265 matches
-
icosul sfântului Grigorie Palama, care era lăudat pentru înălțimea vocației și slujirii sale. Cu binecuvântarea mitropolitului Nicolae Bălan, tânărul Ioan devine novice al mănăstirii din Sâmbăta de Sus, pe care o cunoștea încă din anul 1942. Paginile despre anii călugăriei redeșteaptă amintirea dragă a părintelui Serafim Popescu, a cărui prezență blândă, domoală, caldă și liniștitoare e menită să-i cucerească și pe cititorii de astăzi. Urmează apoi un capitol care relatează experiența părintelui Teofil cu unii membri ai mănăstirii din Vladimirești
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
literaturii vechilor greci. Marile tezaure nu erau însă în Occident, ci în mănăstirile și bibliotecile orientului elenic, ceea ce îi va determina pe francezi și italieni să organizeze adevărate expediții, să creeze misiuni pentru cercetarea lor (Dimaras). În acest context se redeșteaptă spiritul elen „care va trebui să se sprijine pe Occident, să se lege organic de el, alminteri nu i-ar mai rămâne decât să-și aștepte sfârșitul”. Asupra neoelenismului voi reveni în tentativa de a recunoaște dimensiunile implicațiilor sale în
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și cum încearcă s-o facă și Pierre Chaunu, atunci, pentru așa-zisa „Europă periferică”, înțelegerea direcțiilor de recuperare a culturii, la nivelul real de desfășurare, este perfect îndreptățită. Căci gândirea pragmatică, reformistă, alianța dintre filosofia secolului și despotismul luminat redeșteaptă spiritele. În Transilvania de exemplu (dar și în Ungaria și Serbia, în Moldova și Muntenia, în Rusia și Grecia), homo novus se implică, măcar și pentru a schimba aparențele, în viața culturală și politică, fără să țină seama că scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
neamul nostru după sfârșitul războiului mondial și a continuat să existe și să se dezvolte ca o necesară înfruntare a crizei morale, care a bântuit viața publică a României până în prezent. Gândul care stăpânea pe făuritorul Mișcării Legionare era să redeștepte ceea ce se mai găsea bun în fiecare om, pentru ca mai apoi, prin practicarea virtuților creștine, să ofere neamului un om nou și statului un cetățean corect, care să fie instinctiv refractar egoismului lipsit de frâna morală, ce constituia criteriul de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
adâncească până la negarea vieții. Toți indivizii care prezintă această simptomatologie, reprezintă pentru pedagog o datorie grea, însă foarte necesară. Trebuie să se dedice cu toată răbdarea, să se apropie de el cu toată sensibilitatea pentru a-i oferi precaut ajutorul, redeșteptând în el energiile latente. Eleva D. Georgeta în vârsta de 17 ani, cu despicătură unilaterală completă operată, deznădăjduită de semnele malformației încearcă o tentativă de sinucidere, după care părinții o prezintă clinicii noastre pentru completarea terapiei complexe: retușuri chirurgicale, reeducare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Devii tu Însuți cel dintâi rostitor al acestor cuvinte. Vibrații ascunse se lasă deslușite și Începi să pătrunzi partitura textului Într-un fel mai adevărat decât ai reuși prin orice analiză logică mentală. Nu numai imaginația, ci toată ființa se redeșteaptă la viață prin acțiunea cuvintelor. Este vorba de a dezvălui paradoxul În virtutea căruia capul, inima și vocea nu sunt entități separate, ci dimpotrivă, intim legate Între ele. Trupul Întreg nu este decât un instrument complex și sensibil care se cuvine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
reacționare și la dezvoltarea reformelor sociale. Aportul autorității Bisericii a fost aproape totdeauna decisiv. Învățăturii ei i s-a alăturat mișcarea social-creștină, care a obținut aprecieri pretutindeni și a erupt azi din ruine cu un entuziasm de apostolat, care a redeșteptat cele mai sfinte speranțe. Lucrurile ar fi decurs încă și mai bine dacă fiecare s-ar fi străduit să pună în practică învățăturile pontificale, fără a se limita numai la aprecieri verbale. Evident că nu ne-ar fi scăpat nici o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să viețuiască pe pământ, dând înapoi pământului ceea ce-i aparține. Deodată sunt surprins de o dorință: aceea de a pune să mi se îmbălsămeze trupul. Cine știe dacă, după trei ani, ca Zalmoxis, nu voi putea și eu să mă redeștept la viață și atunci aș avea nevoie de carcasa trupului meu. Dar eu nu sunt zeu, și apoi n-aș vrea să mă reîntorc la viață; doresc să trăiesc doar în amintirile celor apropiați, să rămân viu în memoria lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
plăcut și mă îndeamnă întotdeauna la meditație este ploaia; o ploaie măruntă ce picură monoton, fără întrerupere, uneori zile întregi. Monotonia ploii mă ține treaz în solemnitatea acestei prime toamne tomitane petrecute aici. Simt cum curgerea apei ar putea să redeștepte acele fibre ancestrale ale originilor mele acvatice. Pesemne că, într-o reîncarnare anterioară, oi fi fost o broască. Mimesis Mă mimetizez în peisaj. Sunt pește în apă, pasăre în văzduh, insectă în iarbă. Totul mi se pare natural. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
De exemplu, apariția lor bruscă anunță ploaia. După cum se pare, lucrurile stau aici așa: chiar și în balegă se află ocultat sacrul! Sulmona Uneori îngrijirile, mângâierile, devoțiunea absolută și maternă pe care Aia mi le rezervă zilnic reușesc să-mi redeștepte în memorie unele amintiri fericite din copilărie. Mama mea, care era foarte tânără, se arăta aproape tot timpul îngrijorată din cauza mea. Doar ea știa să fie tot atât de atentă cu mine. Când mă duceam să mă joc, mă urmărea pe ascuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
actuale externe au influențat în bine starea de spirit a populației românești, victoriile armatelor Axei și aliaților dând speranțe că războiul se va sfârși în cursul acestui an. Participarea armatei române la acțiunile cele mai grele de pe frontul sovietic au redeșteptat sentimentul mândriei și demnității. Se precizează că pe teritoriul județului Dorohoi nu sunt trupe germane, dar că prezența lor pe teritoriul țării este privită cu simpatie datorită spiritului de camaraderie arătat nouă de germani atât pe tărâm politic cât și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
actuale externe au influențat în bine starea de spirit a populației românești, victoriile armatelor Axei și aliaților dând speranțe că războiul se va sfârși în cursul acestui an. Participarea armatei române la acțiunile cele mai grele de pe frontul sovietic a redeșteptat sentimentul mândriei și demnității. Prezența trupelor germane în țară în raza județului Dorohoi nu sunt. Este privită cu simpatie datorită spiritului de camaraderie arătat nouă de germani atât pe tărâm politic cât și pe front. Scumpetea, lipsurile și specula și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ieșene, aș fi pe deplin răsplătit. Abia aștept un semn de la tine... Pe curând,prietene. II Nici nu-ți închipui câtă bucurie mi-au adus slovele tale, mai ales că mi-au confirmat presupunerea mea că am reușit să-ți redeștept dorul de a mai hoinări, ca pe vremuri... Să nu crezi, iubite prieten, că de această dată nu te voi purta prin locuri care să-ți încălzească și ele sufletul. Îți mai amintești de drumul lung-prelung de pe șesul Vlădicenilor? Adu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
tenorul cel scund Joseph Schmidt, îmi aduc aminte de alte două filme: Victoria și al ei husar (melodramă probabil tot austriacă - mă încânta husarul...) și Iancu Jianu, film românesc, în care vibram din rărunchi pentru haiduc; amintirea lui mi-o redeșteaptă și azi partea ultimă din Simfonia scoțiană de Mendelssohn - se vede că această muzică acompania filmul. Atracția sexuală față de ostașul din casă a continuat și ea să se manifeste. Seara, după ce-și lepăda hainele ca să se culce, mă înfățișam
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
astăzi mai lesne de conceput. Din ce cauză se ajunsese la catastrofă? Cine era de vină? Mulțimea legionarilor în cămăși verzi, care foiau acum pe străzile vechiului burg Hermannstadt, întinerindu-l brusc, dătători de speranță ca orice tinerețe impetuoasă, a redeșteptat în mine tot ce învățasem din ziarele citite cu ani în urmă la Aiud și, fără doar și poate, în cărțile din „biblioteca cuibului“, pe care o avusesem în pază. Mă izbea acum evidența ce acolo o deprinsesem: vinovate erau
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu orice preț. De altfel, reîntoarcerea În România liberă de comunism, imediat după ’89 - Întoarcere ce mi-a atras nu puține critici din partea unor apropiați, Români și Francezi! -, s-a dovedit generoasă la extrem, forța mea de creație s-a redeșteptat cu o fervoare și o prolificitate care mi se par marele cadou al senectuții și o „confirmare” a „sensului vieții”! Așa cum, după ieșirea mea, cu „scandal” și multe neajunsuri și umilințe, din structurile administrative și culturale, În ’71, la Întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dezlânat; dezamăgește toate speranțele; place mult, nu satisface niciodată și, până la urmă, inspiră un fel de milă care se transformă, dacă îl vezi adesea, într-o afecțiune. Cred că, atâta vreme cât legătura noastră a durat, i-a făcut bine; reușeam să redeștept în el sentimente adormite, să-i înalț gândurile; îi trezeam interesul pentru o mulțime de senzații, noi sau uitate; îmi datora emoții nemaiîncercate; îmi măr turisea asta și-mi era recunoscător. Venea să mă viziteze adesea; recunosc că l-am
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
bine decât oricine, mai bine decât chiar conferențiarul, era ilustrația izbitoare a teoriei ; cazul de reversie el îl cunoștea în carne și oase ; era portretul lui Gheorghe. Acest portret, din care până mai adineaori păstra numai trăsăturile fundamentale, i se redeștepta acum în spirit cu o perfectă palpabilitate până în cele mai neînsemnate amănunte.” Prozatorul nu a făcut decât să focalize portretul într-un mediu a cărui receptivitate era asigurat de regimul patologic al nevrozei. Efectul optic este prezent prin aluzie ironică
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
reacții în presă, determinând chiar o luare de poziție în Parla mentul României, iar Cezar Paul-Bădescu este amenințat cu „plutonul de execuție“ în publicațiile extremiste. În 1999 coordonează la Editura Paralela 45 o antologie cu titlul Cazul Eminescu, demers care redeșteaptă protestele din partea naționaliștilor. Un an mai târziu, Paul-Bădescu pri mește o medalie pentru merite culturale din partea Președintelui Româ niei. Întâmplător sau nu, medalia se numește „Mihai Eminescu“. Cezar Paul-Bădescu debutează editorial în 1995, în volumul colectiv Tablou de familie (Editura
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
meduzelor, să se așeze cu straturile lor succesive și mai ales cu istoriile „agățate de ele”. Devreme, am Învățat și mi-am pus la punct o minimă „tehnică” de a „le surprinde”, visele și „carosele lor palide, fluturânde și legănătoare”, redeșteptând „eroii” care le susțineau, acele „istorii” În care nu puține dintre legile de fier ale materiei și cauzalității erau pur și simplu date peste cap! Acei „eroi”, mulți dintre ei ivindu-se „alandala”, aleatoriu, după cauze și reguli misterioase; dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
coleg - voi răspunde la chemarea ta spunând „prezent”. N-am știut că voi sunteți acolo - că aș fi luat parte și la Centenarul Școlii normale din 1970. Bârladul orașul în care am trăit cea mai frumoasă parte a vieții - îmi redeșteaptă atâtea amintiri... anii când am fost ales bibliotecarul bibliotecii de lectură „Șt. Popescu”, ani care mai târziu mi-au fost călăuză și îndemn de a scrie prodigioase pagini pe la diferite reviste și de a lua parte chiar la concursuri de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și-o manifestă lăsându-mă ca să-i țin locul în tot timpul absenței din țară, dar totuși m-am simțit jignit. Pot spune că din ceasul acela și până la sfârșitul zilelor sale, vechea prietenie pentru Panu nu s-a mai redeșteptat. (Id., ibid., pp. 1-2.) Pagina 99 Relatare eliminată: Pe când țineam locul lui Panu la gazetă avui duelul cu Nicolae Xenopolu, redactor pe atunci la Voința națională. Într-o zi un prieten publică în Lupta o notiță injurioasă pentru Xenopolu și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
-ncetul grâul spornic din neghină; Alți tineri cu focul sacru golurile au umplut Celor ce-au murit, sărmanii, celor care ne-au vândut. ..................................................................................... O dar, gândule sprințareț, zborul tăi ce nu-l oprești? Răscolind cele trecute numai cât mă amărești, Redeștepți simțiri ascunse, deschizi rana învechită, O! nu te-ncerca zadarnic să mă pui iar în ispită!... Astăzi când mă uit în juru-mi la cei opt copii ștrengari, Opt speranțe întrupate, marturi timpului fugari, Zic că-i dusă tinerețea-mi, rândul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care a pasionat vreo doi-trei ani publicul cetitor nu numai din România liberă, ci și din Transilvania și Bucovina. A fost singura luptă ce s-a dat în țara noastră pe un alt tărâm decât acel politic, și ne-a redeșteptat la o nouă viață literară care părea de mult amorțită. Izbânda finală a fost a Convorbirilor, căci Revista contimporană a închinat steagul de mulți ani, iar Convorbirile trăiesc și astăzi. Însuși Hasdeu și răposatul V. A. Urechia, care erau capii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pănă atunci, mi-a rămas neșters în închipuire ca o dulce vedenie ce-mi luminează și astăzi căpătâiul de noapte, ca un cântec ce-mi vine dintr-o lume dispărută; ca o poveste fantastică născută din pătura vremurilor, care-mi redeșteaptă primele vibrări ale inimei mele feciorești. Apoi mai târziu, după ce am ieșit din pelincele copilăriei și îmi puteam cu mândrie răsuci mustețile ce se ridicau spre bolta ceriului a război, am căzut din nou, de-a binele și de mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]