311 matches
-
tinere din anii ’70-’80 și a inspirat nenumărate experimente care au redus treptat arta la cele mai mărunte gesturi, glorificând până la urmă comportamentul banal de fiecare zi. Inevitabil, acesta a devenit curentul la modă, numit minimalism, cu impulsul spre reductiv. One-man show-urile câștigau popularitate În dans, muzică, până și În teatru. La modă era acum „expresia personală“, cu dezvăluirea fanteziilor private În public până la exagerare, cu exprimarea liberă a fricii și a capriciilor individuale, orice nevroză personală putând fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și provoacă adesea reacții destul de aprinse. În conformitate cu mentalitățile contemporane, Îmblânzirea scorpiei a fost văzută adesea ca o „bătălie a sexelor“, În care titlul de Învingător e atribuit când unui sex, când celuilalt, În funcție de „orientarea“ arbitrului de serviciu. Cei ce simplifică reductiv consideră că femeia Îndărătnică, „scorpia“, e Îmblânzită de bărbatul macho, Petrucchio, iar monologul final al lui Kate marchează supunerea ei În fața lui. De la Mary Pickford Încoace a Început o nouă tradiție de interpretare, după ce aceasta a jucat-o pe Kate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
drum analitic distinct și novator în interpretarea poemului eminescian, ea însăși caracterizându-și cercetarea într-o paradigmă programatică, astfel: "Demersul de față propune argumentarea unei noi înțelegeri a sensului profund al poemului, în locul tezei sensului alegoric al geniului neînțeles, teză reductivă și denaturatoare, care printr-o lungă istorie era și este încă obstinat guvernatoare a receptării și interpretării celebrului poem". ÎN CONTEXT UNIVERSAL Iustin Tambozi * Dumitru Garofil * Lefterie Naum * Dumitru Copilu-Copilin EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu atenție poate constitui un exercițiu de educație deopotrivă literară, spirituală și civică. CAPITOLUL II O POETICĂ A DEVENIRII Ca orice altă autobiografie, textul lui Paisie Velicikovski invită la o hermeneutică pe mai multe nivele: tematologică, structurală, ierarhic relațională, lexematică, reductivă dar și amplificatoare. Dat fiind faptul că viața sa a fost practic un pelerinaj continuu, care oferă încă din amintirile primilor ani de existență o galerie impresionantă de tablouri și portrete, s-a considerat că o hermeneutică preponderent tematologică ar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
demers hermeneutic dedicat textului „Autobiografiei” lui Paisie Velicikovski. În studiul proiectat s-a considerat că metoda hermeneuticii tematologice trebuie să constituie firul conducător al analizei, în timp ce în subsidiar s-a realizat de fiecare dată, aproape fără excepție, și o hermeneutică reductivă, a textului pentru text, pe toate palierele posibile de exegeză: lexicală, structurală, relațional-ierarhică. În ultimă etapă a analizei, s-a apelat și la metoda hermeneuticii amplificatoare, în sensul confruntării scenariului de text cu datele istorico-biografice, verificabile din alte surse, pentru
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
oxidative a evoluției stă, paradoxal, ceea ce ar trebui să confere stabilitate, anume relația dintre producători și consumatori din cadrul acelei asociații de organisme numită biocenoză, mai intuitiv, relația dintre plantă și animal. Anume, planta realizează, pe baza energiei solare, o transformare reductivă a bioxidului de carbon În glucoză, eliberând oxigen, iar animalul opune o transformare oxidativă a glucozei În bioxid de carbon, recuperând energia pe care altminteri n’ar putea-o primi direct de la Soare, și consumând oxigenul eliberat de plante. La
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
carbon, recuperând energia pe care altminteri n’ar putea-o primi direct de la Soare, și consumând oxigenul eliberat de plante. La prima vedere, este vorba de un circuit Închis de substanță, doar energia având un circuit deschis. Ca urmare, procesul reductiv din plantă ar trebui să egaleze pe cel oxidativ din animal, deci nivelul redox al mediului să rămână constant. Asta pentru că, În mod ideal, toată biomasa produsă este consumată, mai curând sau mai târziu, de animalul veșnic flămând. Numai că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru a-și crea condiții optime de viață, să acționeze asupra unei anumite părți din mediu, care am putea spune că face parte din planta Însăși. Influența pe care o exercită planta la acest nivel se manifestă ca un proces reductiv, pentru că atunci când planta a apărut, mediul era, Într’adevăr, mai puțin oxidat decât astăzi. Acest efect a putut fi evidențiat experimental atât la plantele perene, cât și la cele anuale. Dacă facem un bilanț, din punct de vedere redox, vedem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a putut fi evidențiat experimental atât la plantele perene, cât și la cele anuale. Dacă facem un bilanț, din punct de vedere redox, vedem că animalul nu influențează mediul, urmărind un scop, dar planta o face, și anume În sens reductiv, fapt ce ar putea fi o minunată metodă de a contracara evoluția spre oxidant a mediului, deci conservarea lui. Numai că aceasta se Întâmplă numai vara, iar mediul va reveni curând la starea dinaintea activității vitale a plantei. Dovadă că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asta, mi-am batut capul cu o plantă anuală, ierboasă, anume macul; și el a reușit reducerea potențialului redox al solului, chiar dacă nu În aceeași măsură. Poate voi avea ocazia să detaliez acest clasament; acum Însă amintesc doar că acțiunea reductivă a plantei asupra mediului este cu atât mai intensă cu cât planta e mai evoluată. Banal, nu? Punând cap la cap aceste date, mi-am adus aminte și de numeroasele experimente când am testat reacția plantelor la diferite substanțe chimice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
concentrației de oxigen a alternat cu minimalizarea ei; cu alte cuvinte, oxidarea mediului a alternat cu reducerea acestuia. Astfel primul maxim, de acum 450 milioane de ani, oxidativ, este rezultatul apariției plantelor pluricelulare terestre; el este urmat de un minim, reductiv, acum 370 milioane de ani, ce coincide cu apariția peștilor și amfibienilor. Urmează un al doilea maxim, mai amplu, În concentrația oxigenului, acum 330 milioane de ani, rezultatul dezvoltării luxuriante a vegetației În carbonifer, dar care induce dispariția trilobiților, stăpânii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie, făceau ca radiația calorică reziduală a Pământului să fie nulă sau neglijabilă. O astfel de stare e tipică pentru planeta Jupiter, acoperită de o atmosferă densă de amoniac, metan și gheață. Dacă Viața n’ar fi apărut, procesul reductiv s’ar fi blocat curând, iar atmosfera ar fi Încetat să mai fie absorbantă pentru radiația de lungime de undă mică, pentru că un mediu reducător nu poate interacționa cu o radiație de asemenea reducătoare. Ca și Jupiter, Pământul ar fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sinonim cu depoluarea. Dar nucul oferă o șansă și celorlalte plante, mai ales În perioada sa de odihnă, după cum se știe destul de Îndelungată, până primăvara târziu. Anume, frunzele sale conțin iod, un oxidant care, eliberat prin descompunerea acestora, neutralizează efectul reductiv al juglonei, mai ales că aceasta nu este sintetizată În timpul repausului. Astfel Încât, alte plante, inhibate În mod obișnuit de solul prea reducător, datorat juglonei, se pot dezvolta acum, până se trezește nucul. Mai mult, ce s’ar Întâmpla dacă juglona
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
plus... Și, legat de toate aceste calități, mi-aș permite o remarcă: poate chiar constatarea empirică a rolului benefic al nucului l’a pus În poziția privilegiată pe care o deține În tradiția poporului nostru. Amintind că nucul exercită efectul reductiv cel mai puternic observat de mine, dau loc concluziei firești că plantele se diferențiază nu numai prin condițiile pe care le cer mediului, lucru pe care l’am exploatat În capitolul anterior, dar și prin influența pe care o exercită
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care le cer mediului, lucru pe care l’am exploatat În capitolul anterior, dar și prin influența pe care o exercită asupra acestuia; e vorba totuși de o relație biunivocă Între organism și mediu. Mai precis, efectul asupra mediului, Întotdeauna reductiv la plante, devine tot mai puternic pe măsură ce planta e mai evoluată. E și aceasta o perfecționare, menită a-i asigura o supraviețuire, ca specie, mai Îndelungată, pentru că În condițiile În care mediul se oxidează, Încet dar sigur, planta poate opune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devine tot mai puternic pe măsură ce planta e mai evoluată. E și aceasta o perfecționare, menită a-i asigura o supraviețuire, ca specie, mai Îndelungată, pentru că În condițiile În care mediul se oxidează, Încet dar sigur, planta poate opune o acțiune reductivă, deci compensatoare, tot mai puternică. Și, cu această afirmație Îmi Îndeplinesc datoria pe care mi-am asumat-o În capitolul anterior: anume, de ce speciile vechi, neevoluate, au preferat să se adapteze la oxidarea mediului retrăgându-se În zone reci, condiție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adapteze la oxidarea mediului retrăgându-se În zone reci, condiție În care metabolismul lor are nevoie de medii oxidante, decât să Încerce reducerea mediului: eficiența acestei acțiuni, adică a reducerii, e minimă la plantele inferioare. Dimpotrivă, plantele evoluate, cu acțiune reductivă pronunțată, pot acoperi areale mult mai vaste. Nucul face parte dintre acestea, iar arealul său e pe potrivă. Adică nucul, care se găsește și astăzi În stare sălbatică În Balcani, Afganistan și Asia Centrală, deci o specie de proveniență sudică (aproximativ
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să ne reamintim cum influențează temperatura asupra cerințelor redox de mediu. Anume, cu cât temperatura crește, planta Își dorește un mediu mai reducător; nucul realizează aceasta, la limita sudică a arealului său, tocmai prin secreția juglonei, adică prin acțiunea sa reductivă asupra solului. Dimpotrivă, scăderea temperaturii determină planta să-și dorească un mediu mai oxidant, adică exact ceea ce mediul ambiental Îi oferă În mod obișnuit; acum, nucul nu face altceva decât săși limiteze producția juglonei, de altfel consumatoare de energie metabolică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de proveniență sudică. La stadiul În care se află cunoașterea mea, n’aș găsi nucului decât un singur rival; rival, În sensul pozitiv al competiției, pentru că ei se Împacă chiar foarte bine: vița de vie. Și ea are un efect reductiv asupra solului care, chiar dacă e mai slab, este totuși În mod evident mai Însemnat decât al altor plante. Ca și nucul, e o specie sudică dar care, prin același mecanism, și-a cucerit un areal larg. Apropierea efectului reductiv al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
efect reductiv asupra solului care, chiar dacă e mai slab, este totuși În mod evident mai Însemnat decât al altor plante. Ca și nucul, e o specie sudică dar care, prin același mecanism, și-a cucerit un areal larg. Apropierea efectului reductiv al nucului și viței de vie Îi face să fie prieteni. Și așa se desacralizează frumoasa imagine a viei românești străjuită de nuci. Și nimic nu-i mai bun decât o ulcică de vin și câțiva mieji de nucă. “Radiosfera
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
medii cu calități reducătoare, adică ceea ce natura nu prea le oferă; ca urmare, viteza de descompunere este redusă. Dar, plantele ce populează această zonă, ca plante vechi, puțin evoluate, au, așa cum am demonstrat Într’un capitol anterior, un efect, evident reductiv, foarte slab, ceea ce nu pune probleme deosebite microorganismelor. Prin urmare, solul este menținut În starea sa normală, permițând o vegetație continuă a plantelor. Urmare a modului particular de refacere a solului, permanent cu viteză scăzută În nord, sezonier, adică iarna
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de poluare a mediului, și avea același caracter ca mereu de aici Încolo, anume acela oxidativ. Exista și un partener, În ghilimele autotrof, numai că el nu era un organism, astfel Încât să se poată vorbi și de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de o biocenoză. Procesele reductive abiotice, de care am vorbit mai Înainte, puteau produce substanța reducătoare necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi permis acum să fac o paralelă. Tot un proces liniar este și tehnologia, de care am discutat În capitolele anterioare. Ambele procese
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
necesară acestor heterotrofe, dar nu puteau depolua, adică produce din deșeurile heterotrofelor substanța reducătoare. Astfel Încât, deșeurile se acumulau. Asta, deși acele procese erau totuși reductive, adică ceea ce trebuia pentru depoluare. Pentru depoluare era nevoie de un organism, evident cu acțiune reductivă. Fie-mi permis acum să fac o paralelă. Tot un proces liniar este și tehnologia, de care am discutat În capitolele anterioare. Ambele procese liniare, tehnologia și lanțul trofic heterotrof din zorii Vieții, au un caracter comun: produc deșeuri și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
substanței, adică s’a creat o biocenoză. O biocenoză extrem de simplă, adică un cerc nu prea larg, dar cerc. Asta a permis supraviețuirea sau, mai bine zis, continuarea Vieții și deci a evoluției. Pentru că organismele fotosintetizante, adică autotrofe, realizează procese reductive Într’adevăr depoluante, adică pot produce substanță reducătoare nutritivă din deșeurile heterotrofelor. În fața Vieții stătea acum perfecționarea acestei achiziții evolutive, pentru a-i asigura o bună adaptabilitate. Și asta s’a făcut pe două căi. Prima cale a fost lărgirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]