80,891 matches
-
povestirii - iluzoriul unei întoarceri la un paradis mereu fictiv (sau "Never such innocence again" în cuvintele lui Larkin). La Cărtărescu, scrierea acestei cărți pentru copii e complet eliberată de astfel de frustrări; se dedă mai degrabă unui joc prin care reduce realitatea adultului la pozna puștiului iar umorul e molipsitor. Câteva mostre? "E=mc² ( Eficiența este Magia Capetelor Pătrate)", cântecele zmeoaicelor, combinație de manele și "muzică de cartier": "Vino să ne iei, vino imediat/ Dacă ai parai și dacă ești bazat
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
după al doilea război mondial a reușit. Numai omul de tip nou, expresie a stăpânirii sovietice, poate aprecia asemenea creații arhitectonice. Prostul gust cultivat sistematic aproape o jumătate de secol s-a răspândit mult prea mult. Partidul a căutat să reducă ființa umană la nivelul unui robot; valoarea personală este incompatibilă cu idealul comunist. În consecință, elitele au fost sistematic distruse sau alungate; dacă astăzi ne aflăm într-un marasm pe care cu greu ni l-am fi putut imagina, faptul
Clădiri simbol ale comunismului Casa Scânteii și Casa Poporului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14244_a_15569]
-
unui matematician, fizician, inginer. Fără îndoială, prezența tatei, a mamei a fost decisivă în formarea mea. Și poate într-un fel, unde firea mamei se deosebea net de firea tatei, nu am fost influențat în măsura în care devii o copie la scară redusă cu pantograful a părintelui, adică n-am fost copleșit de prezența și autoritatea părintească, cu atât mai mult cu cât, nici în adolescență, nici mai târziu tata nu mi-a făcut poliție; era profesor la școala unde învățam și nu
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
Oare salamandra/ nu se răsfață în har,/ iar greierii în vetre și hornuri?" (Zeii din bucătărie). Parcă spre a nu conturba o asemenea armonie a componentelor lumii, delicata lor beatificare așezată la antipodul unei poetici a crizei, Adrian Popescu își reduce intensitățile afective la o gamă adaptată, cu fericită umilință, armoniei fundamentale la care a acces. Nu doar sentimentele tulburi, acute, dureroase sînt date la o parte, ci, la un moment dat, sentimentele pur și simplu, care se văd înlocuite de
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
și a talaș;/ nu a lagună, pe unde trec impasibile bărcile,/ cu cele șase lame, sestriere,/ și cornul venețian la proră" (Poarta Paradisului). Un alt efect al poeticii universal aprobatoare, proprie autorului Umbriei, îl reprezintă cultura stilului. Dornic de-a reduce la minimum dizarmoniile existențiale, a dezamorsa turbulențele, a concilia contrastele, poetul mizează pe "formă" ca pe o cale specifică (estetică) a armoniei. Ieșind din gravitația factologică, din sfera brut emoțională, el interpune, așa cum arată Marin Mincu, între mărturia sa și
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
cu un francez, cu un italian, cu un german, eu cu colegii mei spanioli, germani sau englezi, fără să trecem prin acel soi de jargon universal, cu mijloace minimale de expresie, ce tinde să se impună, care sărăcește complet, care reduce și aplatizează semnificațiile și care se impune așa de mult în acest moment în universul mediatic. Vă mulțumesc foarte mult. Cluj, mai 2002
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
le acordă importanța pe care o au în realitate. Scepticismul binecunoscut al criticului îl face să privească întregul peisaj poetic actual mai sumbru decât e. Nu că n-ar fi destul de fad, dar cred totuși că poezia actuală nu se reduce doar la creația poeteselor frustrate și obsedate de limbajul sexual și de realitatea imundă cu sterilitatea ei sentimentală teribilistă. Înainte de toate, trebuie să recunoaștem că nu prea știm cum mai arată astăzi cititorul de poezie. Se scrie prost, se publică
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
cutremur: Cărămizile au căzut, să zidim cu piatră cioplită; smochinii au fost tăiați, să punem în locul lor cedrii... (Noul Testament, Isaia 9-10). 8 august, 1977: ...În acest mod, sau convertim rolul nostru de avangardă într-o realitate, sau el se va reduce la o afecțiune de idei ce ar putea să ne slujească adesea drept consolare pentru ineficacitatea noastră (Santiago Carillo). Nimic nu este mai rău din punct de vedere teoretic și mai ridicol din punct de vedere practic decât abordarea viitorului
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
Revin în cameră. Virgil și colocviul de mîine. Scriu.(...) Oglindă purtată de-a lungul unui drum... Stendhal. Verosimilul? Aristotel...Cam așa. Fumez. Mă voi odihni." Sînt notații eliptice, telegrafice care nu par să aibă alt scop decît acela de a reduce totul la fragmentarismul și iregularul experienței cotidiene. Însă, din păcate, tocmai firescul și naturalețea par să lipsească acestor pagini, care fără un instinct destul de sigur al (auto)ironiei ar putea eșua în pur verbalism. Într-o situație asemănătoare, din mai
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
ți se făgăduiește nu poate fi îndeplinit? Am să ți-o spun sau, dacă o știi, ți-o voi repeta, ca să fie mai clar. Astfel, nu vei putea spune că ai fost înșelat. Cunoști îndestul datele problemei, ca să o putem reduce la principiile ei. Vor cu orice chip să fii făcut fericit, fie că o dorești sau nu; iar ca să ajungi acolo, ți se indică două căi contradictorii. Sau să fii fericit împreună cu ceilalți, ca o verigă într-un lanț sau
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
lucrurile și în ceea ce privește beneficiile pe care le reprezintă, cât și în cazul perspectivelor de viitor pe care ele le deschid țării și societății. Un milion de persoane mai puțin, aceasta depășește de departe avantajele oricărei alte reforme. Șomajul s-ar reduce considerabil și ar dispărea, poate, complet, chiar din primul an. Administrația s-ar afla ușurată într-un mare număr de puncte deosebit de sensibile, capacitatea și eficacitatea serviciilor publice ar cunoaște o dezvoltare până acum cu neputință de realizat din pricina nemăsuratei
Alexandru Ciorănescu: Program by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15074_a_16399]
-
tehnicalitatea acestui proiect de lege" (mae/ presa). Cele mai multe atestări apar cu forma de plural a cuvîntului, care capătă adesea conotații depreciative, devenind un sinonim modern pentru vechile și familiarele chițibușuri sau chichițe: "majoritatea argumentelor în contra prezentate pe acest forum se reduc la "tehnicalități" irelevante" (FRL - 15.03.2002); "apropo, am un asociat (...) și dacă vreți să discutați despre tehnicalități, el este omul vostru. Eu nici măcar nu știu exact cum expune camera" (fotomagazin.ro); "fără să se bage în tot felul de
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
diversitatea atît de accentuată a diferitelor articole. Acest dicționar novator prin scopurile propuse și, mai ales, prin ducerea lor la bun sfîrșit n-a avut nici tradiție și nici predecesori. Ceea ce s-a mai scris în domeniu a fost extrem de redus și cu prea puține note de modernitate și de internaționalitate precum dicționarul de față. Marele merit al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
străveziu Harms, Boddylan sau Cobain, albumul Sepultura e corect Roots, trupa de trip-toop Tricky apare scrisă greșit, versurile rock pe care le introduce în text nu sunt tocmai inspirat alese, substratul politic e prea puțin exploatat, iar slang-ul se reduce doar la câțiva termeni, proboabil, din rusă (travcă, a pohmili, a gruzi, tarancă, a curni etc.). În final, o scurtă secvență definitorie pentru acest roman: "Viața asta îmi amintește de o barcă ce plutește pe un râu în care câțiva
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
tip livresc, "claustrat în bibliotecă", după cum singur se recomadnă, ni se pare apropiat de Jules Renard, a cărui criză, fină în resignarea ei crepusculară, corespunde vitalității d-sale scăzute, atît de nostalgic estetizate. Ceea ce nu înseamnă că energia în chestiune, redusă la scară, voit micșorată, stilistic detensionată, nu e impresionantă în chiar condițiile acestui dramatism formal, în care tonalitatea discursului urmează, ca o fatalitate, descendenta curbă existențială. E drama suplimentară a șoaptei care nu poate fi tunet, nu mai puțin profundă
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
efemerității și al circulației limitate. Abrevierile sînt impuse în mare parte de condițiile mediului de comunicare, de nevoia de a scrie scurt și rapid, dar au și rolul de a indica apartenența la grup. Cele mai numeroase provin din sintagme reduse la inițialele cuvintelor care le compun (ca în uzualul ș.a.m.d. "și așa mai departe" sau în argoticul AMR "au mai rămas"): imho "in my humble opinion" ("în umila mea opinie"), dar și imnsho "in my not so humble
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
disimulați care nu se simt bine decît autoacuzîndu-se în maniera indirectă a examenului ce se vrea obiectiv, a raționalizării "neutre" (și, evident, sancționării de rigoare) aplicate stărilor tulburi (de regulă nu și tulburătoare, întrucît aducerea lor la nivelul explicației le reduce tensiunea originară, demonia din care presupunem că purced): "Autorul de jurnal nu poate să comită greșeală mai gravă decît aceea de a se arăta așa cum ar vrea să fie văzut. Greșeala nu e ușor de evitat, fiindcă dacă își dezvăluie
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
ai aflat ceva despre cum a fost un om". Sau: " Adevărul nu-l poate spune autorul de jurnal decît despre sine (și pe acela mai mult fără să vrea)". Sînt, după cum vedem, însemnări ce trădează o rea conștiință ce se reduce (dar se și potențează!) prin luciditate și formulare. O formulare piezișă, ambiguă, în care devine lizibilă nu numai o figură stilistică, ci și una morală. Dibuitor, consternat parcă de propria sa ființă, resimțindu-și anticipat efortul (și orice gînd pare
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
cu un volum de parodii, lumea mă citește mereu ca să râdă. Se caută intenții satirice peste tot - și, culmea, acestea chiar sunt găsite! Sunt o pradă ușoară pentru cenzură - se taie tot ce poate stârni zâmbetul". Bineînțeles că, dacă se reduc la "decriptări" de tipul "cine e Ursul, cine e Vulpea?", "printre-rândurile" compromit iremediabil finalitatea estetică și nu pot fi luate în serios nici ca început de structurare a conștiinței politice. Cel mult, puteau provoca niște defulări de moment, la fel de sărace
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
astăzi nu ne-am vindecat, de vreme ce continuăm să desfigurăm operele, cu aceeași nepăsare și aceeași nepricepere în ce privește codurile lor specifice, codurile literare. Toți marii scriitori postbelici sunt astăzi puși la colț cu "decriptări" aiuritoare, imposibil de susținut cu argumente raționale. Reduse la similitudinile dintre firimituri de cuvinte, indiferent de sensul lor din operă, și lumea lui Ceaușescu, "interpretările" cenzurii, dar și ale publicului amator de senzații politice tari sunt un tip de "semnificare diadică", pe care Umberto Eco o descrie ca
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
explicită, alteori doar sugerată, de asumare, fie și parțială, prezentă în mai toate articolele, a unei identități balcanice, într-un mod care pare să exorcizeze tot ce înseamnă negativ în cuvîntul balcanism. Am omis din prezentarea revistei prima secțiune, mult redusă în comparație cu cea despre Balcani, cea despre expozițiile muzeului din anul 2001. Probabil mulți dintre cei care parcurg această recenzie le-au văzut deja. Mai adaug doar cîteva cuvinte despre revistă: cu texte în franceză și engleză, cu o prezentare grafică
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
scurtele analize dedicate cronicii, interviului și anchetei (R. Zafiu scrie chiar și despre neglijențele ortografice), totul intră sub privirea cercetătoarei care radiografiază cu cruzime, aș zice, fenomenul publicistic de la noi. Iată o remarcă generală: texte "predestinate prin subiect narativității, își reduc nucleul epic la minimum, la o propoziție generală, nedeterminată [...]. Adevăratele știri de senzație sunt, în schimb, intens narativizate; chiar când faptul brut e banal, discursul îl transformă, prin procedee care se plasează la limita dintre real și ficțiune" (p. 27
Romanul limbii actuale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15188_a_16513]
-
în fine, asta e țara, ăștia ne reprezintă și în interior și în exterior. Pe acest fond, am nimerit peste inevitabilul Păunescu într-o recentă emisiune a lui Tucă. Flancat de-un popă gureș, de-o parte, de-un amfitrion redus la semi-muțenie, de alta, Păunescu se confrunta - n-o să credeți în vecii-vecilor! - pe teme de canon ortodox. îți venea să scuipi în sân din zece în zece secunde, incapabil să înțelegi ce s-a întâmplat cu lumea: va să zică, adulatorul Anticristului
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
pe un spațiu vid (devalorizat) în care înfloresc succedaneele elementelor vitale abolite, artificiile care sînt conveniențele, mondenitatea, dandysmul. Monotonia, rutina, stereotipiile golului moral duc la un plictis greu de îndurat, la spleen-ul care nu poate fi învins, ci doar redus prin exacerbarea unor forme desubstanțiate, ale unor protocoluri și cutume proprii unei societăți, care, chiar dacă mai mult ori mai puțin eterogenă, tinde a se "aristocratiza" pentru a-și compensa, prin "distincție", carența de fond. O a doua sursă a Răului
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
tacîmul. Mizeria criticii literare În STEAUA (nr. 1), dl Horia Poenar își prefațează recenzia la două volume ale scriitorului clujean Marius Jucan de cîteva rînduri despre critica literară actuală: "Critica română contemporană cu greu poate purta într-adevăr acest nume. Redusă în general la insipide cronici de întîmpinare, prea puțin capabilă a produce texte cu relevanță teoretică sau istorică, aceasta se zbate de aproape un deceniu într-o zonă confuză, în întuneric tot mai apăsător, supus greșelii și repetiției obsedante a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]