1,560 matches
-
apărută la Carol Müller), un portret al autorului, din care se-nțelege că "a murit subit în iunie 1904, lăsînd neterminate o mulțime de lucrări, între cari o monumentală istorie a câtorva orașe din țară." Să fie vorba de-o reeditare de prin 1907? Se poate. Oricum, fișa biografică întocmită lui Gion, ce ne orientează spre-o asemenea ipoteză, îl arată ca pe-un aproape șef de cenaclu, care primea în casa lui de pe strada Lucaci pe Hasdeu, Grigorescu, Tocilescu, Aristitza
De (orice) buzunar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10556_a_11881]
-
în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi, îți dă impresia întîlnirii (norocoase...) c-un coșar. Tuciurie și subțirică, cu niște zdrențe atîrnîndu-i prin margini. (De fapt, nici reeditarea de la editura Vinea, dacă mă uit bine la ea, deși multișor mai nouă, doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile începutului de tranziție!). Paradisul suspinelor e un roman refuzat, un poem în proză ale cărui bîrne de
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
revistei „Mișcarea literară” de la Bistrița și conducerea editurii Dacia, respectiv directorul Ion Vădan, care a lansat aici, în premieră, programul ei de viitor: seria editorială „Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
necesară intrase pe mâini bune. După ce fusese strălucit ilustrată de Șerban Cioculescu și Z. Ornea, era greu de făcut o alegere mai bună. Iată, însă, că, sub presiunea ,pieței", Ion Simuț a ajuns să scrie un fel de cronică a reeditărilor, și nu a edițiilor critice propriu-zise. Nu pentru că i-ar fi scăzut interesul, ci pentru că, pur și simplu, editurile nu publică așa ceva. Merg mai departe și spun: editurile nu publică ediții critice ale autorilor români nu din mercantilism și din
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
unei prime scrieri de referință în domeniu, elaborată în condiții riscante, la finalul "epocii de aur", potrivit căruia "valorificarea moștenirii culturale" s-a operat în trei moduri: prin tăcerea totală sau blamul la adresa a foarte numeroși scriitori și intelectuali, prin reeditarea selectivă, după criterii sui generis, și prin deformarea sensului operelor, trecute prin grila interpretării oficiale. Iată doar cîteva nume din foarte extinsul index, în două volume, Publicații interzise: Eliade Rădulescu, Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Octavian Goga, Mihail Dragomirescu
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
avut loc luni, 15 septembrie, domnul prefect Horia Ciocârlie ne-a spus că, în cel mai scurt timp după încheierea Festivalului Bănățenilor de Pretutindeni, se va analiza modul de desfășurare a seriei de acțiuni și se va stabili modalitatea de reeditare a acestei manifestări de suflet a bănățenilor. Pe baza concluziilor ce se vor trage, se va propune formula cea mai potrivită pentru viitoarele ediții ale festivalului, propuneri ce vor fi cât mai urgent prezentate pe Internet. În ceea ce privește noul an școlar
Agenda2003-38-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281473_a_282802]
-
II-VIII, din dispozițiile Ministerului Educației și Cercetării, manualele au fost comandate în proporție de 10-35%, în rest urmând să se folosească manuale din anii precedenți. Conform reglementărilor în vigoare, durata de viață a unui manual este de 4 ani, iar reeditările sunt de 10% în primul an, ajungând la 35% în ultimul an. Unele probleme există la clasa a V-a, unde manualele nu au fost înlocuite în totalitate, deși manualele au deja 4 ani și ar fi trebuit să iasă
Agenda2003-24-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281119_a_282448]
-
ținut prizonier câteva zile aici, în cetate. Legendele despre Vlad Țepeș au devenit sub pana lui Bram Stocker o carte „cu vampiri și strigoi care au murit și sunt, totuși, în viață“, cunoscând repede o răspândire universală, nu doar prin reeditarea a sute de ediții ale romanului, ci și prin transpuneri teatrale și cinematografice (primul actor care l-a interpretat pe Dracula în film a fost Bela Lugosi, născut la Lugoj, Timiș). În biografia eroului lui Stocker, ca și în cazul
Agenda2004-5-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282023_a_283352]
-
manuale prin încheierea contractelor de retipăriri pentru completare de tiraj, la clasele III - VIII; achiziția de manuale prin licitații, la clasele I, a II-a, a IX-a și a X-a. În premieră, în acest an, se va asigura reeditarea tuturor manualelor pentru toate clasele, în ideea de a înlocui manualele lipsă sau pe cele degradate. Vor fi retipărite 370 de titluri, însumând peste 3 milioane de exemplare. În momentul de față au fost încheiate contracte pentru 93% din numărul
Agenda2004-16-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282323_a_283652]
-
Józsi Jenő. Autorul (1888-1969), reprezentant de seamă al literaturii maghiare moderne, a fost pentru scurt timp ajutor de notar în comuna timișeană Țipari. Povestea alegorică a văzut lumina tiparului în anul 1937, după care romanul a cunoscut o serie de reeditări. Textul dramatizat a fost îngrijit de Fekete Réka. Coregrafia spectacolului a fost elaborată de Várkonyi Judit. Textele cântecelor din spectacol au fost compuse pe versuri de poeții Heltai Jenő, Szép Ernő, Gyurkovics Tibor și Fehér Sándor de compozitorul Hencz József
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
noștri s-au constituit în grupuri de interese, lăudându-se reciproc și se întrec cum să ia mai mulți bani de la bugetul de stat pe programe, care nu sunt valabile azi, ce să mai vorbim de viitor. Bani folosiți pentru reeditarea unor cărți scrise în timpul regimului trecut și cu mentalitatea impusă de propaganda comunistă. Iată cum pregătesc intelectualii noștri tineretul de mâine. Bineînțeles sunt și excepții. Mă refer la grupul din jurul „Editurii Humanitas”. Dar avem și noi intelectuali, chiar dacă nu la
Destine Contemporane Convorbire cu scriitorul Al. Florin Țene Președintele "Ligii Scriitorilor" din România. In: Editura Destine Literare by Elisabeta Iosif () [Corola-journal/Journalistic/85_a_464]
-
Doboș. Cea mai bine vândută e „Copiii Dunei“, urmată de „Ereticii Dunei“, „Mântuitorul Dunei“, „Împăratul - zeu al Dunei“, „Canonicatul Dunei“, publicate în mai și iunie 2003, pentru ca al șaselea loc să fie deja ocupat de regretata scriitoare Rodica Ojog-Brașoveanu, cu reeditarea din mai 2004 a cărții „Vulturul dincolo de cornul lunii“, apărută în colecția Ora H a Editurii Nemira. Pe poziția imediat următoare se află o carte a aceleiași autoare, „Letopisețul de argint“, iar al optulea loc în top dă câștig de
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
la vizionarea ilegală a programului TV HBO, pentru fiecare abonat legal existând patru pirați. Cel mai mare succes literar în România a fost tot o piraterie: cele 100 de exemplare vândute din romanul „Cămașa lui Hristos“ au fost urmate de reeditări neautorizate. Conform datelor furnizate de Direcția de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog, pagubele virtuale din 2003 au depășit o jumătate de milion de dolari. Peste 90% din vânzările unei trupe muzicale sunt ilegale, adică piratate. În cazul textilelor, încălțămintei
Agenda2004-33-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282752_a_284081]
-
de ani scurși de la înființarea Cenaclului de satiră și umor Ridendo din Timișoara. Aniversarea gândită de prof. Pavel Dehelean, directorul C.C.M. , va cuprinde și un recital cu public, la Sala Lira, cu participarea Ansamblului Folcloric „Timișul“, și va însemna și reeditarea lucrării „Epigramiști din Banat“. Fondat în 3 octombrie 1969, Cenaclul Ridendo activează fără întrerupere de 35 de ani, printre membrii săi numărându-se, la secțiunea grafică satirică, personalități precum Ștefan Popa Popa’s, caricaturist de faimă mondială, NERO (Neboișa Rosici
Agenda2004-37-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282860_a_284189]
-
Ovid Densusianu 2). În privința articolelor mele din ,revistele culturale de odinioară", am impresia că aproape tot ce mi s-a părut, atunci, valabil a fost retipărit în volumele de eseuri... În orice caz, nu trebuie să ne facem iluzii în ce privește reeditarea acestor volume din tinerețe. Și un detaliu, pșențtșruț mine, greu de înțeles (deși e savuros...): cum ai putut aprecia producția mea eseistică, fiind elevul lui G. Călinescu? Acest fabulos enciclopedist, pe care eu îl admiram încă de la Viața lui Eminescu
Noi contribuții la bibliografia lui Mircea Eliade by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/10788_a_12113]
-
finala Campionatului Mondial masculin, între 9-13 iulie, la Tripoli. Pase scurte l În ziua de 13 august, la festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de Vară de la Atena, delegațiile sportive ale Coreei de Sud și Coreei de Nord vor defila împreună, într-o reeditare a gestului de la întrecerile olimpice de la Sydney de acum patru ani l Înotătorul francez Joe Seeten a stabilit un nou record de traversare a Canalului Mânecii, acoperind distanța dintre Dover și Calais (35 km) în 2: 02,49 ore l Deținătorul
Agenda2004-28-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282640_a_283969]
-
Naționalism? Libertatea de a ucide (reeditat, sub titlul Personalitatea. Drepturile ei în arta și viața, în 1922, cu o prefață de C. Rădulescu-Motru), în care polemiza acerb cu ideile xenofobe ale lui A.C. Cuza, din Naționalitatea în arta (1908, cu reeditări, prevăzute cu adăugiri, în 1915 și 1927). Pe linia lui H. St. Chamberlain, profesorul universitar ieșean susținea că: "Artă nu poate să existe decît că arta națională" și că naționalitatea ar fi "puterea creatoare a culturii umane", trăgînd concluzia că
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
impactul din 1990. Pînă și bestsellerul lui Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, dacă ar apărea acum pe piața de carte cu un al șaselea volum, nu ar mai avea forță de bumerang din 1990-1995. Sînt curioasă dacă reeditarea de către Humanitas a valoroasei cărți va avea efectul scontat. Avînd în vedere cele cîteva sute de cărți de acest gen (care au apărut după căderea comunismului) s-a vorbit, la un moment dat de un fel de blazare a cititorului
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
cei de dinaintea noastră. Noi ne-am trezit la o viață literară pe cale de a se normaliză sub semnul revenirii lui Călinescu: în publicistica literară, prin rubrică din Contemporanul (am debutat în 1962 alături de el!), în român și în critică, prin reeditări. El a devenit repede pentru noi un exemplu de libertate a expresiei și a gîndirii, într-o epocă încă stăpînita de limbă de lemn și de ideile primite ale ideologiei comuniste. Istoria lui (în fapt, interzisă!) ne oferea scară de
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
trecut, comentînd "bătălia" din jurul lui Eminescu provocată de cîteva comentarii din Dilemă și România literară, îmi exprimăm convingerea că nu-l sărbătorim că lumea pe poet doar prin evocări pioase la aniversări. În orice cultură serioasă, aniversările devin prilejuri de reeditare și de bilanț critic. La noi, dincolo de fotografia poetului pusă pe foaia de coperta a revistelor literare de la mijlocul lui ianuarie și, respectiv, iunie, nu mai e mare lucru. Articolele de pe spatele fotografiei, dacă pot spune așa, sînt lăcrimoase și
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
Nu numai că marea noutate adusă de opera lui Nichita Stănescu față de literatura de dinainte e discutabilă (cred mai degrabă că e vorba de noutate în raport cu o cultură amnezică și autistă cum era cea românească din primele decenii postbelice), dar reeditarea unei astfel de poziții critice astăzi îl pune pe Alex. Ștefănescu în conflict cu o întreagă literatură scrisă la noi din 1986 încoace. Fie că acceptăm sau nu realitatea fenomenului și utilitatea termenilor "postmodern/postmodernitate", nu se poate ocoli o
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
o face neapărat orgolios, ci ca un fel de ademenire a muzei criticii (dacă există așa ceva) numai pentru sine. În fine, spiritul polemic este pentru Alex. Ștefănescu un semn al devotamentului față de literatură, sau cel puțin așa era în 1980. Reeditarea unor pasaje sau a unor texte întregi nu pare interzisă, iar cititorul nu trebuie să fie niciodată surmenat. Avînd în minte un asemenea cod, alta devine atitudinea cititorului deopotrivă față de exuberanța stilistică a cronicarului ca și față de reeditarea fără prejudecăți
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
în 1980. Reeditarea unor pasaje sau a unor texte întregi nu pare interzisă, iar cititorul nu trebuie să fie niciodată surmenat. Avînd în minte un asemenea cod, alta devine atitudinea cititorului deopotrivă față de exuberanța stilistică a cronicarului ca și față de reeditarea fără prejudecăți a criticului-antologator. Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mîini, Antologie, studiu introductiv și bibliografie de Alex. Ștefănescu, Editura Mașina de scris, 1999, 335 p., f. p.
Carte în doi: Nichita Stănescu și Alex. Ștefănescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17262_a_18587]
-
C. Rogozanu În 1970 apărea cartea lui I. Negoițescu despre E. Lovinescu, una din monografiile importante dedicate marelui critic. După aproape treizeci de ani Editura Paralela 45 ne oferă o binevenită reeditare. Pe lângă textul propriu-zis apar două addende în care sunt incluse pagini despre Lovinescu din alte cărți ale lui I. Negoițescu (Ora oglinzilor, Istoria literaturii române etc.). Volumul se încheie cu un articol din 1943 despre criticul Școlii de la Sibiu scris
O reeditare binevenită by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17296_a_18621]
-
în ciuda lungii sale înălțimi aproape descărnate. S-a voit (parțial a și fost!) memorialist, publicînd, în 1973, odată cu placheta Ștergar românesc, volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului despre unii
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]