241 matches
-
a fost carte centrală și a ajutat, efectiv, În primul rând pe «infractorii intelectuali». De acolo s-a Învățat tehnica autocriticii tradusă, În mod imperfect, cu termenul spovedanie, termen cu mireasmă clericală”40. Deși este evident că mărturisitorul nu se reeducă de bunăvoie, ci poate chiar dorește să Își păcălească reeducatorii, totuși discursul său e unul procomunist, fiind legat și de faptul că Pandrea era și rămăsese un gânditor de stânga. De aceea, el vede În reeducarea de la Aiud o „umanizare
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
niciodată și afirmă, dimpotrivă, că ea constă numai din simple «tulburări deviante» fără nici o legătură între ele” - o concepție excesiv de simplistă, care a oferit totuși o rețetă în mod tradițional atractivă pentru americani: „Zdrobește inamicul, obligă-l să capituleze necondiționat, reeducă-l cu metodele țărilor democratice, iubitoare de pace; iar democrația fiind instaurată pretutindeni, pacea și bunăvoința dintre națiuni va fi asigurată”. În locul acestui sfat, despre care Morgenthau susținea că a fost aplicat eronat atât în cursul celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
importantă instituție de pedeapsă, așa cum Antichitatea a impus munca sclavilor, iar feudalismul supliciile, pedepsele corporale. Încă de la nașterea ei, închisoarea a fost supusă la numeroase critici multe din ele prezentate în lucrarea de față. De la teoriile privind inutilitatea ei (nu reeducă, nu individualizează pedepsele, dezvoltă o cultură inutilă, e nerentabilă, nu diminuează sentimentele de insecuritate ale populației, nu reduce rata criminalității etc.) s-a trecut rapid la cele privind nocivitatea instituției carcerale (creează delincvență și sporește recidiva, devenind adevărată "universitate a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai bine În mediul Înconjurător și să relaționeze mai bine cu ceilalți oameni. S-a dovedit, de asemenea, că exercițiile fizice intense au dus la diminuarea agresivității și autoagresivității, a autostimulării, a comportamentului hiperkinetic și a stereotipiilor la copiii autiști. Reeducând aceste elemente, copilul se va putea Încadra mai bine În mediul social Înconjurător. La copiii autiști dezvoltarea motricității are o importanță majoră, prin aceea că este implicată În deprinderile motorii și apoi În deprinderile de muncă, absolut necesare unui copil
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
în regimul de democrație populară; 2. cei care prin faptele lor primejduiesc regimul de democrație populară, cei care defăimează puterea în stat și organele sale, dacă aceste fapte nu constituie infracțiuni; 3. condamnații care, la ispășirea pedepselor, nu au fost reeducați. La 3 Aprilie 1950 articolului 1 i s-au adus completări prin ordinul Cabinetului MAI Nr.100. Conform acestui ordin trebuiau internați și următoarele persoane: cetățenii care lansează sau răspândesc zvonuri alarmiste și ascultă posturi de radio străine (considerate imperialiste
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
informații, sentimente, atitudini, aptitudini s.a.m.d. ; este drept cert că obținerea acestor informații, pe cale vizuală pot contura alcătuirea unui model de comportament uman. Și aici vorbim despre acele structuri fundamentale: mentală și senzorială prin care se poate citi, înțelege, reeduca, orienta, percepția artistică/artistul, respectiv structura fundamentală a receptorului/ spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar de forme cunoscute și inventate funcție de structura personală fiecărui
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
creată, în cadrul CEKA, Direcția lagărelor de muncă forțată. Se disting atunci „dușmanii revoluției” - diverse categorii sociale: preoți, „chiaburi”, ofițeri, „burghezi” etc. -, care trebuie izolați, și infractorii de drept comun, victime ale societății țariste și „socialmente apropiați de putere”, care trebuie reeducați prin muncă. Primele lagăre sunt înființate într-un mod întrucâtva haotic. într-un loc, regulamentul este aplicat, iar condițiile de detenție sunt acceptabile. în altul, domnește violența fără limite - torturi, „lichidări”, violuri etc. Aceste lagăre contribuie la ansamblul dispozitivului de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
arestat și torturat de Securitate, adeseori fiind internat și în spitale psihiatrice. Protestând constant împotriva nerespectării drepturilor omului în România, ploieșteanul Vasile Paraschiv a devenit extrem de iritant pentru regimul comunist care, cu toate eforturile sale, nu a izbutit să-l reeduce. Curajul și obstinația, ambele ieșite din comun, au făcut, poate, ca inclusiv pentru cei care îl admirau (în secret sau fățiș), Vasile Paraschiv să pară un „nebun”. Dar „nebunia” sa, dacă a fost vreuna, a constat doar în impetuozitatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
durerii, a tulburărilor trofice și a redorilor articulare. Evaluarea în timp a evoluției unei leziuni traumatice a nervilor periferici se realizează prin bilanțuri repetate ale celor trei funcții pe care le îndeplinesc nervii periferici: motoare, senzitivă și vegetativă. REEDUCARE (de la reeduca < fr. rééduquer) - Ansamblu de mijloace, metode și tehnici terapeutice (medicale, psihologice, pedagogice) folosite cu scopul de a recupera anumite capacități motoare și psihice, de a optimiza comportamente adaptative; proces sistematic de educare și compensare, de înlăturare a unei educații și
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cea de-a doua mișcare, pentru ca, treptat, să execute programul numai cu mișcări active. În timpul efectuării programului, se va urmări dacă apar fenomene de necoordonare și de executare incorectă a fiecărei mișcări; d) stațiunea bipedă și mersul - aceste funcții sunt reeducate numai în condițiile în care nu mai există spasm muscular și necoordonarea mișcării. Pacientul va fi ridicat și, treptat, va fi învățat să meargă, chiar în condițiile în care nu toți mușchii membrelor inferioare și-au revenit, cu condiția ca
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Tulburările de vedere vor fi corectate prin portul ochelarilor, dar numai după ce copilul a dobândit autonomia de deplasare, evitând pericolul de a cădea. Tulburările auditive sunt puse în evidență prin audiogramă, ceea ce va permite unele acțiuni reeducative. Simțul tactil se reeducă prin obișnuirea copilului de a face diferențe între calitățile diferitelor suprafețe (moale, tare, aspru, cald și rece, neted și neregulat), acțiuni pe care kinetoterapeutul trebuie să le cuprindă în planul de activitate. Reeducarea gnozică are ca punct de plecare cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
adiacente, închisoarea păstra aerul lăcașurilor de cult ale meleagurilor românești. Devenită închisoare pentru delincvenți de drept comun după primul război mondial, era supapa de siguranță în cazul aglomerării cu deținuți a penitenciarului din Ploiești. Aici hotărâseră evreii, Nicolski et comp., să reeduce tinerii minori (elevii arestați în timpul și după manifestațiile din toată țara sub guvermul Rădescu - ultimul pion sacrificat în jocul dintre Rooswelt și Stalin). Începutul „reeducării” la Târgșor Directorul și subdirectorul au organizat ședințe formale în care câte unul din elevii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și fusese arestat în avalanșa acelor ani. Fiind transferat dintr-o securitate în alta și dintr-un penitenciar în altul, de-a lungul anchetelor, nu ajunsese la Pitești în timp optim și a fost adus acum la Gherla, să fie reeducat. Constantin Pascu era însă un tânăr credincios, cu caracter de granit. A fost schingiuit rău într-o cameră specială, n-a vorbit nimic și-i înfruntase categoric pe torționari. Când a fost adus în camera 99 nu l-am identificat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
etc. Dacă evoluția a fost relativ lentă pe parcursul primului an de terapie, am putut constata o evoluție neașteptat de bună pe durata celui de-al doilea an. Progresele vizibile au fost în planul adaptării și integrării în grupul de copii, reeducându-se și chiar dispărând unele efecte ale sindromului de instituționalizare, precum și în ceea ce privește recuperarea retardului de limbaj și a corectării pronunției defectuoase. Uneori mai apar: pronunțarea defectuoasă la nivel de cuvânt, construcții lexicale incorecte sau incomplete, dar manifestă preocupări reale pentru
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
p-ormă urmau discuții... Și ăștia mai mari puneau întrebări... Și sigur că apărea problema Basarabiei și altele legate de ruși, și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa în continuare în spirit anticomunist... Când am ajuns eu grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
acasă, și la 1 octombrie 1958 m-au arestat din nou... Pe ce motiv v-au rearestat? Păi între timp au apărut mai multe lucruri... După acuzele care ni s-au adus: că noi în închisoare am refuzat să ne reeducăm, că după ce am ieșit afară am continuat să fim elemente reacționare, că pe unde eram ne purtam în așa fel încât să ieșim în evidență, ca să fim luați în seamă, să influențăm și pe alții în atitudine... Și, sincer să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sau o mamă pentru un copil! E, asta a făcut-o soția directorului. Dar n-a durat decât vreo lună, două, că dup-aia și directorul o fost schimbat, pentru că l-au mirosit, și informația asta n-o plecat de la reeducați sau de la deținuții de-acolo, de la elevi, ci o plecat de la careva dintre gardieni... Eu doar bănuiesc, nu știu sigur să zic... Ați putea sa-i faceți un portret lui Moș Dumitrache? Dumitrache, care s-o ocupat cu noi, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ne-am ales 22 de elevi... care am respins reeducarea. C-am avut și noi turnătorii noștri, să știți. Dar și noi ne manifestam public: Nu vrem reeducare, dom’ne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800 au fost așa... Cred că doar vreo 100 au acceptat reeducarea. Eu am zis: Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme... Noi am refuzat. Ne-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
reeducare, dom’ne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800 au fost așa... Cred că doar vreo 100 au acceptat reeducarea. Eu am zis: Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme... Noi am refuzat. Ne-am gândit că ne facem pedeapsa și ne vom elibera. Cine mai erau printre aceștia 22? Cine erau? Erau elevi din toată țara aleși cam pe sprânceană... M-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mi se pare că Ionescu a povestit romanul lui Fadeev, Tânără gardă. Pe urmă, mai înainte, în perioada de provocare, pe rând, au povestit multe romane. De exemplu, Dumas, Contele de Monte Cristo, Dostoievski, Frații Karamazov, și, după ce am fost reeducat, iarăși am luat pe aceasta temă... Cum am privit atuncea și cum privim acuma, cum analizăm, și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este intrebat despre demascare, incepe cu torturile. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
porția de la Țurcanu, încă în plus, pentru acest fapt n-a mai primit. A stat înapoi acolo în grupul „bandiților” și a continuat sistemul de demascare... Pe urmă, a primit și el mai departe bucățile de săpun și a fost reeducat. Acuma n-are nici un rost ca să povestesc mai departe, pentru că oamenii aceștia au fost un fel de... jertfe, no. Și el o fost un om slab ca alții, ca noi, ca mine, ca fiecare. Unde a ajuns pe urmă... asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fel de lucruri trebuiau să spună deținuții în demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea în care își blamau părinții, biserica, religia... asta era la ordinea zilei. Cam cât timp a durat până ați fost considerați reeducați? Destul de mult... 2-3 luni. Până prin aprilie 1950. Unde ați fost dus după ce au încetat bătăile la 4-spital? Nu mai știu... că atâtea camere erau acolo. Dar era o cameră în care am văzut cum s-a stins din viață Bogdanovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ce s-o-ntâmplat, că dacă nu, iară veniți aicea. Asta era o treabă cumplită... De acolo, cam prin iunie 1950, am fost dus la Gherla. Ne-au zis să avem grijă, că mergem acolo, și să căutăm să îi reeducăm pe bandiții de acolo, care erau muncitori. Cine v-a zis asta? Țurcanu. La Gherla cine conducea demascările în camerele în care ați stat? Era Bogos Constantin... Coca îi ziceau ăștia, tot moldovean, de prin Bacău. Păcat de el, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o găsit alții, mai curajoși și mai deschiși la minte, să ne spună prin ce-am trecut și care-i adevărul... Totuși, deasupra noastră plana teama că ajungem iară înapoi la Gherla sau în altă parte... Mai erau și alți reeducați pe acolo? Erau. De exemplu, Găbureac, sau Armeanu, de care v-am spus, Regman... Vă mai amintiți cum a fost momentul eliberării? Știați că urmează să fiți eliberați? Da, că înaintea noastră o plecat un alt lot... I-o strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că n-a’ făcut norma... Da’ dacă nu putea’ să o facă? Nu puteau! Uite, cum sunt eu acuma. Io nu mai pot să fac ce-am făcut... (râde - n.n.) Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat, și eu am spus: Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat! Bine că și pentru expresia asta am avut iar 14
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]