21,673 matches
-
în zorii zilei pe care înainte îi prăpădeam cu Mono Guerra. Într-o după-amiază, cînd toate treburile erau rezolvate la redacția ziarului, puteam scrie Girafa, un editorial, cîteva dintre numeroasele mele știri fără semnătură, puteam prescurta o povestire polițistă și redacta notele de ultimă oră la închiderea ediției. Din fericire, în loc să devină cu timpul tot mai ușor de scris, romanul în curs a început să-mi impună propriile-i criterii împotriva alor mele, și am avut naivitatea să interpretez aceasta ca
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
pasiune activității extrem de dificile de editare a textelor antice nu putem fi duși în eroare. Dl. Mîrșanu n-are nici pregătirea științifică, nici consecvența, nici experiența și, din păcate, uneori nici corectitudinea care să-i îngăduie să facă și să redacteze corect un comentariu de natură istorică - căci la acest aspect ne referim. Fie nu are cunoștințe suficiente, fie este depășit de complexitatea unor probleme, sfârșind, de aceea, în eroare sau inconsecvență, fie nu urmează fidel și corect modelul asumat, fie
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Ciocârlie folosește o bibliografie minimală, nu indică edițiile de izvoare folosite, nu integrează decât firav informațiile despre cetatea punică în ansamblul operei unui autor sau în contextul politic, ideologic, literar și spiritual al epocii în care scrierile utilizate au fost redactate, nu urmărește mecanismele transmiterii datelor de la o sursă la alta. O povestire cuminte, modestă, scrisă frumos, care se citește cu plăcere. În rândurile următoare ne propunem să supunem atenției lucrarea reputatului profesor al universității bucureștene, Constantin C. Petolescu, carte ce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Daciei romane, corpus ul Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l’histoire de la Dacie romaine, apărut în două tomuri în 1996 și 2000, și Inscripții latine din Dacia, publicat în 2005, la care se adaugă Cronica epigrafică a României, redactată în revista institutului de arheologie bucureștean Studii și cercetări de istorie veche și arheologie. Lucrarea ce face obiectul acestei prezentări este structurată în patru părți. La acestea se adaugă introducerea (p.7-8), în care autorul expune pe scurt motivația ce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
colonia unor orașe din Dacia care ajunseseră doar la statutul de municipium (p. 78), citarea greșită a unor inscripții (p. 83) ș.a. În cadrul celei de-a doua părți a volumului, Vasile Christescu prezintă destul de bine pentru momentul când și-a redactat lucrarea aspectele de infrastructură, fortificație și castrametație romane, folosind atât reprezentări din Columna lui Traian, săpături efectuate până în perioada respectivă, cât și planuri și fotografii ale unor castre romane din Dacia. În acest caz, există mai multe rezerve privind cercetarea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
l’Écriture par rapport aux commentaires, homélies et scholies” și care se înfățișează „comme des éditions du texte biblique assorties d’un florilège de citations patristiques” (p. 169). În sfârșit, Michaël Ribreau demonstrează că tratatul Contra Iulianum al lui Augustin, redactat în 421, deși se înscrie, așa cum o arată titlul, în genul polemic, scopul său nu este cel cunoscut îndeobște - anume de a-l învinge pe ereziarhul Iulian de Aeclanum, ci, în virtutea idealului creștin de iubire și milă față de aproape, de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Nu cumva manuscrisul fusese refăcut, rearanjat după război, în așa fel încît previziunile să pară și mai spectaculoase? A fost nevoie de un studiu atent al hîrtiei și al cernelii pentru ca îndoiala să se risipească: manuscrisul era perfect autentic, fusese redactat cu adevărat în anii ’30, iar textul nu prezenta nici cea mai vagă îndreptare sau corectură. Profeția autorului său se dovedea ingenuă și exactă. Sebastian Haffner nu a fost un cititor în stele, ci doar un om care, în afara talentului
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
Gerigk din Germania, Gy. Király din Ungaria, T. Kinosita din Japonia, subsemnatul din România - au impus stilul dezbaterilor. La aceste repere de autoritate s-au adăugat, în număr mare, participanți din generațiile mai tinere. Volumul excepțional, care reunește rezumatele comunicărilor redactate în limbile engleză (XIII-th Sympozion of The International Dostoevsky Society, july 3-8, 2007, Budapest, IDS, University ELTE, Budapest, 2007), rusă și franceză - se deschide, conform principiului alfabetic, cu o comunicare în limba rusă, emblematică pentru tema principală a simpozionului: Dostoievski
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
plăcea din momentul în care vrem să acordăm atenție operelor lor. În loc de elocvența artificială și savantă a școlilor, ei dețin darul vorbirii din inimă, cel care vine din credință, zel și entuziasm. Nici unul dintre ei nu ar pierde timpul să redacteze, ca Fronton, elogiul fumului, folosind cuvinte alese și perioade cizelate cu artă. Dar cărțile lor sunt copie a sufletelor lor. Și ce suflete mari și calde! Toate scrierile lor sunt acte și servesc la edificare. Acolo nimic nu se conformează
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
de Folclor, cu Sabin Drăgoi, Mircea Chiriac, Pascal Bentoiu, Emilia Comișel ș.a. Un rezultat al studierii arhivei Institutului de Folclor îl reprezintă realizarea studiului Egy aradmegyei román együttes [Un ansamblu românesc din județul Arad], dedicat practicii muzicale a tarafurilor românești, redactat în limba română și tradus în maghiară de Ligeti. Frecventarea arhivei Institutului de Folclor din București, condus la acea vreme de Sabin Drăgoi, proaspăt numit în funcție (1950) după un stagiu directorial la două importante instituții timișorene, Conservatorul Municipal și
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
fantastice. Atrăgeam însă atenția asupra câtorva lipsuri și, în primul rând, asupra indicării inexacte a datei nașterii. în vara anului 2005 s-a tipărit volumul al III-lea din Dicționarul General al Literaturii Române ,"Secțiunea" Mircea Eliade (p. 18-30) e redactată de același autor: Eugen Simion. Mă așteptam ca eroarea să fie corectată. Zadarnică speranță! Am publicat un amplu eseu: Despre un singur articol (Observatorul cultural, nr. 40, 1-7 decembrie 2005). Arătam - la început - că Eugen Simion este o personalitate pro-emi-nentă
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
lor, se numeau creștini. La obârșia acestui nume se află Cristos care, pe vremea domniei lui Tiberiu, a fost trimis la moarte din porunca procuratorului Ponțiu Pilat” (Annales 15, 44,2). Plinius cel Tânăr, În scrisoarea sa către Împăratul Traian, redactată către anul 111, vorbește pe larg despre creștini, despre răspândirea lor În Bitinia și Pont, despre purtarea lor, despre numărul lor; nu-i confundă nicidecum cu iudeii, chiar dacă aceștia erau numeroși În Asia Mică (Ep. 10,96). La fel și
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
bisericilor. Aceasta și pentru că bisericile erau fiecare În parte mândre de propriile tradiții și propriul fundament. Reședințele Întemeiate de apostoli jucau un rol de frunte În acest proces. Un criteriu simplu pentru demonstrarea continuității de la origini era acela de a redacta listele succesiunii episcopale pentru fiecare sediu În parte ca să se demonstreze, În ciuda acelora care admiteau Învățături secrete, că depositum fidei se transmitea prin succesiune. Această viziune este exprimată după cum urmează de Tertulian: „Or apostolii (ceea ce Înseamnă «trimiși»)... la Început au
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
biserică, pe toți creștinii (6); acum, Întrucât „episcopul se află acolo unde este biserica și biserica acolo unde este episcopul” (Ciprian, Epist. 66, 8), În el se exprimă aceasta În mod vizibil și concret. Egesip a fost primul care a redactat lista episcopilor Romei (Euseb., HE IV,22,3) și, prin urmare, Irineu, care ne oferă motivațiile sale: „ca deci tradiția apostolilor, arătată În lumea Întreagă, să poată a o vedea În fiece biserică toți aceia care vor să vadă adevărul
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
o sursă mult citată de către Eusebiu Într-a sa Istorie bisericească; el s-a dus la Roma și de-a lungul drumului a intrat „În legătură cu numeroși episcopi, aflând că aproape cu toții mărturiseau aceeași Învățătură” (4,22,1); la Roma a redactat „o succesiune până la Anicet” (4,22,3). În ceea ce-l privește pe Abercius, care a trăit către finele veacului al II-lea, nu se cunoștea mai mult decât o biografie ușor romanțată, În care era Încadrat un text foarte curios
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
spațiul geografic oriental - Peninsula Arabică, Persia, Turcia - au existat preocupări în vederea studierii și sistematizării complexului modal oriental. Însă cele mai consistente tratate de muzicologie - bazate pe studierea influențelor sistemului modal al Greciei antice, precum și pe studii acustico- matematice - au fost redactate și au circulat în tot Orientul începând cu sec. IX. Punctul de plecare al teoriei modurilor orientale a fost reprezentarea sunetelor pe tastiera luth-ului - instrumentul oriental prin excelență, ce era cunoscut cu mult înainte de apariția islamului. În acest fel
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
execuției. Pe mine personal, ca rudă directă, mă doare această constatare, faptul că lucrările unor oameni cu responsabilități uriașe față de acest popor urgisit, includ astfel de erori. În primul moment m-am gândit că poate nu Dl. Romulus Rusan a redactat respectivă lucrare, poate că dânsul doar a semnat în nume propriu “operele” colaboratorilor domniei sale. Cazul partizanului anticomunist TRAIAN MARINESCU GEAGU, tratat înainte de Decembrie 1989 că o simplă legendă locală, a fost făcut cunoscut publicului larg de foști deținuți politici, de
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
care mai mulți ani ați fost redactoarea programului muzical. Cum vedeți astăzi tezaurul românesc? De ce dispunem? - A fi redactor muzical este foarte interesant și plăcut. Trebuie să ai idei, să fi inventiv și să oferi ascultătorilor muzică plăcută urechii. Am redactat emisiuni variate - de muzică ușoară, populară, cultă, emisiuni ocazionale, am semnat ilustrații muzicale pentru piesele de teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
a juriilor Festivalului de Folclor și Muzică Românească din Voivodina și Festivalului Copiilor din Voivodina. În ceea ce privește emisiunile realizate de Ileana la Radio Novi Sad, de remarcat ar fi cea intitulată „Din sălile de concerte”. În emisiunile pe care le-a redactat, a prezentat distinși cântăreți de operă, celebrii soliști instrumentiști, dirijori, muzicologi iugoslavi și străini, realizând convorbiri cu foarte mulți dintre ei, precum: Octav Enigărescu, Nicolae Florei, Florin Georgescu, Lucia Țibuleac, Maria Slătinaru Nistor, Valentin Gheorghiu, Cristian Mandeal, Elena Gaja, Ion
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
mulți dintre ei, precum: Octav Enigărescu, Nicolae Florei, Florin Georgescu, Lucia Țibuleac, Maria Slătinaru Nistor, Valentin Gheorghiu, Cristian Mandeal, Elena Gaja, Ion Iancu, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Viorel Cosma și alții. Iată câteva titluri de emisiuni pe care le-a redactat: „Armonii sonore”, „Perle muzicale”, „Din lumea artei muzicale”, „Serenadă nocturnă”, „Medalion coral”, „Ecouri muzical-folclorice”, „Cu ansambluri de amatori”, „O romanță pentru fiecare”, „Ești tânără în suflet, romanță de demult” și altele. în colaborare cu Mircea Baba, care cu propuneri, sugestii
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
însă cu o întârziere de aproape 3 ore. În ciuda amplelor anchete demarate de „Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale”, organizatorii celor două atacuri nu au putut fi descoperiți, o posibilă indicație privind identitatea lor fiind „adusă la lumină” de un document redactat după numai câteva luni, când, într-o Adresă destinată Chesturii Poliției Municipiului Brașov, unul dintre agenții infiltrați în cadrul Uniunii Tineretului Comunist din România își informa, în mod secret, superiorii despre deciziile luate în cadrul acestei organizații extremiste. Conform datelor certe dezvăluite
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94053_a_95345]
-
Și mai are ceva Antoaneta Ralian. Ceva rarisim în meserie. E vorba de politețea față de cel care citește după tine. Redactor atîția ani, domnia sa e pe punctul ca, prin ceea ce face, să-i trimită în șomaj pe cei care-i redactează cărțile. Căci ei nu trudesc cu țigara arzîn- du-le degetele. Sînt doar cititori de lux, care parcurg în avanpremieră un text unde intervențiile nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
aceea, ai putea să încerci cu altceva, fiindcă, precum recunoaștem bucuros, talentul la scris nu-ți lipsește." (Universul copiilor, XVIII, nr. 22, 27 mai 1942). Cuvîntul de încurajare venea chiar din partea lui Moș Nae (N. Batzaria), care - sub diverse pseudonime - redacta aproape integral revista. "S. Casimir - P. Neamț. - Drăguțule cititor, începi așa poezia ce ne-ai trimis: ŤPentru gloria nemuritoare / Mă voi arunca eu chiar și-n focť. Deocamdată, nu ești decît un copil în clasa a treia primară. Pînă să
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
tracasarea necontenită din timpul săptămînii, ședințe, programe speciale, o bibliografie imensă și imposibil de parcurs, plictiseala care ridică toate inconvenientele la pătrat etc. Aluziilor din trecut la „ceva miez” șîn scrisoriț nu știu cum li s-ar putea riposta. Jurnal intim nu redactez, altminteri l-aș transcrie în epistole și ai vedea în fiecare zi același lucru: mă scol, mă imbrac, mănînc, mă duc la școală, plec de la școală, mănînc, dorm, mă plimb, mănînc, dorm, mă scol... etc. Sănătatea mea e dintre cele
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
incriminabila îndeletnicire de cronicar de artă plastică. Eu unul am început o destul de lungă, anostă și des întreruptă carieră de amploaiat în proaste relații cu serviciile de cadre ale perioadei” (op. cit., p. 297-298). A doua probă este o “Notiță autobiografică”, redactată pentru Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română de Al. Mirodan, din care, după știința mea, au apărut doar primele două volume, la Editura Minimum din Tel Aviv. Această notiță a fost publicată (și) în nr. 1-2/1991 al
În jurul unui “denunț” al lui G. Călinescu by George Ar () [Corola-journal/Imaginative/13396_a_14721]