886 matches
-
literatura cu formă fixă. Practic, în afara unor clasificări didactice care operează strict cu diferențieri atomiste și excesiv formale, nu avem o idee generală prea limpede asupra rosturilor unor specii ca - de pildă - sonetul ori gazelul. Apoi pentru că e cel puțin reconfortant stilistic să parcurgi atent un volum întemeiat pe o cercetare adusă la zi și pe o argumentație întotdeauna corect instrumentată. Iată o pasăre rară în peisajul editorial românesc, suprasaturat de o varietate recentă a eseisticii din ce în ce mai lejeră terminologic și mai
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
în amintirea strașnicei partide de cărți, și trebuie, cu toată necuviința lui, să stea în Rai. Dovadă de cum se întorc lucrurile... Un romantism neserios, făcînd pasul spre propria-i deriziune, pune Negruzzi în aceste cîteva scrisori despre o Românie hîtră, reconfortantă, cu vechile ei metehne, pe care le citești cu firească indulgență. Antiteză? Alb și negru? De acord, numai să știi să spui care-i care...
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
scăzut melodioasă, de violoncel, a frazării, precizia și abundența descrierilor configurează o proză de atmosferă și semnalizează, constant, prezența ficțiunii, faptul că ne aflăm pe domeniul ei de elecție, perfect protejat. Aerul acesta "de modă veche", mărturisim, este tonic și reconfortant, într-un climat în care nu puțini încearcă ștergerea granițelor dintre ficțiune și realitate, ficțiunea străduindu-se adesea din răsputeri să mimeze realitatea "tutelară", minându-și propria autonomie. Colonelul, personaj pentru care întregul destin exterior nu a fost decât declicul
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
Mircea Mihăieș Una din cele mai reconfortante imagini din ultima vreme a fost, pentru mine, aceea a unui șir, parcă nesfârșit, de tinere femei coborând cu plase grele de plastic în mână. Urcam spre pavilionul Romexpo, la Târgul de carte Gaudeamus, iar ele ieșeau fericite că reușiseră
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
dispersia eterică și semnalează starea latentă de combustie. Cu multă ironie și cu o desăvîrșită libertate - a limbajului, a materialelor și a tehnicilor -, Gheorghe Marcu își împinge interlocutorul către extremele formelor de percepție; cînd îi solicită complicitatea într-un teritoriu reconfortant și ludic, relaxîndu-i privirea și detensionîndu-i gîndirea, cînd îl așază în stare de criză, obligîndu-l să-i decripteze intențiile și strategiile ascunse. Această ambiguitate a percepției, această oscilație între confort și crispare, se sprijină, în subteran, pe ambiguitatea mai adîncă
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
demonstrație cotidiană, oră de oră, că un radio comercial poate să aibă succes, chiar fără concesii comerciale în plan estetic. Punctul maxim de interes este atins sâmbăta la orele prânzului, când se difuzează emisiunea Os Cariocas, dedicată deliciilor muzicale braziliene. Reconfortanta mixtură de poesie, ritm și melodicitate lansată pe la finele anilor 1950 la Rio a reușit, pentru prima dată, să spargă monopolul lingvistic al englezei în materie de jazz. Calitatea muzicii fiind garantată, dar eu neavând altminteri acces la vreun aparat
Frânturi lusitane - Numere de înmatriculare și ambient muzical by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9556_a_10881]
-
neoficiale și din pagina 3, am aflat că se lucrează fără patron, din bani adunați de ici, de colo, fără "spate asigurat": Pana lor e independentă. Tot de ici, de colo, și-au adunat entuziaștii redactori și modelele și e reconfortant să vezi că nu-l privilegiază pe nici unul, dar, ca mielul blînd, iau ce e mai bun de la toată lumea. Așadar anchete, interviuri, topuri, cronici de carte, poeme (se remarcă Domnica Drumea), publicitate, bloguri, profiluri și fotografii, dar cu cîte un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9645_a_10970]
-
și dispar, în căutarea acului din carul cu fân, al hoților, cărora, banii acelei nunți, le-au scăpat printre degete, ca o mână de cenușă, spulberată de un viscol. Săriți, mă omoară! Se revărsau zorile. Dimineața se vestea a fi reconfortantă. Potrivit de răcăroasă, revigorantă, pentru pâlcurile de oameni, de ambele sexe, tineri și mai în etate, care tocmai spărseseră petrecerea la care luaseră parte, în calitate de participanți la inaugurarea noului edificiu de cultură, din partea nordică a orașului, față în față cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ca și cum s-ar fi petrecut cu doar cîteva minute mai devreme. Avea impresia că știe precis ce ar urma să facă, senzație care Îi procura, la rîndul ei, o mare Încredere În sine. GÎndurile i se Înșiruiau Într-o ordine reconfortantă. Mintea Îi era ca o cameră dereticată de curînd, bine luminată și cu puține obiecte. Se aflau acolo niște eprubete Înșirate pe mai multe stative, ordonate, la rîndul lor, pe mai multe etajere și pregătite În orice moment să-și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lenjeria intimă, mi-am dat seama că șifonierul maică-mii Îmi putea oferi plăcere. Nu, nu acesta este cuvântul potrivit. Nu exista „plăcere“, Încă nu, ci, mai degrabă, confort - complet și cald și echilibrat, un sentiment de satisfacție atât de reconfortant Încât, În ciuda rușinii care-mi străbătea corpul, știam că nu sunt pregătit să renunț. Dora mă privi iscoditor. I-am explicat că fără prohibiție, nu exista nici atracție. Scoase vârful limbii, Îndepărtând un fir de tutun cu degetul mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am Încercat să-mi mișc membrele. Șosetele erau reci și ude. Dar cu fiecare minut care trecea, tălpile mi se Înmuiau mai tare și până la urmă am putut chiar să simt transpirația rece dintre degetele de la picioare. Era o senzație reconfortantă, asemănătoare cu cea pe care o smițim când se golește cada sau când deodată se eliberează un loc În tramvai. Viața Își revine la normalitate; existența Își recapătă dimensiunile potrivite. Mi-am scos țigările. Încă două-trei minute liniștite și câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
argumentația lui Manetti e fără cusur, cel puțin, dacă-i acceptam premizele - care, cum ea Însăși a recunoscut, rămânea la nivel de speculație. Cum putea să demonstreze că povestea pe care o crease era adevărată? — Oh, presupun că ar fi reconfortant să aflăm identitatea celei care a sunat, dar mă Îndoiesc că asta ar rezolva problema noastră. Nu, să presupunem doar că dumneavoastră o cunoașteți. Și să mai presupunem că vă aflați În posesia obiectului secret, pe care l-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
câțiva pași până la tine de la Ritz, glumi Nina și Închise. Dacă eu aș fi o starletă superbă, celebră În toată lumea, care nu are nevoie să se deranjeze să plece de la Ritz, nu m-aș deranja. Dar Nina părea să fie reconfortant de cu picioarele pe pământ. Pare atât de drăguță, i-am spus lui Hunter când i-am relatat convorbirea telefonică. Atât de amabilă și de fermecătoare. Absolut deloc ca un star de cinema. — Probabil că se preface, zise Hunter. Actrițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de ouă, punând capăt inventarului său moral. Cristoase, doar nu e, se gândi el, sigur nu, sigur nu e? Apoi imaginația lui crease pernițe cu miros de lavandă pentru a masca mirosul. Vagine ce torceau cu un sunet electric și reconfortant, pielea de sub sâni netedă și caldă ca o piatră spălată de ape, sfârcuri atât de excitate că fiecare atingere atrăgea după sine un „aaah!“ și fâșii lungi de lenjerie răsucindu-se, zburând prin aer și aterizând pe covor. Iată cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
altele, câteva mari cât o farfurioară; un alt bărbat arăta camerei o parte a capului unde, din urechea internă, îi ieșea un penis, ca într-o gravură a lui Dürer: o femeie, cu o constituție de pară și, în general, reconfortant de normală, era întinsă pe spate și își dezvăluia perineul cu două vagine supraetajate. Și mai erau altele. Multe altele. Alan dădea paginile una după alta. Alesese din raft lucrarea clasică a lui Nicholson, Distorsiuni ale sexului, o carte care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
un curent rece venind din față. După ce a aflat scopul vizitei călugărului, regele dragon i-a cerut scuze, spunând: "Puteți împrumuta orice în afară de piatra aceasta, pentru că a fost scoasă din adâncul mării după câteva sute de ani și este foarte reconfortantă atunci când este cald afară. Fiii mei, când se întorc de la muncă, uzi de transpirație și sleiți de puteri din cauza căldurii, pot să se odihnească pe această piatră. Dacă îți împrumut ție piatra, copiii mei nu mai au unde să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
albă, intensă și clară, ce importanță are că e clădită pe cadavre, iar autorul ei este un nemernic? Oricum, peste o sută de ani nu mai e nimic din ființa autorului, rămâne opera, dacă rămâne, zice Criticul. E o afirmație reconfortantă, mai ales pentru un critic. Căci, ia să ne gândim, ce-ar însemna ca Mihai Eminescu, renăscut prin clonare, dacă-i mai găsim pe undeva o șuviță sau o unghie la fel de bine conservată ca scrierile către Veronica, să stea față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
intonează mulțumiți „I-a zis-o!”, șterge în capul urîtorului ani de lașități și de obediențe mizere. Urându-te, potaia își afirmă demnitatea de sine... Devii o stănoagă ontologică prețioasă, care îi preface și îi păstrează nimicnicia într-o potențialitate reconfortantă - dacă n-ar fi Popescu ăsta care se pune mereu de-a curmezișul, eu aș fi cel mai mare gazetar, cel mai mare scriitor, omul politic providențial pentru această țară. Doar cei mai proști dintre urîtori îți doresc moartea. Ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
registru de contabilitate. — N-aș vrea să te deranjez, zise Rowe privind paharele, iar Henry repetă, pentru a treia oară, mecanic: — E frumos din partea ta... Părea să fi uitat de scena penibilă de la Închisoare, care pusese capăt prieteniei lor. — E reconfortant pentru Henry să-și vadă vechii prieteni strînși În jurul lui, rosti doamna Wilcox. Rowe, care tocmai voia să-l Întrebe pe Henry ce-i face nevasta, pricepu atunci: moartea ei explica aceste pahare, acest obraz nebărbierit, această așteptare și - ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Am văzut chiar și fotografiile luate de reporteri: Îți ascundeai fața cu un ziar... Rowe o asculta, mut de uimire. Nimeni nu-i vorbise pînă acum atît de deschis despre asta. Oricît de dureroase ar fi fost, cuvintele ei erau reconfortante pentru el, ca iodul pus pe o rană - o durere suportabilă și liniștitoare. — În țara de unde vin am fost martoră la destule crime și știu că nici una dintre ele n-a fost săvîrșită din milă. Nu te mai gîndi atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
eleganții ei piloni din ciment. Mă uitam în jos la această imensă sculptură mobilă, a cărei platformă de trafic aproape că părea mai înaltă decât balustrada balconului de care mă sprijineam eu. Am început să mă reorientez prin ființa ei reconfortantă, prin perspectivele ei familiare de viteză, țel și direcție. Casele prietenilor noștri, magazinul de vinuri de unde cumpăram băutura din casă, micul cinema de artă unde eu și Catherine văzuserăm filme americane de avangardă și pelicule germane de educație sexuală, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
spre platou. - Remington o să fie angajată de Laboratorul de Cercetări Rutiere. Peste o săptămână e ziua porților deschise - o să mergem împreună cu toții. - Ăsta-i un gen de distracție pe care prefer să-l evit. - Nu, Ballard - o să ți se pară reconfortant. E o parte esențială pentru serialul de televiziune. Și se îndepărtă spre parcare. Aceste puternice confuzii dintre ficțiune și realitate, însumate în figura patetică dar sinistră a lui Seagrave deghizat în actrița de film, îmi rămaseră în minte toată după-amiaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
protestatarii din Piața Universității, autorul mărturisea: „Dar ideea că sunt puțini ce pe care m-aș putea bizui, la nevoie, mă deprimă, mă persecută. Poate de aceea m-am întors mereu la ceea ce a fost numit «fenomenul Piața Universității». Solidaritatea reconfortantă pe care am trăit-o în nopțile de neuitat din Piața Universității e ca o rană frumoasă. Din când în când, îmi era dor de ea. De altfel, idealismul ei a constituit, poate, cauza principală a marii iritări pe care
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
electorală fără această mână de oameni. Ei nu fac, desigur, istoria; dar istoria ar fi fost, fără ei mai săracă. Față cu toată patima politică dezlănțuită ca o stihie în preajma zilei de 20 mai, umorul golanilor mi s-a părut reconfortant și infinit mai inteligent. Căci umorul e întotdeauna mai inteligent decât patima: vede mai departe. Faptul că golanii sunt studenții și elevii (noi, maturii, putem spera să fim doar golanii afiliați), trebuie să ne dea încredere în viitor. Și, în loc să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
tare deștept a mai ieșit băiatul ăsta... Tare te mai iubea, să știi, măi... măi... pocnește din degete. - Ștefan, o ajut, să nu-și mai frământe mintea îndurerată. - Da, Fănele, tare te mai iubea Costache-al meu! E bine, e reconfortant să afli că te iubește cineva, chiar și-un mort. Cum am fost anunțați că groapa e gata, mi-l așez iar pe Costache pe umărul drept, ne mai oprim la un pod, se mai plătește o vamă, o luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]