fost așa de scăzut. Cum putem explica acest paradox? Este vorba despre o perioadă trecătoare din evoluția acestui stat sau este un declin instalat, care, mai devreme sau mai târziu, va reconfigura puterea acestui stat? Important pentru tema de față este raportul dintre efortul consacrat de fiecare putere propriei dezvoltări și domeniului său militar. Puterea militară este, dacă discutăm din punct de vedere istoric, o adevărată măsură a puterii; orice mare putere
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]