859 matches
-
a spune că oferta dată este cea mai bună posibilă. Totul se găsește deja aici, prezent, nimic nu va mai fi sau ce va fi nu va reprezenta decît o repetiție a ceea ce este deja; prin urmare, nici o creație (sau redescoperire și recuperare) nu mai este posibilă. Votul obligatoriu are, așadar, menirea să păstreze Ťcea mai bună situație politică posibilăť. Este un mod de a fixa societatea în fotografia ei de astăzi, de a perpetua o conjunctură și, mai ales, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
procesul schimbării Tehnici de reziliență Proiectele, soluții active pentru viitor Sugestii metodologice Opționalul integrat Click SUCCES! abordează holistic metodele și strategiile pentru învățare, motivare și succes ale cursanților din Programul ”A doua șansă” – învățământ secundar. Consolidarea încrederii în sine și redescoperirea interesului pentru învățare reprezintă condiții esențiale pentru a se angaja pozitiv în educație, formare profesională, viitor. Arhitectura metodologică diferită, practică și atractivă, constituie plusvaloarea acestui opțional integrat pentru cursanţii ADS cu bariere complexe în calea învățării, cum ar fi: probleme
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
de a păstra o neutralitate care revendică virtutea creștină cardinală: iubirea față de aproapele tău. Drumul parcurs până la acest adevăr desprins din Scripturi traversează spațiul spaimei, ezitării, chiar refuzului pentru fiecare călugăr în parte. Este una dintre temele principale ale filmului, redescoperirea sensului misiunii apostolice pentru fiecăre dintre ei și în final împăcarea cu ceea ce va urma. În cazul de față „turma” este alcătuită din membrii altei confesiuni. Scena capitală, momentul de grație este asociat simbolic Cinei celei de Taină. Așezați la
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
emoționantă, am ascultat și am privit, de fapt, patru povești, patru tonuri, patru tipuri diferite de confesiune și de provocare artistică. Arta regizorului Alexandru Tocilescu a fost aceea de a incita la acest tip de introspecție, la acest tip de redescoperire a eu-lui artistic și uman al actorilor săi. O re-întîlnire teatrală este un nou moment, o etapă în care background-ul comun este punctul de plecare spre vibrațiile noi, pure, ale fiecăruia angrenat în mecanismul subtil al creației. Spre iluzia
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
prin naratologie, prin Bahtin, prin toți autorii moderni și contemporani preocupați de problema biograficului și de relația autor-operă, făcând însă din studiul său nu doar o cercetare doctă, dar și una care se citește cu mare plăcere și cu sentimentul redescoperirii unui scriitor complex, meritând mai mult, desigur, decât statutul de obiect al predării în școală. Cele mai atrăgătoare pagini ale cărții lui Eugen Simion sunt tocmai acelea dedicate raportului dintre omul și scriitorul Creangă, precum și concluzia aparent paradoxală la care
Alt Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5301_a_6626]
-
Marcel Cornis-Pope Transformările prin care au trecut culturile literare est-europene au fost descrise alternativ ca o formă de „eliberare” politică („decolonizare” în cazul Țărilor Baltice), „emancipare” culturală și redescoperire/ recuperare a tradiț iilor naționale. În același timp, literaturile esteuropene și-au redescoperit legăturile și relevanța pentru circuitele europene și globale. Anumite trăsături ale culturilor literare de după 1989 au fost anticipate în opera unor scriitori experimentali și opozanți din deceniile
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
Damian, cu această concatenare subtilă a scurtmetrajelor vechilor și noilor regizori, sugera o cotinuitate, cât o virtualitate a filmului românesc din anii ’70, ’80, care s-ar fi putut materializa într-un alt context decât cel al unui stat totalitar. Redescoperirea autenticității cu regizorii Noului Val nu trebuie să facă abstracție de astfel de momente la care se pot adăuga și altele. Revăzut, Palmele lui George Chiper are aceeași forță imprimată de relatarea în priză directă, aproape liniară, fără inflexiuni, dar
Filmul românesc la Coimbra și Porto by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5231_a_6556]
-
într-un tîrziu, spre o revelație ultimă: Laurence Passmore nu mai există decît în ipostazele ingenue ale trecutului, într-un timp pur, cînd virusul succesului nu-și făcuse încă simțită prezența. Întoarcerea paseistă ajunge astfel unica variantă de "terapie" posibilă. Redescoperirea vechiului Laurence pornește de la regăsirea primei iubiri - Maureen - , o irlandeză catolică, reconstruită mental de bătrînul Tubby din fragmente și imagini demult pierdute în magma subconștientului său factual. Deși nu a mai întîlnit-o din adolescență, Passmore, sub impulsul unei stranii vitalități
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
noștri. În consonanță cu emulul d-sale Gh. Crăciun, exegetul pune accentul pe exploatarea somaticului ființei umane, ca o cale inevitabilă spre etajele sale superioare, spre a se obține „redimensionarea spiritualității corpului, cu toate ale sale“, precum la grecii antici, „redescoperirea valorii ființei ca integralitate, a coerenței și indivizibilității animalului divin care suntem“. Vaticinarea lui Malraux: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc“, e interpretată relaxat, ca un îndemn către o „spiritualitate a trupului“, către un „nou timp
Postmodernism? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6713_a_8038]
-
operei lui Caragiale ivite în România după anul 1989, dar nici una dintre ele nu este un produs al noilor timpuri. Ambele aparțin unor autori care nu mai erau în viață la acea dată. Amîndouă sînt recuperări sau, poate mai exact, redescoperiri ale unor texte care pînă atunci nu putuseră circula public în România din motive politice. Autorii lor sînt rusul Lev Davidovici Bronstein, cunoscut sub numele de Lev Troțki, și românul N. Steinhardt. Fuseseră, ambii, niște eretici în raport cu statutul și condiția
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
interesul comentatorilor pentru Eminescu-publicistul a fost motivat de rațiuni exterioare literaturii. De pildă, radiografia meticuloasă a operei întreprinsă de G. Călinescu rezervă jurnalisticii câteva pagini grăbite. Ca o falsă compensație, apariția ediției monumentale de Opere a dus la așa-zise redescoperiri vulgar-conținutiste, actualizând abuziv, pervertitor, gândirea social-politică a creatorului. (Mă gândesc în special la încercările lui Ilie Bădescu de a face din redactorul Timpului un precursor al marxismului, când nu de-a dreptul al dictatorului de tristă amintire.) Chiar în condițiile
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
viață dezvoltat în suburbia americană, dar și în orașele mai mici. New York-ul, Los Angeles-ul și celelalte câteva gigantice metropole continuă să ilustreze modelul nevrozei americane, al neastâmpărului civilizațional și al dorinței de a progresa cu orice chip, dar fascinația redescoperirii comunității e o realitate de neignorat. Sociologii subliniază și accentul pus în ultima vreme pe „valorile familiei". Deciziile majore privind locul de muncă nu mai ignoră problemele legate de familie. „Interdependența înlocuiește independența", notează Joel Kotkin. La asta contribuie, firește
„Noul localism” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6352_a_7677]
-
o șchioapă din „Le Monde des livres” - „Invasion marxienne” - , am avut o clipă impresia că e vorba de o invazie... marțiană. Nu, era vorba de câteva, țineți-vă bine!, zeci de titluri consacrate lui Karl Marx și rodnicelor sale învățături. Redescoperirea părintelui comunismului nu e chiar fără legătură cu neașteptatul succes pre (deocamdată) electoral al radicalilor roșii ai lui Jean-Luc Mélanchon și cu promisiunile făcute unor tineri prostuți că numai comunismul e capabil să le cadorisească o lume mai bună. Comentatorii
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
să se dezică de ea, conștient că experimentalismul lui are profunzime și calități sensibil superioare acelei mișcări numite și Gruppo 63. Dacă totuși e să le găsim retrospectiv vreun merit acestor Novissimi (cam toți devenind ulterior universitari), amintim descoperirea și redescoperirea prin textele lor a unor autori italieni și străini, preluați drept modele: Dante, Ezra Pound, James Joyce etc. În general, însă, la epuizarea (prin 1970) a aventurii Neoavangardei, panorama poetică italiană nu prea are cu ce se lăuda, lipsită fiind
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
Se va despărți de acel spirit pe măsură ce climatul general devenea altul, îngăduind cercetarea propriu-zis literară, valorizarea estetică. Studiile masive despre romanele lui G. Călinescu, despre Marin Preda, despre „direcții și tendințe în proza nouă” se înscriu în acel orizont al redescoperirii esteticului, chiar dacă S. Damian se preocupă îndeosebi de idei și concepte și de felul cum acestea sunt răsfrânte de opera epică. Critic mai mult al ideilor în anii de început, S. Damian evoluează totuși către o abordare complexă a literarului
Deja uitatul S. Damian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4390_a_5715]
-
în literatura occidentală. Și cum despărțiți (și bine faceți!) poezia de literatură, nici poezia actuală nu se deschide „credinței” pentru a ieși din impasul postmodernității. Cred că este firesc. Numai în Răsărit, unde religiosul a fost surghiunit de totalitarismul comunist, redescoperirea credinței se impune ca o exigență trăitoare. M.I.: În lumea de azi, omul computerelor va mai simți nevoia să iasă în natură și să se reculeagă la umbra unui vers? În context, există o criză de cultură, o criză a
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
românește se mai leagă, în timp, și numele poeților A.E. Baconsky și Aurel Rău. Deși poezia lui Kavafis a trecut toate probele receptării europene și transatlantice, fiind proclamată esențialmente modernă și universală, cred că una dintre mizele importante ale redescoperirii sale stă în resuscitarea tradiției balcanice a țării noastre. Cuvîntul e greu de folosit fără conotațiile negative care i s-au tot adăugat - în general în necunoștință de cauză - în comentarii socio-politice occidentale. Merită semnalată, în acest sens, argumentația Mariei
O nouă ediție Kavafis by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5567_a_6892]
-
scriitorului, organizează colocvii și coordonează diverse culegeri de studii fondaniene. De data aceasta, își concentrează atenția cu precădere asupra vieții sale, cu intenția unei „restituiri” și „restaurări”, la care invită o biografie tragică și o operă în curs de spectaculoasă redescoperire, aflată mereu într-un dialog tensionat, dramatic, cu Istoria. Fără să ignore datele de bază ale etapei românești, autoarea are în vedere totuși perioada sa franceză, între ianuarie 1924 - momentul când pleacă din țară pentru a se stabili la Paris
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
o schemă logică a opțiunilor raționale în joc: a. O Mare Putere precum Rusia, să spunem, ar trebui să fie mare amatoare de ecologism. Și ar trebui să îmbrățișeze, prin deviere, și cauza celor care, uniți, salvează Roșia Montană. Pentru că “redescoperirea ecologismului” din anii 70, despre care vorbea recent Traian Băsescu, ar face ca o victorie eco în cazul Roșia Montană să asigure o victorie similară pe tema gazelor de șist. b. Interesele Statelor Unite ale Americii și ale Israelului în ambele cazuri ar
Ce interese au SUA, Rusia și Ungaria față de Roșia Montană by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/50818_a_52143]
-
deplin al viitoarei comparatiste și academiciene, având un loc distinct în receptarea marelui nostru clasic. Apărea într-o perioadă în care valorile literare românești începeau să se desprindă de blocajul proletcultist, revenind în orizontul reperelor stabile; într-o perioadă de redescoperire a operei lui Creangă, aceasta începând să fie iarăși citită, adusă în manualele școlare și predată în universități, recunoscută ca valoare perenă, deși exegezele care să-l comenteze analitic din perspectiva sensibilității postbelice erau puține și nesemnificative; în sfârșit, într-
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
fi pedantă. Se vede că spiritul editorului s-a identificat empatic cu spiritul celui care prezidează narațiunea, într-un demers care, fără să sacrifice exigențele filologice, scoate în prim-plan opera literară. Rezultatul este un Lucian Blaga par lui-même, o redescoperire surprinzătoare chiar și pentru cei familiarizați cu literatura sau cu filosofia acestuia. Hronicul și cântecul vârstelor, spuneam, nu este o carte de memorii, ci o autobiografie a copilăriei și tinereții autorului. Sau, dacă preferați, o rememorare cu tâlc a vieții
Întoarcere la Lucian Blaga by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3672_a_4997]
-
treilea este Villiers de l’Isle-Adam (1838-1889), tradus în românește cu delicii stilistice, la răscrucea anilor 1960-1970, de Alexandru George, autor de povestiri pe jumătate fantastice, detractor, și el, al lui Flaubert și al naturaliștilor. În fine, un prilej de redescoperire îl oferă cei 150 de ani de la nașterea lui Blaise Cendrars (1887-1961), poet, prozator și reporter mereu gata de cea mai exotică aventură (bourlingueur, cum îi spun francezii, cu un cuvânt inventat chiar de el!). Fondator al poeziei moderne, ca
Toți scriitorii au dreptul la posteritate () [Corola-journal/Journalistic/3473_a_4798]
-
de a fi uzitate cu încredere. Epistolele pe care le-a scris și le-a trimis confraților și unora dintre contemporanii săi se constituie în excelente surse de informații biografice, bibliografice sau de altă natură și, astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
în cap, făcîndu-se răspunzători pentru rele pe care nu le-au făcut; 2) regă- sirea marilor idealuri. „Singura șansă pentru Occident, dacă nu vrea să-și grăbească declinul și să subscrie la propria dispariție, este regăsirea încrederii în sine și redescoperirea gustului marilor idealuri care l-au pus cîndva în mișcare. Nu sînt deloc sigur că așa va fi.” (p.121) Ideea sună straniu în gura lui Lucian Boia, un istoric care și-a făcut un blazon din a înfiera idealurile
Gustul idealurilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3577_a_4902]
-
de Fitzgerald chiar pe Coasta de Azur, la Saint Raphaël, la o aruncătură de băț de Cannes. O ideală închidere a cercului, după un parcurs de aproape nouă decenii (cartea a fost publicată în 1925), răstimp în care uitarea și redescoperirea, disprețul și admirația i-au însoțit mereu destinul - al romanului și, implicit, al personajelor și autorului. Am văzut, până în clipa când scriu aceste rânduri, doar fragmentele promoționale ale filmului. Ce pot spune e că nu înțeleg cum o Daisy Buchanan
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]