361 matches
-
s-au accentuat. Celebrele „teze ideologice din iulie” de la Mangalia ale lui N. Ceaușescu, după întoarcerea din periplul asiatic, par să nu fi înăsprit starea de „deschidere” spre exterior și să nu fi inhibat emulația intelectuală a Universității „Babeș-Bolyai”, sub rectoratul lui Ștefan Păscu. Asistentul Mircea Borcilă a perceput „rectoratul lui Ștefan Păscu, ca o deschidere spre exterior. Cu această ocazie am prins un lectorat în SUA, în 1972. A fost o experienta crucială. Eu mă duceam cu o imagine idilica
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Mangalia ale lui N. Ceaușescu, după întoarcerea din periplul asiatic, par să nu fi înăsprit starea de „deschidere” spre exterior și să nu fi inhibat emulația intelectuală a Universității „Babeș-Bolyai”, sub rectoratul lui Ștefan Păscu. Asistentul Mircea Borcilă a perceput „rectoratul lui Ștefan Păscu, ca o deschidere spre exterior. Cu această ocazie am prins un lectorat în SUA, în 1972. A fost o experienta crucială. Eu mă duceam cu o imagine idilica asupra capitalismului. Era pe invers. Și am fost șocat
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
de atunci al Universității din Cluj, care a avut față de revista și redactorii de la „Echinox” o atitudine mai mult decat binevoitoare. Or, s-a întâmplat ca, aflându-mă într-o zi de pe la sfârșitul anului 1971 sau începutul lui '72, la Rectorat, să aud din gură rectorului o frază care sună cam așa: „Dragă Pop, fiindcă ai facut din revista „Echinox” o publicație care face mare cinste Universității noastre, eu vreau să ajungi într-o zi lector la Romă, unde am fost
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
el se va bucura în amintirea mea de un sentiment de mare recunoștință, iar „echinoxiștii”, în ansamblu, nu cred că uită nici ei ușa mereu deschisă a Rectorului de atunci și sprijinul important de care s-a bucurat revista sub rectoratul sau. Nu la mult timp după momentul dificil al schimbării redactorului-șef, Eugen Uricaru, cănd soarta revistei era încă destul de nesigură, am putut interveni, grație medierii sale, pe lângă primul ministru Ion Gheorghe Maurer, atunci deputat de Cluj, în vizită la
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
Gheorghe Maurer, atunci deputat de Cluj, în vizită la Universitate, care, ascultându-mă, a spus în final un „să vedem ce putem face”, cu un zâmbet încurajator în momentul dificil de dupa „accidentul” ideologic redacțional ... ” Nu pentru toată lumea venirea la conducerea Rectoratului a istoricului Ștefan Păscu a fost un moment de bucurie. Istoricul Ioan Piso, care ca student și, apoi, asistent universitar a fost un protejat al fostului rector Constantin Daicoviciu venirea la conducerea UBB a lui Păscu a însemnat un oarecare
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
științifică, alta decât la noi și mai ales tinerii că cei bătrâni trecuseră” . Pentru studentul echinoxist Petru Poanta, rectorul Daicoviciu a fost „Nasul” revistei, dar Păscu a preluat în primăvara anului 1969 proiectul de aprobare și editare a publicației din partea rectoratului fără probleme. Ștefan Păscu a trimis în vara lui 1969 o parte din redacția Echinox, ca o recompensă pentru ceea ce au reușit să facă, două săptămâni în vacanță în Iugoslavia, la Adriatică. Și pentru profesorul Vasile Vese perioadă rectoratului lui
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
din partea rectoratului fără probleme. Ștefan Păscu a trimis în vara lui 1969 o parte din redacția Echinox, ca o recompensă pentru ceea ce au reușit să facă, două săptămâni în vacanță în Iugoslavia, la Adriatică. Și pentru profesorul Vasile Vese perioadă rectoratului lui Ștefan Păscu a fost cel mai prolific din punct de vedere științific și profesional pentru Universitatea clujeana în perioada comunistă. UBB nu a fost afectată instituțional de „tezele din iulie” 1971 ale lui Nicolae Ceaușescu până la sfârșitul mandatului de
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
comasate. Ca urmare s-a diminuat și cercetarea științifică dar plecările s-au rărit abia la începutul anilor 80. Aveam relații bune cu SUA și Romă.” O legatura subtilă de aceeasi factura intelectuală de rezistență la opresiune și ideologie între rectoratele lui Daicoviciu și Păscu o face lectorul universitar din anii 60 Teodor Țânco, care a refuzat după unificarea universităților din 1959 să colaboreze cu Securitatea comunistă și să-și „toarne” profesorii și studenții: „Rectorul Universității a fost o perioadă profesorul
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
felicitat că le-a dat o lecție celor de la centru.” Tot Ioan Dragan a fost participant la adunarea în care rectorul Ștefan Păscu a fost înlocuit de către filologul Ioan Vlad: „Am asistat la înlocuirea lui Păscu cu Ion Vlad de la Rectorat. Nașă acestei schimbări a fost celebra Suzana Gâdea, care îl bătea pe umăr mereu pe profesorul Păscu de parcă ar fi fost coleg de grădiniță”
ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
-
sursă documentară, punctul de vedere al membrilor comisiei de epurare din 1945 - cu excepția rectorului Al. Borza, ale cărui memorii le-am descoperit în arhiva familiei, la Cluj. În ceea ce privește reacția celor epurați, aceasta s-a materializat în trimiterea de memorii justificative rectoratului universității, respectiv Ministerului Educației Naționale. Spre deosebire de celelalte două Universități românești, unde s-a manifestat o extraordinară solidaritate a corpului profesoral cu universitarii epurați de la catedre, la Universitatea clujeană au prevalat disputele universitare. Vechi conflicte de natură academică sau politică au
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
student Viorel Soran îl vede pe Daicoviciu un oportunist. „Daicoviciu știam că s-a plimbat prin toate partidele. El a fost și la liberali și la legionari. A fost o mișcare a unor evrei să-l detroneze pe Daicoviciu de la Rectorat și a venit cu o fotografie în care el era cu o diagonală. Poza nu era color și nu se vedea dacă cămașa era verde sau de altă culoare. El cu aplomb a zis că era cureaua de la port-hart, pe
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
din fanii lui Gh. Gheorghiu-Dej când s-a făcut mișcarea aceea din 1964 și ne-am cam eliberat de sovietici. Am văzut și o poză cu Dej și Daicoviciu pe care Bătrânul o afișase, o vreme, când era Rector, la rectorat și în cabinetul său de la Studii Clasice. Mai știu că a dorit - nu știu cât a fost implicat - în lupta aceea internă, mai ales la Conferința Județeană PCR - Cluj, pe vremea lui Maxim Berghianu, pentru demiterea puterii lui Ceaușescu sau chiar debarcarea
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
intre la etaj să facă curățenie. Noi eram în camere și dormeam. Ne-au găsit dormind pe la orele 10.00. Nu mergeam la cursuri. Era cu noi și cronicarul sportiv Octavian Cadiu, care transmitea meciurile...Rectorul Daicoviciu ne primește la rectorat, în clădirea actuală. Pe birou era o călimară mare care o trântește cu bastonul: - Vă dau afară pe toți!. A fost o ședință UTC și ne-a desființat grupa. Eram șeful grupei și era data de 7 noiembrie (revoluția bolșevică
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Daicoviciu” . „Daicoviciu era privit cu mare admirație și fascinație. Era iubit de către studenți pentru că a declarat acest că ține la studenți. Daicoviciu are și o parte întunecată din punct de vedere politic, dar ca rector a creat o instituție: Instituția rectoratului universității. Niciodată în timpul regimului comunist universitatea nu a fost ferită de imixtiunile politice din afară ca pe timpul lui. Era omul regimului și protejat. A făcut atâtea servicii regimului încât el devenise o personalitate nu numai la universitate, ci în mediul
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Dar să vedem ce autoritate mai citează "Romînul" în favorul mărginirii studiilor clasice. Pe d. Dubois-Reymond (cum [î]i scrie numele), rector al Universității din Berlin. D. E. du Bois-Reymond e într-adevăr un om foarte spiritual, dar... dar e fiziolog. Rectoratul său nu e, se-nțelege, urmarea unei deosebite competențe pedagogice, ci al alegerii pe un an din partea colegilor săi, încît e probabil ca viitorul rector, ales dintre profesorii facultății de teologie protestantă, să ție asemenea un frumos discurs prin care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de oarecare „dezgheț” în politica de cadre, petrecut pe la sfârșitul deceniului VIII al trecutului veac (când s-a deschis supapa promovărilor și a noilor angajări în rândul personalului universitar), decanul Facultății de Istorie, profesorul Vasile Cristian, cu concursul dobândit din partea Rectoratului Universității, a încercat să-i permanentizeze statutul didactic lui Leonid Boicu, pentru care a și fost creat un post de conferențiar. Creația științifică și prestația didactică ale acestuia erau suficiente argumente asiguratoare reușitei, motiv pentru care i s-a cerut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privind unificarea KPD și SPD erau absolut nesemnificative. Succesorul Hannei Wolf, Kurt Thiedke, reprezentase la Început o speranță, dar apoi situația devenise chiar mai rea decât Înainte („insuportabila, nici o critică nu mai era posibilă...”). Episodul cel mai semnificativ din perioada rectoratului sau este scandalul provocat de difuzarea de fotocopii ale reviste Sputnik la Parteihochschule Karl Marx: Tiedke anunțase MfS, care a Întreprins o anchetă În școală, considerând evenimentul drept un act ostil politic, si Îndreptat contra rectorului Însuși. În școală, atmosfera
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
școală era bine amplasată, la periferia Berlinului, Într-un parc imens, la marginea pădurii, lângă un lac. Acest proiect a eșuat În egală măsură, ansamblul trecând sub controlul Fiscului În cursul verii 1990. În perioada În care Dickmann a asigurat rectoratul interimar la Parteihochschule Karl Marx și când fostele institute ale partidului se reuniseră Într-un Podium progressiv, În cursul verii 1990, mai multe soluții de supraviețuire fuseseră luate În considerare. Rezultatul alegerilor din martie 1990 marcase sfârșitul finanțării de către stat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
inițiativa lui Augustin Hilă și a lui Nicolae Iancu Păltinișanu. Președinte: Augustin Hilă. Societatea organizează festivități culturale, artistice și patriotice cu prilejul sărbătorilor naționale românești (10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie), expoziții de pictură, concerte și, în 1954, sub patronajul Rectoratului Universității din Sao Paulo, un ciclu de conferințe publice. A tipărit două broșuri: Cultură din România între ciocan și secera (1950) de Niculae Dumitrescu și Impresoes do Brasil (1955) de N. Petrescu Comneni. În 1951, sub auspiciile societății, N. I. Păltinișanu
SOCIETATEA CULTURALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289747_a_291076]
-
ucraineană. Activitatea sa proromânească, susținută și la cotidianul „Moldovanul”, înființat la Dubăsari, îl determină să plece în decembrie 1919 la Iași, unde se stabilește și unde va absolvi Facultatea de Filosofie și Drept (1924). Profesează ca avocat și secretar al Rectoratului Universității din Iași. Remarcat de Nicolae Iorga, își continuă studiile în Franța, la Sorbona, ca bursier al Școlii Române timp de cinci ani, obținând doctoratul în drept. În 1930 a făcut parte din delegația la Congresul minorităților de pe lângă Societatea Națiunilor
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
două module (OMEC 4343 / 2005): a) modulu I (30 de credite), corespunzător studiilor universitare de licență, finalizat cu o adeverință de absolvire (care va avea ca anexă situația școlară, eliberată de Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic și avizată de Rectoratul Universității); b) modul II (30 de credite), care se efectuează după obținerea diplomei de licență și anterior susținerii examenului de definitivat, poate fi urmat atît de studenți la master, cît și de cei cere nu mai continuă studiile după licență
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
mișcării legionare. Concedierile au continuat de-a lungul anilor, fără să se mai înființeze comisii speciale. Uneori le efectuau senatele universitare (înnoite cu cadre recrutate pe criterii social-politice), alteori erau dictate prin simple decizii ale serviciului de cadre și ale rectoratului. Dar totdeauna hotărârea decisivă o luau comisiile regionale (apoi comitetele județene) de partid, sesizate de organele Securității sau direct de informatori. Dacă la început motivul principal l-a constituit legătura cu mișcările naționaliste și rasiste, treptat au intervenit și alte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
universității situația mea- de altfel, o cunoșteau foarte bine - și am întrebat dacă pot să candidez. Mi s-a răspuns afirmativ, am depus dosarul, dar, când m-am prezentat la examen, dosarul meu nu era de găsit. Am mers la rectorat, dar nimeni nu știa de soarta dosarului meu. La îndemnul profesorului șerban, îndrumătorul meu pentru teză, m-am dus la regiunea de partid, unde secretar cu probleme de cultură și știință era un profesor universitar... A.N.: Un istoric? N.I.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
and in preparing the conditions for the historical visit of the Egiptian President, Anwar Sadat, to the State of Israel. The author also makes some interesting remarcs about the current developements in Europe, within the process of globalisation. La invitația Rectoratului Universității din Pitești, la 21 mai 2010, am fost prezent la seminarul internațional Stabilitate și securitate, pentru dezvoltare europeană durabilă, cu participarea unor grupe de studenți de la universități din Austria, Bulgaria, Lituania, Polonia, Portugalia și, desigur, România. În acest cadru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vine. A trecut aproape o oră. O întreb pe fătuca de la catedră. Se duce în spatele unei uși masive. Revine și mă duce la o grăsană, secretara probabil. Zâmbind, doamna îmi spune că Gh.Gh. a telefonat să-l aștept. „E la rectorat, cu probleme.“ „Când a telefonat?“ „Acum douăzeci de minute.“ „De ce nu m-ați anunțat?“ „N-am știut că sunteți aici.“ Nu-l mai aștept. Îl afurisesc, cu căldura gândului recunoscător că nu m-a dezamăgit nici de data asta. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]