255 matches
-
redactat, până la numărul 5/1947, în cea mai mare parte în limba franceză, apoi majoritar sau integral în românește - debutează cu un număr apărut clandestin la Paris, în decembrie 1945, „înscriind în istoria exilului prima manifestare anticomunistă, prima acțiune de redeșteptare a forțelor latente naționale de peste hotare”, după cum reiese din Cuvântul înainte al celei de a doua serii, inaugurată cu numărul 8 din 1952. Tot într-un text al seriei a doua, semnat de Gr. Arbore („Dacia”, 12 ani de existență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286649_a_287978]
-
i-o dictează în actul de pietate sau de îngenunchere. Considerăm că lucrarea noastră este doar un modest început, susceptibil de a fi îndreptat și completat, dar și de continuat cu alte aspecte ale complexei activități de educație creștină, de redeșteptare spirituală care trebuie să-și redobândească rolul și importanța pe care a avut-o dintotdeauna în viața poporului nostru. CAPITOLUL ÎNTÂI Viața și activitatea teologică și literară a Fericitului Augustin I.1. Viața Fericitului Augustin Fericitul Augustin a fost unul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ce fuseseră odată întrolocate de Daci sub domnia lor, se uniră iarăși față cu primejdia, precum trebuiau să facă peste 2000 de ani strănepoții acelor popoare, când amenințarea de a fi înghițite de monarhiile vecine se întâlni la ei cu redeșteptarea conștiinței naționale. Deși nu se știe când se întâmplă această reîntoarcere la unirea odată încercată, atâta este sigur că ea avu loc înainte de domnia lui Decebal, care când veni la tronul părăsit de Duras în favoarea lui, găsi Dacia iarăși în
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fie obiect de jinduire românească și chiar de agitație, și să fie organic unită cu restul Rusiei“ <footnote Ibidem. footnote> . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea întîrzia prea mult. La începutul veacului al XX-lea, publicația „Moldovanul“, care apărea săptămînal la Chișinău între ianuarie 1907 și octombrie 1908, punea problema la modul direct: „Cine sîntem și de unde ne
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
era dispus să intre în dispută cu mai vîrsticii fruntași politici din Partidul Național din Transilvania, care nu vedeau cu ochi buni amestecul scriitorilor în viața politică. „Acești oameni, spunea Goga, firește, nu vor înțelege niciodată că în lupta de redeșteptare națională a unui popor oprimat, propaganda culturală care se desface din slova scriitorilor e un hotărît act politic“ <footnote Idem, Ce e „Tribuna“ zilelor noastre? Rostul scriitorilor în politică, în „Tribuna“, 24 mai 1911. footnote> . La acest crez nu va
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de ani de viață a unui viteaz, Leipzig, 1909. Longinescu, Ruxandra, Ideea prințului străin și alegerea principelui Carol de Hohenzollern, domnitor al României, Iași, Tipografia "Dacia", 1904. Lui I.C. Brătianu 1821-1921. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu. Lupta pentru redeșteptarea națională. Pagini de istorie contemporană, vol. I, 1821-1866, București, Imprimeriile Independența, 1921. Maciu, Vasile, Condițiile interne ale proclamării independenței României, București, Societatea de Științe Istorice și Filologice, 1955. Mangiru, Badea, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
240 Ibidem. 241 Anastasie Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, Editura Majadahonda, 1995, p. 194. 242 George Fotino, op. cit, p. 257 243 Ibidem. 244 Lui I.C. Brătianu 1821-1921. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu. Lupta pentru redeșteptarea națională. Pagini de istorie contemporană, vol. I, 1821-1866, București, Imprimeriile Independența, 1921, p. 69. 245 George Fotino, op. cit., p. 257. 246 Românii la 1859..., vol. II, p. 62. 247 Ibidem. 248 N. Iorga, Războiul pentru independență. Acțiuni diplomatice și stări
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
era să slăbească dominanta etnică românească a Basarabiei, de aceea opuneau pe moldovean lui român, vorbind despre pericolul românizării rușilor: . Pericolul românizării rușilor din Basarabia sub stăpînire rusească era lozinca autorităților, care se temeau nu de românizarea moldovenilor, ci de redeșteptarea conștiinței naționale a moldovenilor, fenomen care nu putea Întîrzia prea mult. La Începutul veacului al XX-lea, publicația Moldovanul, care apărea săptămînal la Chișinău Între ianuarie 1907 și octombrie 1908, punea problema la modul direct: -Cine sîntem și de unde ne
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
era dispus să intre În dispută cu mai vîrsticii fruntași politici din Partidul Național din Transilvania, care nu vedeau cu ochi buni amestecul scriitorilor În viața politică. Acești oameni, spunea Goga, firește, nu vor Înțelege niciodată că În lupta de redeșteptare națională a unui popor oprimat, propaganda culturală care se desface din slova scriitorilor e un hotărît act politic. La acest crez nu va renunța niciodată. În 1934 Își exprima părerea că: Fiecare intelectual, În măsura În care e intelectual, trebuie să ia parte
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Creația lui Ion Druță în școală, Chișinău, 1986; A. Hropotinschi, Problema vieții și a creației. Studiu critic despre opera lui I. Druță, Chișinău, 1988; Aspecte ale creației lui Ion Druță, Chișinău, 1990; Druțiana, Chișinău, 1990; Mircea Popa, Ion Druță. „Glasul” redeșteptării, ST, 1991, 1; Val Condurache, Reintrarea în istorie, RL, 1991, 16; Valeriu Cristea, „Las’ că-i bine...”, L, 1992, 22; Valeriu Cristea, Un mare scriitor: Ion Druță, L, 1992, 26-27; Valeriu Cristea, Teatrul lui Ion Druță, CC, 1994, 1-3; N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
trebuie să fie însă, eficientă, adică să se adreseze și germenilor care rezistă intracelular, unde trăiesc într-o stare de semilatență. Astfel de germeni se găsesc cu precădere în leziunile fibroase, provenite din sechele și au un mare potențial de redeșteptare a tuberculozei. Reactivarea unui focar de acest gen, care a fost considerat vindecat, duce la apariția recidivelor. Astfel de bacili se găsesc mai ales în interiorul macrofagelor, într-un mediu acid. Tuberculostaticul cel mai eficient în aceasta situație este Pirazinamida. Din
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
DACIA, publicație apărută la București lunar, între februarie și mai 1931. Director: C. Popescu-Pasăre; prim-redactor: Dem. Rădulescu. Revistă „de propagandă culturală” cu orientare tradiționalistă, D. își propune „redeșteptarea sentimentului național și moral în cultură”. Publică portrete de personalități istorice (Traian, Decebal), maxime, cugetări; menționează ultimele volume apărute la Editura Cartea Românească, între care Însemnări din războiul nostru de Mihail Sadoveanu, Nostalgii marine de Ion Marin Sadoveanu, Drumul spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286647_a_287976]
-
apar goluri, alteori limbajul se ermetizează făcând ambiguă reprezentarea. Se recurge inclusiv la parodierea speciei, forțându-se limitele acesteia, redefinind-o. Peter Barry 233 remarca faptul că, în general, în poezia contemporană, se revine tot mai frecvent la poemul ekphrastic, redeșteptarea interesului față de această specie pare să se fi realizat la începutul anilor '90 în secolul trecut. Pe lângă subdiviziunile pe care le identifica John Hollander, care vorbea despre un poem ekphrastic propriu-zis și despre unul imaginar, Peter Barry distinge în cadrul lor
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cele două maluri ale Dunării. A. are o argumentație strânsă, însuflețită, cu izbucniri polemice, retorice, cu expresii metaforice nu lipsite de plasticitate. În prefață (Cătră cetitoriu), preocupat de idealul „luminării nației”, de „polirea și iscusirea” ei, și, mai ales, de redeșteptarea conștiinței originii ei nobile, autorul se oprește și asupra unor probleme de limbă. Limba, susținea el, ar trebui purificată de cuvinte nelatine, tot așa cum slovele trebuie îndepărtate neîntârziat. A., discipol al lui P. Maior, e un neînduplecat latinist. SCRIERI: Scurtă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
românești. Se remarcau prin atacurile lor dure ziarele Basarabeț și Drug ale lui P. Crușevan. În această campanie s-a Încadrat chiar și ziarul Moldovanul, organul grupării moderate a naționaliștilor basarabeni, care-și formulase drept sarcină majoră promovarea luptei pentru redeșteptarea națională a neamului și dezrobirea lui economică <ref id="37"> 37 Moldovanul, nr. 1, 14 ianuarie 1907.</ref>. Organul de presă al grupării moderate, chiar din primul număr, critica violent ziarul Basarabia, numindu-1 „vrăjmaș al neamului” <ref id="38"> 38
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
confruntau cu acest imperiu pe zona arabă, ce începea să devină una dintre scenele de luptă pentru sferele de influență, în special în Golful Arab, unde se prefigurau mari interese economice, ca urmare a descoperirilor unor importante zăcăminte de hidrocarburi. Redeșteptarea națională a arabilor a fost salutată și în unele publicații, apărute în țara noastră, de exemplu revista Urzica din 1913, în care se scria: ... În ciuda tuturor așteptărilor, s-ar putea ca arabii să imite exemplul țărilor balcanice, adică să se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
maghiară, cât și cea română (și vom vedea că ele sunt aproape simultane cu încercările grecilor și sârbilor), ilustrează că burgheziile intelectuale ale naționalităților de aici sunt pregătite pentru astfel de transformări și că revoluția burgheză din Franța dăduse semnalul redeșteptării lor. Sașii din Transilvania vor fi cei dintâi care vor îmbrățișa cu interes noul mijloc de informare și comerț, prin faptul că sunt deținători de tipografii și beneficiază de sprijin împărătesc. In plus, ei au ascendentul și modelul presei germane
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
-o pe ea, nu pe tine. Ea și cu mine vom hotărî împreună ce-i de făcut, și tu nu ai nici un rol. Și dacă o mai lungești mult pe-aici, ai să faci insolație. În timp ce vorbeam, deveneam conștient de redeșteptarea vechiului, familiarului simț de posesivitate, dorința de a înșfăca și de a reține, care nu se manifestase în gândurile mele mai recente legate de Lizzie. Poate că fusese un miracol, sau poate mai curând o lipsă de imaginație, acea „idee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de prisos să mai comentăm mesajul lui Grigore Antipa. Trebuie însă să-i înțelegem zbuciumul sufletesc. Citiți această lucrare și acordați-vă diapazonul stărilor sufletești la parametrii trăiți de Antipa și apoi purcedeți la acțiune. Savantul a tras de clopotul redeșteptării naționale la 5 aprilie 1940. Cele prefigurate s-au abătut asupra noastră asemenea unui uragan, la foarte puțin timp. Nici astăzi rănile Țării nu s-au închis. Nici astăzi antiromânismul nu a încetat să se manifeste. Este însă cu atât
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
răzeșilor la conștiința națională” ș.a. Fiecare număr, aproape, era completat cu grupaje de „Știri mărunte, sfaturi către abonați, bibliografie, informații despre prețul pâinii. Pentru că aveau dreptul să voteze doar cei care plăteau biruri, deci și răzeșii și mazilii, mișcarea de redeșteptare națională era mai mult decât necesară. „Mult timp, noi românii văzând pericolul slavismului ne-am mărginit la văitări și am avut slăbiciunea de a face fel de fel de concesii” - se spunea într-un articol la 23 aprilie 1911. Articolul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mult superior ca valoare literară și teatrală, totuși educația publicului era făcută în direcția declamatoriei melodramatice. Millo nu era numai un actor, dar era și un educator prin teatru, el era unul din acei câțiva boieri moldoveni cari, în epoca redeșteptării naționale, au fondat teatrul românesc. Millo păstra în el scânteia care-i aprinsese în suflet focul sacru și nu se putea despărți de repertoriul care cuprindea atâtea capodopere. Opera a fost concesionată ani îndelungați unui italian anume Franchetti, iar reprezentațiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la capătul dinspre centru al străzilor Polonă și Țăranilor (astăzi Aurel Vlaicu). În toamna anului 1871 grădina Braslea din strada Polonă 104, oferea spre vânzare pomi, fructe, viță-de-vie (TEL., 2 septembrie 1871, p. 3). 198 bucureștii de altădată Poet al redeșteptării naționale, fost ministru al Cultelor și Instrucțiunii, acest om, asistat, în anii cei din urmă ai boalei și mizeriei sale, numai de un singur prieten devotat, anume Zane, a murit neștiut aproape de nimeni, iar cadavrul lui a stat în spital
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Carol I al României, Cuvântări și scrisori, tom. II, 1877-1886, București, 1909, pp. 22-23). Evenimentele inspiră pe Vasile Alecsandri care, în acele zile glorioase, este poetul epocii și al neamului. Nimeni nu era mai fericit înzestrat de la natură ca să cânte redeșteptarea vitejiei române și gloria clipelor de atunci. Ziarele publică poezia lui Alecsandri: balcanul și carpatul Balcanul și Carpatul la Dunăre măreață Ca doi giganți năpraznici stau astăzi față-n față Ș aprinși de dor de luptă, cu ochii se măsoară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a fost protecția conaționalilor și a avutului acestora, însă anterior a fost pregătit „mediul prielnic” pentru o intervenție armată neoficială. Acestea au constat în: 1. O acțiune de propagandă, în scop de alarmism și defetism. Aceasta avea drept scop principal „redeșteptarea” sentimentului național în masele minoritare, pentru a le atrage în acțiunea de subminare a statului român și, eventual, să acționeze armat în cazul unui conflict militar. În secundar, s-a urmărit recrutarea de agenți propagandiști, mai ales dintre intelectuali, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]