1,058 matches
-
pleca. ... Când dădură colțul, el și Enin, Gosseyn înregistră prima imagine directă, pe care o zărea acest corp, a Institutului de Semantică Generală - sau, mai bine zis, a ceea ce rămăsese din el. Ceea ce văzu era o clădire cu o fațadă rectangulară care lăsând deoparte aspectul de ruină, ar fi putut fi rămășițele unei clădiri de bancă de tip vechi. Apropiindu-se, Gosseyn văzu că aspectul era de fapt dat de uzură. Cum știa că fațada decorativă fusese distrusă prin forță, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
multe corpuri, excavate în stâncă sau în cavități naturale, săpate în pământ sau în nisip, chiar aproape de suprafața pământului. Înhumarea trupurilor se putea face în mai multe moduri: pur și simplu acoperind trupul cu pământ, depunându-l într-un recipient rectangular delimitat de pietre sau uneori de cărămizi, rareori adăugând un fel de paviment sau o suprastructură cu boltă; introducând cadavrul într-un vas mare de ceramică (în cazul copiilor), rupând eventual spinarea înghesuită și introducând-o într-un alt vas
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în zona nord-pontică (secolele II-IV), la Odessos și la Intercisa (secolele V-VII); b) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M316, M338 și una recuperată prin săpăturile de salvare din 1968), constau dintr-o cameră funerară de formă rectangulară 3,70 m / 5,60 m x 2 m x 2 m, accesul făcându-se printr-un dromos prevăzut cu trepte de piatră. Sectorul culoarului din fața intrării, în mormântul propriu-zis, este prevăzut cu boltă. Intrarea în camera funerară era posibilă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ajută! Asemănări la Tomis, în Pannonia (fără dromos) și la Galați. Pe baza inventarului propriu, mormintele cu cameră boltită și cu dromos callatiene, sunt datate în secolul V; c) mormintele cu cameră simplă sunt construite din piatră (cavouri), de formă rectangulară și sunt înconjurate de un zid din piatră cu mortar, la care este atașat un dromos; d) mormintele în groapă simplă (40%) se prezintă sub forma unor gropi obișnuite, de formă rectangulară; multe sunt acoperite cu lespezi de piatră. Pentru
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
simplă sunt construite din piatră (cavouri), de formă rectangulară și sunt înconjurate de un zid din piatră cu mortar, la care este atașat un dromos; d) mormintele în groapă simplă (40%) se prezintă sub forma unor gropi obișnuite, de formă rectangulară; multe sunt acoperite cu lespezi de piatră. Pentru acoperirea defuncților s-au folosit (câteva cazuri) țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; e) mormintele cu galerie (situate în colțul de nord-est al necropolei) se prezintă sub forma unui puț de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sunt acoperite cu lespezi de piatră. Pentru acoperirea defuncților s-au folosit (câteva cazuri) țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; e) mormintele cu galerie (situate în colțul de nord-est al necropolei) se prezintă sub forma unui puț de formă rectangulară, adânc de până la 3 m. Într-unul dintre pereți s-a săpat o galerie boltită definind camera mortuară, în care au fost introduse câte 2-3 cadavre. Unul dintre aceste tipuri de morminte apare ca un complex funerar, constând din mai
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la circa 10 km spre SE, pe terenul în pantă de la marginea de NE a satului Niculițel, apele repezi ale ploilor din vara anului 1971 au dezvelit creștetul unei mici cupole de cărămidă, cupola acoperită de o bazilică de formă rectangulară, păstra mai bine absida și unele părți din zidurile de la NV. Cercetările ulterioare (1975) au stabilit dimensiunile bazilicii construite din piatră și mortar alb la 36 m x 14 m. Bazilica cu trei nave și nartex ridicată în timpul împăratului roman
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
acces - frecvente în Siria, de unde rezultă și o influență a tehnicii constructive a mormintelor siriene asupra celor din Tomis. Acest transfer de influență manifestându-se și mai târziu în cadrul fenomenului religios de răspândire a creștinismului; 3) morminte simple cu groapă rectangulară (5): trei dintre morminte prezintă urme de sicriu, iar celelalte două nu conțineau urmele acestui element. Prezente din cele mai vechi perioade, sunt foarte răspândite în necropolele romano-bizantine; 4) morminte în țigle (1): nu prezintă urme de sicriu; sunt semnalate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de 3 m și adâncimea variind între 1,50 m - 4,25 m (în situații specifice s-au deschis și casete) care au dus la descoperirea a 47 de morminte de inhumație (un cenotaf), din care 23 în gropi simple rectangulare și 24 în firidă. Trei morminte din prima categorie și una dintr-a doua au fost protejate de țigle de mari dimensiuni (35 cm x 35 cm x 4 cm; 45 cm x 31 cm x 4 cm; 52 cm
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștine din Tomis (lipsa inventarului fiind semnul probabil al sărăciei creștine ori al unor recomandări ale aceleiași religii, recomandări contrare practicii păgâne de până atunci; secolul IV). Situația mormintelor este următoarea: 1) 22 de morminte de inhumație simplă, în groapă rectangulară, din care 3 sunt marcate printr-una sau mai multe țigle; în 10 morminte, înhumații au fost depuși în sicrie; 2) 24 de morminte în firidă (20 au un înhumat, iar 4 câte doi); 3) un cenotaf. 10.3. Alte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
1) bazilica «simplă» sau «forensis» (A), numită astfel de Vasile Pârvan (1882-1927); descoperită înainte de anul 1900, la circa 50 m spre vest de poarta estică și în imediata apropiere, spre nord, de Via principalis tropeensă. Bazilica, probabil episcopală, de formă rectangulară, bine proporționată (30 m x 17,6 m), construită din pietre legate cu mortar, era trinavată, cu un nartex tripartit, un diaconicon, un phile, o absidă semicirculară către est și un atrium la vest, a fost descoperită între 1971-1973 împreună cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pe cea de nord, una mai mare, poate pentru ofrande. Datarea bazilicii este stabilită arheologic pentru secolul VI; 3) bazilica cimiterială (E) așezată pe o colină la nordul cetății, în cimitir, era construită din piatră și cărămidă, având o formă rectangulară (15 m x 11 m) (simplă și destul de largă), spre est avea o absidă semi-rotundă, uninavată. Dacă se acceptă teza lui V. Pârvan, care atribuia construcția bazilicii epocii lui Constantin cel Mare (306-337) imediat după 324, am avea una din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormintele de tip cistă (secolele II-VII), cu cameră boltită și cu dromos (secolul V), cu cameră simplă, cu galerie și în amorfă (secolele V-VI), mormintele în groapă simplă reprezintă un total de 40% și sunt efectuate în gropi obișnuite, rectangulare; multe dintre ele sunt acoperite cu lespezi de piatră, iar pentru acoperirea înhumaților, în unele cazuri, s-au întrebuințat țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; 3) Histria (jud. Constanța) unde mormintele au fost amenajate în formă de groapă simplă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele simple cu groapă rectangulară, descoperite între 1987-1992, unele prezentau urme de sicriu, marcaje de una sau mai multe țigle, altele nici măcar atât. Absența inventarului funerar a determinat o datare specifică perioadei romano-bizantine. Tot aici trebuie amintită și prezența unor morminte colective (M103 și M111
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318, M338), care prezintă elemente paleocreștine (o inscripție creștină, semnul frecvent al crucii etc.) databile în secolul V; b) mormintele cu cameră simplă construite din piatră (cavouri), rectangulare, înconjurate cu zid din același material tencuit cu mortar, prevăzut cu un dromos; c) mormintele cu galerie simplă de tipul unei camere mortuare realizate în pereții galeriei în care au fost introduși câte 2-3 defuncți dispuși alăturat ori sub forma
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de oțel și de beton, masiv și amenințător. O succesiune de unghiuri și de culori metalice, ce evocă himerele din Metropolis. Nimic nu poate fi mai ciudat decât acest contrast între luxurianța pădurii din care au ieșit și auste ritatea rectangulară a centralei electrice. Din miezul ei răzbate până la ei un muget înfundat, semănând cu ciocnirea unor uriașe ciocane de ciclop. Borduria își întinde umbra ei tehnologică. Tintin, Milou, Haddock și Tournesol nu-și pot reprima un tremur contemplând clădirea ce
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
apobarea ofițerului stern. Nu pierdu nicio clipă întrebându-se cum poate cuvântul 'acolo' să fie interpretat ca un ordin formal. Țâșni în direcția spre care Salitov continua să arate. Ptițin încălecă peste morman, care părea să aibă un contur precis rectangular sub suprafața moale și rotundă a zăpezii. ă Cred că este un fel de geamantan, spuse el în timp ce continua să excaveze. Se pare că e deschis. Este... izbugni Ptițin. Degetele-i înmănușate intrară în zăpadă și ridicară ceea ce părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și nepăsătoare că putea fi auzită de vânzătoare, identice cu gablonțurile pe care ea le vedea În fiecare zi la ieșirea din metrou. În cele din urmă, se lăsase convins de Emma să cumpere un TAG Heuer, model Carrera, varianta rectangulară, negru cu brățară de piele perforată. Poate că Emma rămăsese orbită de faptul că vânzătoarea spusese că stelele de cinema ca Steve McQueen și Paul Newman purtaseră aceste ceasuri ale casei elvețiene. Probabil Însă că lui Dario nu avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime, au o singură cameră și forme diferite, cum ar fi pătrată (L1, L2, L4, L11-Dodești), dreptunghiulară (L3, L7, L17, L18-Dodești), patrulateră (B4, B5-Gura Idrici; L10, L12, L19-Dodești), trapezoidală (L5-Dodești), rectangulară (L6, L8, L15-Dodești; B1-B4 de la Tanacu; B1-Oncești; L1-Negrești), cu colțurile ușor rotunjite, iar laturile drepte ori neregulate (pl. XX-XXII). Podeaua era simplă, de regulă bătătorită, nefiind lutuită sau cu alte urme de amenajări speciale. Pereții și acoperișul erau susținute de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în circuitul comunitar. Din cele 19 case descoperite la Dodești, două aveau o destinație specială, de locuință-atelier (L4, L15). Acest rol a fost indicat de forma lor, tipul de vatră-cuptor, obiectele de inventar ș.a. De forme diferite, pătrată (L4) și rectangulară (L15), cele două case aveau laturile drepte și colțurile rotunjite. L4 are dimensiunile mai mici (3 m lungime x 2,75 m lățime) decât L15 (4,10 m lungime x 4,50 m lățime) și adâncimea gropii de doar 0
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de doar 0,40 m, comparativ cu 0,75 m. Asemănarea izbitoare dintre cele două constă în prezența unei structuri din bârne de lemn, prinsă în stâlpi dubli (potrivit găurilor de pari și a resturilor de bârne carbonizate), în interiorul gropii rectangulare a L15 sub forma unei camere pătrate (situată pe centru), al cărei acoperiș a fost în două ape. Dacă groapa L15 avea lungimea de 4,10 m, atelierul propriu-zis ocupa doar 3-3,20 m, fapt ce demonstrează că structura lemnoasă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Epureni - Vaslui, Alba Iulia - Alba (pl. XXIV/3, 4). Tot sub forma unei mărci de olar s-a descoperit la Oncești - Bacău, pe un fund de vas, un decor de linii adâncite înainte de ardere, ce formează un sistem de figuri rectangulare (pl. XXIV/1), apropiat celui de pe recipientul de la Alba Iulia - Alba. Multe vase păstrează pe fund urma de fixare pe discul roții olarului (pl. XXIV/2). vas-borcan cu corpul rotund, umărul puțin conturat, buza răsfrântă și fațetată sau rotunjită, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secolelor VIII-IX, mai multor vetre de foc simple, placate sau nu cu lespezi de gresie locală, decât a cuptoarelor cu boltă. 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Din punct de vedere al formei (pl. XLV-XLVI) locuințele au aspect rectangular (B1 de la Valea Seacă-Bârlad, B1-B3 găsite la Simila-Zorleni, B1-B8, descoperite la Bârlad-Prodana), pătrat (L1-L4, L6 - Dodești) ori patrulater (B5-Dodești, majoritatea locuințelor neafectate de lucrările agricole de la Gara-Banca), cu laturile drepte și colțurile rotunjite, de mărimi normale, ce variază între 2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
2. Fragmente de vetre portative, găsite în afara locuințelor, s-au identificat la Spinoasa-L5 (Iași) și Lozna-Dorohoi (Botoșani). Tot cuptoare s-au descoperit și în situl de la Dănești - Vaslui, însă cu destinații diferite. În număr de trei, acestea aveau o formă rectangulară, cu colțurile rotunjite, iar fundul și pereții lutuiți. Unul dintre ele avea dimensiuni foarte mari (1,60m x 1,60m) servind probabil ca o „bucătărie de vară”, pentru membrii comunității respective. Celelalte două par să fi servit, potrivit autorilor, la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la mână (M80) sau la roată (M79, M81), la adâncime mică (0,20-0,35 m) și lipsite de inventar, cu excepția M81 (fragmente de la fusaiole și de la două brățări din sticlă). Majoritate mormintelor de înhumație erau depuse în gropi de formă rectangulară, fiind orientate de regulă V (capul) - E (picioarele), uneori cu mici deviații, la adâncimi ce variau între 0,60-1,10m. Defuncții erau fie întinși pe spate, cu brațele pe lângă corp sau cu mâinile pe piept ori abdomen, fie chirciți pe-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]