907 matches
-
limbaj/cod comun, se cunosc, se simt mai bine unul pe altul Rosenberg 2005: 123. 33 Vezi, din aceeași perspectivă, elementele structurale ale competenței comunicative după Neacșu 1990: 255, unde se vizează stăpânirea sistemului limbii, a structurii textelor, a domeniului referențial, a elementelor relaționale, situaționale, precum și a celor transformaționale și de transfer. 34 Continuând prima copilărie (perioada antepreșcolară: 1-3 ani) și anticipând cea de-a treia copilărie (perioada școlară mică: 6-10 ani) Șchiopu-Verza 1981: 32. În alte lucrări, prima copilărie se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
slujba finalității naturii. Dar ipoteza energetistă instituie două registre de resemnificare a ființei umane. Unul este construit prin postularea esenței energetice a personalității. După cum am spus, în acest plan sensurile conceptelor limitează un spațiu al umanului în care puterea lor referențială (de resemnificare a realității umane) apare diminuată; iar omul ca unitate existențială apare, folosind o metaforă a lui J. Monod, ca un nomad aflat la o margine de univers; ca o "ființare" copleșită de măreția universului, parafrazând o vorbă a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el rămâne, în istorie, ca un fel de "conștiință nefericită": știe, măcar din când în când, unde trebuie să ajungă, însă este doborât de satisfacțiile găsite în fel de fel de practici. Tocmai un asemenea model de umanitate are forță referențială, el se apropie de ceea-ce-este omul. Pentru Renouvier însă, acest "om" nu reprezintă decât o existență tranzitorie, decăzută din legea sa, disprețuitoare datorită ignoranței și practicării păcatului față de propria sa creație originară întru bine, justiție, fericire etc. Cum va arăta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În școală nu obligă și la activarea acestei relații. O poate avea creștinul ortodox, de pildă, dar nu și elevul ateu sau cel ce aparține altei confesiuni sau religii. Pentru acesta din urmă, icoana devine un obiect cultural, un element referențial al Învățării și culturalizării sale religioase. De ce să-i privăm pe toți de aceste posibilități? Apare riscul nașterii unui tăvălug al excluderii simbolurilor (și nu numai a lor) din spațiul public, comun. Dacă e să mergem pe această logică a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
marilor imperii, Egipt, Mesopotamia, era cunoscută moneda metalică cântărită, dar trocul continua să joace un rol important. Caracteristic trocului primitiv sau trocului fără conștiența valorii mărfurilor era faptul că participanții la schimb nu dețineau un etalon al schimbului, un sistem referențial, un punct de sprijin care va fi mai târziu valoarea. Din această cauză epoca este dominată de transferuri mari de valoare involuntare, între participanții la schimb. Această formă de troc este denumită de Marx "Trocul simplu"270, tocmai pentru a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
uneia sau alteia dintre funcții este o problemă falsă dacă vom ține cont că schimbul nemonetar (religios sau nu) a apărut cu mult timp înainte de anul 5000 î.Hr, când Marx plasează apariția valorii și a conștientizării valorii ca sistem referențial în procesul economic, ca bază a schimbului, a vieții economice și a vieții în general. Banii apar abia după apariția conceptului de valoare, atunci când omul începe să schimbe cantități inegale de bunuri, prețuindu-le în mod diferit, după criterii mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economia începe să scadă până în momentul în care această scădere începe să aibă valori negative 894. Tocmai pentru că există o multitudine de păreri în legătură cu delimitarea fazelor ciclului economic se impune să insistăm asupra delimitărilor acestora și asupra criteriilor, a spațiului referențial în funcție de care am procedat la aceste delimitări. Tot în încercarea de a defini recesiunea economică, Alex Berca 895 insistă asupra unei definiții dată de NBER896, care arată că în analiza acestui fenomen trebuie urmăriți mai mulți factori, printre care: șomajul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu lux de amănunte cum au ajuns să primească respectivele "monezi", în timp ce eu mă întrebam până unde poate merge primitivismul unor oameni. Deținerea și consumul "monedei" era un semn de distincție într-o lume invariabil construită greșit, fără un sistem referențial, o lume, așa cum spuneam, blazată și barbară, dar care, lucru unic în estul Europei, nu a răspuns în nici un fel la teroare. Aceasta era o lume abandonată, în care semne ale rafinamentului erau păstrarea în sufragerie a unei cutii de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de referință generate de firme similare. Dublarea producției într-un termen de cinci ani înseamnă o creștere de 15% anual, ceea ce nu este exagerat pentru o piață în creștere accelerată. Celelalte obiective traduc variații care par echilibrate într-un sistem referențial dat de valorile actuale, generate de practica economică sau așteptările individuale ale oamenilor. Flexibilitatea obiectivelor pare a fi asigurată de nivelul lor rezonabil. Există, în mod teoretic, o marjă în jurul valorilor alese care să nu creeze modificări semnificative de stare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
creștere a cotei proprii raportată la cea a celui mai promițător urmăritor sau a celui mai dinamic concurent. Pentru realizarea comparației, care constituie esența acestei tehnici de analiză, este necesar să se definească atât elementul de comparat, cât și sistemul referențial, adică elementul sau elementele cu care se compară. Se presupune că elementul de comparat este relativ ușor de definit și de cuantificat în vederea realizării benchmarkingului, datorită faptului că aparține mediului intern al organizației. Dacă benchmarkingul este de tip intern, atunci
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ar putea fi minore. Compararea între elemente interne la același moment implică un format similar al acestora, ceea ce nu creează dificultăți semnificative. Aceste probleme pot fi mai greu de rezolvat în cazul unui benchmarking istoric, pentru că forma dorită a elementului referențial ar putea să nu se mai realizeze sau să nu mai fie disponibilă. Odată cu trecerea timpului, progresul tehnic generează, în principiu, posibilități mai bune de măsurare și evaluare, precum și de stocare și gestionare a informațiilor de stare privind organizația. Comparația
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
schițele și momentele” cuprinse aici cu dedicație filo-caragialiană cultivă articularea nehotărâtă a unor forțe altfel foarte hotărâte, scrisori (pierdute) și nopți (furtunoase): O neputință, O fugă, O alee, Un tren, Un violoncel, Un lup ș.a. Pe de altă parte, cumulul referențial și mai ales frenezia asociativă formează un spațiu securizant, un fel de scut bibliografic și emoțional (Un tren, Cinema, Proust-ul din fiecare, Septuagenara). Un scut reprezintă referințele și asociativitatea în cea mai gravă dimensiune a scrisului/trăitului la acest
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
secole (investigația, selectivă, începe de la clasicii din secolul al XVII-lea și continuă cu Balzac, Flaubert, Lautréamont, Zola, Jarry, Proust, până la Sartre, Robbe-Grillet și grupul de la „Tel Quel”) către „poetizarea” ei, prin accentuarea progresivă a ponderii funcției poetice față de funcția referențială. Eseurile critice grupate în volumul Negru și alb (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor) trasează, de asemenea, sensul unei convingător susținute demonstrații: cea vizând dialectica tranziției, în diacronie, de la simbolul romantic la textul modern. Domeniul investigației este lărgit dincolo de fruntariile literaturii franceze
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
nu structural. Pe de altă parte, "începuturile emice" sînt acelea care sînt determinate intern și structural"389. Harweg citează începutul operei Das Gesetz de Thomas Mann ca exemplu de început narativ etic: "Nașterea lui a fost dezordonată". Potrivit lui Harweg, "nedeterminarea referențială" a unui început cum este acesta îi produce cititorului un anume "disconfort", care ar putea fi contracarat dacă ar fi precedat de o explicație precum "A fost odată ca niciodată un om...". Din punctul de vedere al naratologiei, nu se
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
particular. Se poate face distincția între două tipuri de validitate criterială: validitate concurențială care înseamnă compararea între metode sau instrumente care nu prea are aplicabilitate practică deoarece este greu de stabilit care instrument este valid și devine în acest fel referențial; validitate predictivă care se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa, în cazul sondajului de opinie politică, comportamentul de vot sau atitudinea față de o anumită problemă. Din punct de vedere practic, "validitatea predictivă se măsoară prin compararea rezultatelor furnizate de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mare profunzime și complexitate. E limpede, prin urmare, ca „Numele” divine nu se încadrează strict în categoria gramaticala a numelui: pot fi chiar verbe la mod personal, participii active sau pasive, ori propoziții nominale. Numitorul lor comun îl constituie funcția referențiala: ele desemnează divinitatea afirmând totodată ceva despre ea. Ceea ce afirmă numele este uneori simplu și ușor de înțeles („Unul”, „Cel dintâi și Cel de pe urma”, „Creatorul”), dar de cele mai multe ori generează interpretări multiple și transferuri foarte variate în alte limbi. De
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
central. Lucrarea substanțială a lui Daniel Gimaret pe această temă15 sintetizează rodul principalelor lucrări de exegeza și prezintă listele de nume divine din tradiția islamică. Aceste nume, desi provin din clase lexico-gramaticale diferite, sunt considerate nume din punct de vedere referențial. După mai multe încercări de a defini numele pe criterii formale, un gramatic arab din secolul al X-lea mărturisea: „Numai Allah știe care definiție este mai bună. Ceea ce mi-a spus, însă, mie, un bun cunoscător al limbii arabe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de arabă, acestea sunt uneori, din punct de vedere gramatical, nu numai substantive, ci adjective, nume participii, verbe la mod personal, sau propoziții 17. De aceea, am căutat și în Biblie acele cuvinte și expresii care, din punct de vedere referențial, pot fi considerate nume divine. S-a constituit astfel un corpus asemănător listelor de nume divine coranice. Corpusul, o dată stabilit, este supus analizei lingvistice - semantice și gramaticale. Complexitatea materialului, precum și intenția de a trata și problematică traducerii lui în limba
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
viziunea noastră despre lume19. Mounin, în Linguistique et philosophie, afirmă că nu există ruptură între gândire fără limbaj și gând verbalizat, ci trecere gradata, ce tatonează mereu, de la una la alta20. Definițiilor lexicografice, considerate insuficiente, semantica funcțională le preferă definiția referențiala, adică definirea referentului. O asemenea opțiune este în consonanta cu unul dintre principiile fundamentale de traducere la Eugene Nida, si anume ca, pentru a cunoaște sensul, nu e suficient să cunoști cuvintele, ci și lucrurile la care acestea se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
în domeniul afirmațiilor adevărate sau false. În cazul metaforei, se afirma o echivalentă ce nu este de acest domeniu. Și comparația, si metaforă evidențiază o implicație comună (tertium comparationis); întemeiate ambele pe analogie, au în comun disimetria presupozițională și disimetria referențiala. Când spunem că omul este feroce că lupul, presupunem că lupul e feroce și afirmăm că și omul este astfel. La fel, când spunem că omul e lup pentru om, proprietatea comună e implicită, dar ea e presupusa de cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
e cu putință polisemia și chiar ambiguitățile, precum și congruenta stilistica în context constituie o cerință obligatorie pentru o traducere onestă. Adesea este o întreprindere foarte dificilă; abordată însă cu răbdare, cu o serioasă competența lingvistică și cu convingerea că sensul referențial este oricum traductibil, iar cel putin o parte din valorile conotative și stilistice pot fi compensate, ea poate duce la rezultate fericite. Am evocat astfel cele două principii fundamentale cu care Ioan Kohn abordează problemă traducerii și a caror funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fiind mai degrabă parafrazări cu un pronunțat caracter polemic 71. Cele două traduceri în limba franceză, pe care le-am selectat din foarte multe, se bucură pe drept cuvânt de celebritate: prima, pentru o foarte mare acuratețe în redarea sensului referențial, iar a doua, pentru modul în care, folosind virtuțile compensatorii ale limbii franceze, a realizat un text în care transpare ceva din frumusețea originalului. Am mai adăugat două traduceri reprezentative în limba engleză: cea a lui Abdullah Yusuf Ali, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SC); „chipul lui Dumnezeu celui nevăzut” (Blaj, G-R, BS); „chipul nevăzutului Dumnezeu” (BVA); „chipul Dumnezeului celui nevăzut” (C); „imago Dei invisibilis” (Vg); „l’Image du Dieu invisible” (BJ); „the image of the invisible God” (RSV). Această expresie are același sens referențial că și precedentă. Între variantele românești, considerăm că traducerea BVA este cea mai bună, întrucât, operând inversiunea dintre substantiv și adjectiv, arată pe cine determina adjectivul „nevăzut” fără a mai pune articol hotărât la „Dumnezeu”, articol care se impune când
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
informațiile considerate necesare; - să prelucreze datele obținute, În mod creator, pe cât posibil (prin elaborări de rezumate, conspecte, Întocmirea unor fișe de studiu, referate, sinteze etc.). De exemplu, este foarte util ca ei să cunoască faptul că informația poate să fie: referențială (regăsită În lucrări de actualitate științifică), evenimențială (obținută prin consemnarea faptelor petrecute), să aibă o valoare de document (și ca atare va fi identificată În acte oficiale și neoficiale, În fotografii, legi, manuscrise), empirică (legată de experiența cotidiană), științifică (obținută
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
adresează tuturor cu o cerință), o comunicare interpersonală (accentuează o idee ca răspuns direct pentru elevul X) și intrapersonală (se autointeroghează: „m-au înțeles exact?”, „este X atent la ce i-am spus?”). La fel, același act comunicativ poate fi referențial, operațional și atitudinal. Spre exemplu, la cerința verbală: „Enumerați cât mai multe asemănări și deosebiri între fenomenele x și y”, profesorul indică, gestual, maniera rezolvării așteptate (două coloane, una pentru asemănări, alta pentru deosebiri) și prin ton Ă importanța deosebită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]